SCOALA GIMNAZIALA GRIGORE

MOISIL PLOIESTI
CARAGIOIU ANDREEA-DAIANA
CLASA A VI-A B

DETERMINAREA LUNGIMII UNUI CORP

Masurarea unei lungimi se realizeaza cu ajutorul unui instrument de masura alegand un procedeu
de masurare si o unitate de masura. Unitatea de masura pentru lungime in S.I. este metrul.
[L]si=m.
Rezultatul unei masurari nu reprezinta valoarea exacta a lungimii masurate.
Valoarea medie a lungimii masurate (L) se determina facand media aritmetica a valorilor
obtinute prin masurari repetate ale lungimii respective, find cu atat mai apropiata cu cat numarul
de masuri este mai mare. Diferenta dintre valoarea reala (practic valoarea medie L. a lungimii) si
valoare obtinuta printr-o masurare oarecare (L1) se numeste eroare.
L1 = | L - L1 |
Aceste erori numite erori de determinare pot fi cauzate de : aproximarea rezultatului masurari;
aplicarea unei formule de calcul etc. . Valoarea lungimii determinate ( L) se afla intre : LL si
L+
L, unde
L este eroarea medie si se noteaza : L = L +_
L.

DETERMINAREA ARIiLOR SUPRAFETELOR

PLANE CU FORMA NEREGULATA
Aria unei suprafete este o marime fizica. Unitatea de masura pentru arie in S.I. este metru patrat (
m2) : [S]s.i. = m2.

DETERMINAREA ARILOR SUPRAFETELOR

PLANE CU FORMA REGULATA
Aria suprafetelor cu forma regulata se determina aplicand formula geometrica pentru arie dupa
ce au fost masurate dimensiunile necesare

DETERMINAREA VOLUMULUI UNUI CORP

Pentru a masura volumul unui corp lichid se folosesc vase gradate. Volumul unui corp solid cu
forma neregulata se determina scufundandu-l intr-un lichid pus intr-un vas gradat, volumul sau
find egal cu volumul lichidului dezlocuit de corp. Volumul unui corp cu forma geometrica
regulata se determina aplicand formula geometrica pentru volum, dupa ce au fost determinate
dimensiunile necesare.

Corpul geometric
Paralelipiped
Cub

Dimensiunile ce trebuie
masurate
Lungimea l-latimea ,hinaltimea
L lungimea laturii

Formula volumului
Volumul=L.l.h
V=l.l.l=l3

DETERMINAREA DURATELOR
Instrumentul de masura pentru durata este ceasornicul.
Unitatea de masura pentru durata in S.I este secunda.

MISCARE SI REPAUS
Corpul de referinta (Reperul) este corpul considerat fix fata de care se determina
pozitia corpului studiat .Sistemul de referinta (S.R.) este ansamblul format din
corpul de referinta ,rigla pentru determinarea pozitiei corpului studiat si ceasornicul
pentru indicarea timpului.Un corp este in miscare fata de un S.R daca isi schimba in
fiecare moment,pozitia fata de S.R ales.
Un corp este in repaus fata de un S.R daca nu isi schimba pozitia fata de un S.R
ales.
Un corp se afla in acelasi moment in miscare fata de un S.R si in repaus fata de un
alt S.R,spunem ca miscarea si repausul sunt relative.
Mobilul este un model folosit pentru reprezentarea unui corp in miscare caruia ii
neglijam forma,dimensiunile si masa.
Traiectoria este curba obtinuta unind pozitiile succesive pe care le ocupa un mobil in
timpul miscarii fata de un S.R.

DISTANTA PARCURSA .DURATA

MISCARII.VITEZA MEDIE
Viteza medie (vm) este marimea fizica numeric egala cu raportul dintre distanta
parcursa de mobil ( d)
si durata parcurgerii acestei distante ( t) de catre mobil.
Expresia matematica a vitezei medii

: v=

d
t

Unitatea de masura a vitezei medii in S.I este metrul pe secunda.

Un metru pe secunda este viteza unui mobil care parcurge distanta de un metru in
timp de o secunda.

