Prietenia

Prietenia este mai mult decât o relație între mai multe persoane, pretenia este o comoară, greu
de găsit și greu de întreținut. Spun asta pentru că am pierdut mulți prieteni, dar am rămas cu cei mai
buni, care chiar dacă sunt foarte puțini, pentru mine valoarează foarte mult.
Un prieten este acela care ar face orice îi stă în putință pentru tine, care ar veni după tine chiar
și în cel mai periculos moment. În zilele noastre, mi se pare greu și să mai ai încredere în prieteni.
Încrederea în prieteni este ca și cum ai merge cu el de mână în întuneric, și ai ști că te duce pe calea
cea dreaptă, ceea ce greu întâlnești în zilele de azi. Lucrul care mă rănește pe mine cel mai tare este
acela de a fi exclus, de a fi bârfit și înjurat. De ce trebuie să existe aceste lucruri? De ce nu putem
trăii ca în basme, unde toată lumea se înțelege cu ceilalți? Ei bine, poate acesta e un mister, dar care
neapărat trebuie rezolvat și eu zic că împreună l-am putea rezolva. Oare nu v-ar plăcea să fim toți
prieteni uni cu ceilalți? Eu cred că ar fi minunat, iar alegerea stă doar în mâinile noastre, dragi copii.
Pentru a vă ajuta să luați o decizie coretă, aș vrea să vă prezint micile obstacole care stau în calea
prieteniei noastre:
a) Bârfa: cum am spus și mai sus, bârfa mă deranjează foarte tare. Oare, dacă tot te deranjez
cu ceva, de ce nu poți veni să îmi spui mie? Oare, trebuie să îi spui la oricine altcineva care să dea
start,,BÂRFEI’’, poate nu mă credeți, dar la noi la școală întodeauna există un subiect de bârfă. Eu
întodeauna m-am înțeles mai bine cu copii mai mici decât mine, deoarece pe ei nu i-am auzit
bârfind niciodată, nu i-am auzind fiind nervoși pe cineva și dacă îi auzi certându-se, se împacă peste
câteva minute. Oare noi copii cu câțiva ani mai mari de ce nu putem face la fel?

b) Înjurăturiile(vorbele urăte):Până în clasa aIV-a, nu ne era permis să vorbim urât unul cu

celălt, mai ales să înjurăm. Din clasa aV-a au început vreo doi, trei copii să se înjure săvorbeasc