I. PIAA INTERN UNIC a.

Importana crerii unei piee unice Dezvoltarea istoric a omenirii demonstreaz c schimbul de activiti constituie un principiu unificator al societilor umane, un factor de coeziune dintre popoare i de progres al acestora. Evoluia vieii economice ne arat c activitatea economic este mai eficient atunci cnd societile sunt unice dect atunci cnd sunt divizate, iar elementul unificator, de progres, se consider a fi piaa unic Constituirea pieei unice a reprezentat un obiectiv nscris n prevederile Tratatului de la Rom, n care se specific faptul c uniunea economic i monetar implic fuziunea pieelor naionale ale acestora, care s asigure nu numai libera circulaie a mrfurilor n cadrul comunitii, ci i a serviciilor, a capitalurilor i a forei de munc... ", obiectiv ce urma a se realiza treptat i n forme extrem de diferite. Totodat, n Tratat se specific: Comunitatea are ca misiune, prin realizarea unei piee comune i prin apropierea treptat a politicilor economice ale statelor Membre, s promoveze o dezvoltare armonioas a activitilor economice n ansamblul Comunitii, o expansiune continu i echilibrat, o stabilitate crescut, ridicarea accelerat a nivelului de via i stabilirea unor relaii mult mai apropiate." nfptuirea pieei unice a fost programat pe parcursul unei perioade tranzitorii de 12 ani (pn ia 31 decembrie 1969). Chiar dac libera circulaie a mrfurilor s-a realizat nc din anul 1968 ntre primele 6 ri, libera circulaie a serviciilor cunotea nc piedici importante, n timp ce libera circulaie a capitalurilor oferea imaginea unui recul n raport cu situaia nregistrat n anii '60. Obstacole se regseau i n ceea ce privete libera circulaie a forei de munc, pe fondul. creterii omajului datorit recesiunii economice . n aceste condiii dificile privind stadiul nfptuirii pieei unice a fost adoptat Actul Unic European (AUE), care aduce un nou calendar, mai precis i mobilizator n procesul de integrare. n articolul 8 al acestui document se stipuleaz: Comunitatea va lua msurile necesare realizrii progresive a pielei unice interne (P.U.I) n cursul unei perioade ce va expira la 31 decembrie 1992, artnd ,i faptul c piaa unic intern presupune existena unui spaiu fr

frontiere interioare n care libera circulaie a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i capitalurilor este asigurat conform dispoziiilor prezentului tratat. Dac n ceea ce privete asigurarea libertii persoanelor, capitalului i serviciilor AUE aducea elemente de noutate, deoarece domeniile respective au fost abordate sumar de ctre Tratat, n ceea ce privete libertatea de circulaie a bunurilor se poate vorbi de o adevrat restaurare. Chiar dac taxele vamale fuseser desfiinate, frontierele materiale erau meninute din mai multe raiuni: - politice - controlul frontierelor reprezenta pentru perioada respectiv o prerogativ major a statului, un atribut al suveranitii; - fiscale - meninerea frontierelor permind fiecrui stat prelevarea, la intrarea mrfurilor strine n teritoriul naional, a taxelor vamale; - tehnice i sanitare controlul la frontier interzicnd accesul mrfurilor care nu erau conforme cu regulamentele tehnice sau sanitare naionale. b. Avantajele crerii unei piee unice Constituirea pieei unice pentru mai multe ri ale Europei se justific prin urmtoarele avantaje: 1. Deoarece piaa unic suprim obstacolele n calea schimburilor economice, rile comunitare care n decursul timpului au ajuns la o anumit specializare, vor produce ceea ce este mai producie din punctul lor de vedere. Aceasta va conduce la o sporire a productivitii muncii i, n consecin, la creterea nivelului general de via. Disprnd constrngerile schimburilor internaionale (taxele vamale, restricii netarifare) agenii economici vor avea un comportament economic generat pe interesul de a produce ieftin i de calitate superioar. 2. O pia mai larg, unificat, lrgete concurena, atrage n acest proces un numai mare de productori i consumatori i drept consecin, populaia va beneficia de o mai mare varietate de bunuri i la preuri mai sczute. Pe pieele naionale nguste, concurena este mai restrns, se practic preuri mai ridicate i pot apare condiii pentru practicarea de preuri administrate sau de monopol cu consecine negative asupra nivelului de trai. 3. Piaa unic avantajeaz att productorii ct i consumatorii, deoarece permite realizarea unor producii de serie mare care va determina reducerea costurilor de producie i a preurilor. 2