MISCAREA RECTILINIE UNIFORMA. MISCAREA

RECTILINIE VARIATA
Miscarea rectilinie este miscarea in care traiectoria este o linie dreapta. Miscarea
rectilinie uniforma este miscarea rectinie in care viteza mobilului nu se modifica, v =
constant ( este miscarea rectilinie in care mobilul parcurge distante egale in
intervale de timp egale ).
Legea miscarii rectilinie uniforme : "In miscarea rectilinie uniforma, distanta
parcursa (

d ) de un mobil este direct proportionala cu durata miscari

Expresia matematica :

t ."

d =v . t

Graficul miscarii rectilinie uniforme este un segment de dreapta.

Miscarea rectilinie variata este miscarea rectilinie in care viteza mobilului se
modifica in fiecare moment.

INERTIA. MASA UNUI CORP.

Inertia este proprietatea generala a corpurilor. Inertia este proprietatea corpurilor de a se opune
schimbarii starii de repaus sau a celei de miscare rectilinie uniforme . Datorita inertiei, corpurile
se comporta diferit la shimbarea starii de repaus sau de miscare rectilinie uniforma. Proprietatii
de inertie a unui corp i se asociaza marimea fizica numita masa. Cu cat inertia unui corp este mai
mare cu atat masa lui este mai mare. Unitatea de masura pentru masa in S.I. este kilogramul :
[m]S.I.=kg

DETERMINAREA MASEI UNUI CORP.

Masurarea masei unui corp se face cu ajutorul unei balante si a maselor marcate. Operatia prin
care se masoara masa unui corp se numeste cantarire. Masa corpului este egala cu suma maselor
etaloanelor aflate pe taler cand balanta este echilibrata. Pentru a obtine o valoare cat mai exacta a
masei unui corp se repeta cantarirea de mai multe ori.

DENSITATEA UNUI CORP. DETERMINAREA

DENSITATII UNUI CORP.
Densitatea ( q ) unui corp este marimea fizica egala cu raportul dintre masa corpului, m, si
m
volumul sau V. Expresia matematica este q= V

. Unitatea de masura pentru densitate in S.I.

kg
este kilogram pe metru cub. [q]S.I, = m .
Un kilogram / metru cub reprezinta densitatea unui cub cu masa de un kilogram si volumul de un
metru cub.
Masa unui cub a carui densitate q este cunoscuta se calculeaza cu relatia m = q . V; unde V este
volumul corpului.

INTERACTIUNEA. PROPRIETATE GENERALA A

CORPURILOR.
Interactiunea este actiunea reciproca intre doua corpuri si se realizeaza fie pe contactul dintre ele,
fie de la distanta prin intermediul campului.

EFECTELE INTERACTIUNII CORPURILOR.

Fenomenele ce apar in urma interactiunii corpurilor poarta numele de efecte. Efectele
interactiunii corpurilor pot fi : dinamice si statice. Efectul dinamic al interactiunii corpurilor
consta in schimbarea starii de miscare a corpurilor ( modificarea valorii numerice a vitezei sau a
directiei de miscare a corpurilor ).
Efectul static al interactiunii corpurilor consta in deformarea acestora (elastica sau plastica). Un
corp se deformeaza elastica daca dupa incetarea interactiunii cu un alt corp revine la forma
initiala, si respectiv plastic daca nu revine la forma initiala.

FORTA - MASURA A INTERACTIUNII

CORPURILOR. UNITATEA DE MASURA PENTRU
FORTA.

Forta F este o masura a interactiunii corpurilor. Unitatea de masura pentru forta in S.I. este
newtonul (N). [F]S.I.=N
Pentru a descrie taria unei interactiuni se foloseste marimea fizica numita forta. Interactiuniile
dintre corpuri pot fi comparate prin efectele pe care le produc ( exemplu : alungirile diferite ale
elasticului ).

EXEMPLE DE FORTE. FORTA DEFORMATOARE.

Forta deformatoare F datorata interactiunii corpurilor suspendate cu pamantul este proportionala
cu masa corpurilor. Alungirea resortului este deci proportionala cu forta deformatoare.
Deformarea elastica a unui corp este proportionala cu forta deformatoare. Un caza particular de
deformare elastica a unui corp este intinderea. Alungirea unui corp ( l ) este direct
proportionala cu forta deformatoare (F). F = k . l

, unde k este constanta elastica a corpului;

l = l - l ; unde l este lungimea corpului deformat si l este lungimea corpului nedeformat.

0
0

MASURAREA UNEI FORTE. DINAMOMETRUL.

Masurarea fortei se bazeaza pe efectul static pe care acesta il produce. Instumentrul de masura
petnru forta este dinamometrul. Piesa principala a dinamometrului este un resort ce se
deformeaza elastic.

GREUTATEA UNUI CORP. DIFERENTA INTRE

MASA SI GREUTATE.
Greutatea unui corp (G) este forta de atractie exercitata de pamant asupra corpului. Relatia dintre
masa (m) si greutate (G) a unui corp este : G = m . g unde g este acceleratia gravitationala, a
carei valoare este egala cu greutatea unitatii de masa si depinde de pozitia ( departarea ) corpului
fata de centrul pamantului. (Exemplu : pentru tara noastra g este 9.8 N/kg ). Unitatea de masura
pentru greutate in S.I. [G]S.I. = N
Instrument de masura pentru greutate este dinamometrul.

MAGNETII. INTERACTIUNI MAGNETICE

Un corp care contine fier prin contact sau frecare, un magnet capata proprietati magnetice adica
se magnetizeaza. Magnetul atrage numai corpuri care contin fier. Magnetii obtinuti in acest fel
sunt magneti artificiali. Corpurile din fier se magnetizeaza temporar, iar cele de otel se
magnetizeaza permanent. Prin incalzire magnetii isi pierd proprietatile magnetice. Zonele in care
proprietatile magnetice se manifesta cel mai puternic reprezinta polii magnetului. Orice magnet
are doi poli : polul nord si polul sud. Polii magnetici nu se pot separa. Doi magneti se atrag cu
poli de nume diferite si se resping cu poli de acelasi nume.

CAMPUL MAGNETIC.
Campul magnetic este regiunea din spatiu din jurul unui magnet in care se manifesta interactiuni
magnetice. Pamantul este un imens magnet, in jurul caruia exista campul magnetic terestru. Polul
nord magnetic al pamanului se afla in vecinatatea polului sud geografic.

CIRCUIT ELECTRIC SIMPLU. ELEMENTE DE

CIRCUIT. SIMBOLURI
Ansamblul format din generator electric, fire conductoare de legatura si receptori ( consumatori )
reprezinta un circuit electric. Generatorul electric ( bateria ) are rolul de a produce si a mentine
curent electric intr-un circuit. Firele conductoare fac legatura intre diferitele elemente ale unui
circuit. Receptorul ( exemple : becul, resoul , fierul de calcat) este un dispozitiv care
functioneaza numai atunci cand este strabatut de curentul electric.

CURENTUL ELECTRIC. CONDUCTORI .

IZOLATORI.
Intr-un circuit electric, un bec se aprinde cand prin circuit trece curecnt electric. Corpurile care
permit trecerea curentului electric sunt corpuri conductoare ( conductul ). Corpurile care nu
permit trecerea curentului electric se numesc corpuri izolatoare ( izolatori ).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC

Efectele curentului electric sunt fenomene care apar la trecerea curentului electric printr-un circut
electric. Efectul termic al curentlui electric consta in incalzirea conductoarelor strabatute de
curent electric. Efectul magnetic al curentului electric consta in aparitia campului magnetic in
jurul conductoarelor parcurse de curentul electric. Firul subtire de cupru este un model de
siguranta fuzibila. Intr-un circuit electric, siguranta fuzubila protejeaza intalatiile electrice
impotriva scurtcircuitelor si a unor incalziri periculoase ale conductoarelor.

TENSIUNEA ELECTRICA . UNITATE DE

MASURA.
Tensiunea electrica (U) intre doua puncte ale unui circuit este o marime fizica a carei unitate de
masura a sistemului international S.I. este voltul. [U]S.I.= V
Instrumentul de masura pentru tensiunea electrica este voltmetrul. Pentru a masura tensiunea
electrica intre doua puncte ale unui circuit se leaga voltmetru in paralel intre cele doua puncte.
Pentru ca un receptor legat la un generator sa functioneze normal trebuie ca tensiunea
generatorului sa fie egala cu tensiunea receptorului.