4. Se apreciaz c o pia unic va determina o nou redistribuire a capitalului investit i, ceea ce este mai important, o optimizare a investiiilor de capital n interiorul comunitii. Progresul tehnico-tiinific contemporan generat de revoluia tiinifico-tehnic impune investiii nsemnate n echipamente de producie, existnd garania folosirii depline a capacitilor de producie, dimensionate la nevoile ntregii comuniti, eliberate de pericolul constrngerilor naionale la export i import. 5. Piaa unic genernd o micare liber a capitalurilor va determina o folosire raional i eficient a forei de munc, deoarece micarea capitalurilor este nsoit de o micare liber a forei de munc. Aceasta va genera o ocupare a forei de munc de o asemenea manier nct s elimine decalajele dintre rile uniunii ct i o mai bun salarizare, salariile putnd fi meninute n mare msur n limite rezonabile. n esen, crearea pieei unice se consider a fi binefctoare deoarece lrgete concurena, liberalizeaz piaa, circulaia capitalurilor i a forei de munc, genereaz presiuni asupra reducerii costurilor i a preurilor i, n ultim instan., meninerea unui nivel de trai ridicat. c. Principiile pieei unice

Abordnd problema crerii pieei unice ca o component esenial a procesului de integrare economic, economitii i oamenii politici reliefeaz dou principii pe care rile participante la acest proces, precum i celelalte, este necesar s le cunoasc i nsueasc: - procesul de integrare nu trebuie s fie neles i nsuit, deocamdat, n termenii restrictivi ai regionalismului, deoarece nu se poate concepe, la momentul actual, o politic regional de sine stttoare. Aceasta deoarece este nc necesar, pentru actuala etap s se fac apel la puterea de organizare naional, la prghiile naionale de dezvoltare economic. Ca urmare, se apreciaz c va continua favorizarea zonelor i rilor dezvoltate n detrimentul celor rmase n urm sau subdezvoltate, nefiind ntrunite condiiile materiale pentru egalizarea nivelului de dezvoltare a tuturor economiilor naionale cuprinse n zona integrat. - orict de adncit ar fi procesul integrrii i realizate obiectivele propuse, integrarea i realizarea pieei unice nu trebuie deocamdat neleas n sensul abolirii totale a frontierelor naionale ale statelor ci al lrgirii comunitii de interese n teritoriul integrat.

Toate micrile referitoare la integrarea internaional trebuie s fie susinute n termenii pozitivi ai lrgirii comunitii, intereselor i aspiraiilor, i nu n termenii negativi ai ruperii liniilor de aprare a integritii naionale Militndu-se pentru meninerea ntr-o form sau alta a granielor sau a promovrii interesului naional s-a pus problema gsirii acelor funcii ale vieii economice naionale care pot fi centralizate la nivel comunitar i care ar permite realizarea obiectivelor integrrii n mod treptat, i care n totalitatea lor constituie aa numitele politici cooperatoare. d. Asigurarea celor patru liberti de circulaie a) Libera circulaie a mrfurilor. Printre urmrile concrete ale nfptuirii PIU se numar suprimarea controlului la frontier, libertatea total a transferului de capital, apropierea taxelor pe valoarea adugat, liberalizarea activitilor bancare, echivalarea diplomelor, etc. n acelai timp a fost extins aria deciziilor ce pot fi luate cu majoritate calificat i nu cu unanimitate, iar puterea Parlamentului European a sporit prin procedura numit cooperare. Constituirea pieei unice, potrivit prevederilor Tratatului de la Roma i a altor dispoziii adoptate ulterior de ctre diferitele instituii ale Uniunii Europene, urma s se realizeze n mod treptat, mai nti sub forma unei uniuni vamale i apoi a unei uniuni economice i monetare, implicnd, n prima etap, asigurarea liberei circulaii a mrfurilor, iar n etapa a doua, libera circulaie a capitalurilor, serviciilor, forei de munc ajungndu-se n final la adoptarea unei monede unice n cadrul comunitilor. Uniunea vamal, care trebuie neleas ca un teritoriu vamal unic al rilor membre i o politic comercial comun fa de teri s-a realizat treptat prin nfptuirea obiectivelor cuprinse n Tratatul de la Roma: a) nlturarea complet, dar treptat a taxelor vamale de export i import, n relaiile comerciale dintre rile semnatare a tratatului, att pentru produsele industriale, ct i pentru produsele agricole; b) nlturarea complet, dar treptat, a restriciilor cantitative i a altor bariere netarifare n calea comerului reciproc al rilor membre pentru a asigura o liber circulaie a mrfurilor n interiorul comunitii;