GRUPAREA BECURILOR IN SERIE SI IN

PARALEL.
Intr-un circuit electric mai multe becuri pot fi legate in serie ( unul dupa altul ) si in parelel ( intre
aceleasi : ale circuitului ). Legarea becurilor in parelel este mai utilizata deoarece la legarea lor in
serie prin defectarea unui bec se intrerupe circuitul si, cu cat numarul becurilor este mai mare,cu
atat ele lumineaza mai slab. Tensiunea electrica la bornele gruparii in serie a becurilor este egala
cu suma tensiunilor la bornele fiecarui bec. Tensiunea electrica la bornele gruparii in paralel a
becurilor este egala cu tensiunea la bornele fiecarui bec.

INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC

Intensitatea curentului electric (I) este o marime fizica ce caracterizeaza curentul electric ce
strabate un circuit, pe baza efectelor produse de acestea. Unitatea de masura pentru masurarea
curentului electric in S.I. este amperul [I]S.I.= A
Instrumentul de masura pentru intensitatea curentului electric este amperul care se leaga in
circuit in serie.
Intr-un circuit in care becurile sunt grupate in serie, intensitate curentului electric este aceeasi in
orice punct al circuitului.
Intr-un circuit in care becurile sunt grupate in paralel, intensitatea curentului prin circuitul
principal este egala cu suma intensitatilor curentilor ce strabat conductorii legati in parallel.

tiai c?
Primul bec a fost construit n anul 1802 de ctre omul de
tiin englez Humphry Davy?
Humphry Davy a inventat n urma unor experimente n domeniul
electricitii o baterie i a conectat la ea dou fire i o bucat de
carbon. Carbonul s-a aprins producnd lumin. Aceast tehnica de
obinere a luminii a rmas n fizic sub denumirea de arc electric.
Se consider ns c lumina electrica a fost inventat concomitent
de doi oameni: Thomas Edison n SUA i de Sir Joseph Wilson
Swan n Anglia.
Ca s se creeze lumin este nevoie de un filament ntr-un balon n
care nu exist oxigen, deoarece oxigenul face ca filamentul s ard
cu flacr. Primul care a inventat becul a fost Swan i a descoperit
c un filament fcut din carbon funcioneaz. El a avut probleme
ns cu vidarea bulbului de sticl scoaterea complet a oxigenului
din bulb.
Edison a experimentat alte sute de filamente confecionate din
diverse materiale. n anul 1879 el a construit un mic bec pentru a fi

utilizat n locuine. La nceput, filamentul ns nu a rezistat dect

cteva ore i s-a ars. La sfritul anilor 1880 a produs un bulb care
a luminat 1500 de ore.
Viteza de propagare a durerii n corpul uman este de: 110 m/s.
Un singur nor de mrime mijlocie, poate atinge 300 000 de t.
Prima locomotiv cu aburi a atins viteza de 8 km/h . Trenurile
moderne cltoresc cu 500 km/h sau chiar 900 km/h .

Rachetele pot cltori cu 40 000 km/h. Aceasta este viteza

necesar pentru a scpa de gravitaia terestr i a ptrunde n
spaiu. O vitez constant de 29 000 km/h pstreaz racheta pe
orbita. Rachetele moderne se folosesc pentru lansarea sondelor si a
sateliilor spaiali. Racheta este proiectat in spaiu de ctre trei
trepte care ard i se desprind una dup alta.

Nu exist aer n spaiul cosmic. Pe msura ce Pmntul rmne in

urma ta, stratul de aer din ce in ce mai subire. n momentul in care
ajungi in spaiul cosmic la o nlime de 400 km aerul a disprut cu
totul. Spaiul cosmic e un vid. Fragmentele zburtoare pot sa ucid
un astronaut neprotejat dac pn atunci a scpat de cldura
excesiva, frig sau radiaii. Este primejdios sa fii acolo sus!

Poi sri mai sus pe Lun. Cnd se afl pe Lun, astronauii pot s
alerge i s sar cu mult mai departe dect pe Pmnt. Acest lucru
se ntmpl pentru c gravitaia este cu mult mai slab. Cnd te afli
pe Lun, greutatea ta este de ase ori mai mic dect greutatea ta
de pe Pmnt.

n 1910 fizicianul francez George Claude inventeaz lumina de

neon.