c) instituirea unui regim fiscal comun n rile membre pentru a nu discriminate produsele importate din rile membre fa de cele autohtone i elaborarea i adoptarea unor reguli comune privind desfurarea concurenei n cadrul comunitii; d) instituirea unei politici comerciale comune fa de teri, n decursul perioadei de tranziie, prevzut pentru dezarmarea vamal i nlturarea barierelor netarifare din calea schimburilor comerciale reciproce acestea implic, n primul rnd, instituirea unui tarif vamal comun fa de teri, conceput ca o medie aritmetic a tarifelor vamale naionale a rilor membre, n vigoare la 1 ianuarie 1957. Tratatul de la Rorna a mai prevzut ca, odat cu instituirea tarifului vamal comun, s se armonizeze i legislaiile vamale ale rilor membre pentru a se aplica uniform de ctre toate acestea. Scopul crerii uniunii vamale l-a reprezentat realizarea liberei circulaii a mrfurilor, n sensul de a asigura condiii identice de circulaie a produselor n rile comunitare, indiferent de unde provin. Acest deziderat a fost realizat abia n anul 1993, de cnd mrfurile pot traversa liber frontierele intercomunitare. Conceptele de import i export nu mai exist n relaiile dintre rile membre, ci sunt folosite numai n relaiile cu terii. Liberalizarea circulaiei mrfurilor nu nseamn o liberalizare i a controlului asupra calitii lor. Acest control rmne nc o necesitate pentru respectarea standardelor privind: normele de securitate, specificitile tehnice, normele de mediu nconjurtor i de sntate a produselor etc. n acelai timp se specific necesitatea respectrii unor reguli obligatorii de concuren, ce interzic orice acord ntre firme care ar putea limita libera circulaie a mrfurilor. De asemenea, n cazul firmelor foarte mari, sunt prevzute o serie de interdicii privind poziia de monopol. Desfiinarea barierelor vamale a necesitat elaborarea Tarifului Vamal Comun (T.V.C.), care trebuia s se conformeze prevederilor GATT, conform crora, tariful vamal al unei uniuni vamale nu poate crea incidene protectoare suplimentare fa de cele generate de tarifele precedente ale rilor membre. Taxele vamale ale tarifului vamal comun se stabileau la nivelul mediei aritmetice a taxelor vamale aplicate de rile comunitare. Totodat, au fost eliminate att restriciile cantitative la import i export, ct i toate msurile cu caracter echivalent. Deoarece exist pericolul ca acelai tarif vamal s fie aplicat i interpretat n mod diferit, n funcie de regimul vamal din fiecare ar, a fost necesar armonizarea legislaiilor vamale naionale, fapt realizat n mod treptat, pe parcursul mai multor ani, i finalizat la 1 ianuarie 1993, moment din care toate formalitile vamale au fost suprimate n relaiile dintre rile membre.

b) Libera circulaie a serviciilor O alt coordonat a pieei unice strns legat de circulaia liber a mrfurilor o reprezint libera circulaie a serviciilor, care a fost realizat din anul 1986. Se apreciaz c serviciile dein circa 60% din totalul locurilor de munc disponibile, reprezentnd sectorul comunitar cu cel mai mare potenial al utilizrii forei de munc; genereaz 62% din produsul intern brut comunitar, fa de 35% ct reprezint ponderea industriei i agriculturii. Liberalizarea serviciilor s-a fcut ceva mai lent n comparaie cu alte sectoare, fiind necesare msuri treptate importante n vederea liberalizrii transporturilor, serviciilor bancare i financiare, a asigurrilor, serviciilor de investiii, telecomunicaiilor i turismului. Tratatul de la Roma afirm egalitatea de tratament a prestatorilor externi i interni de servicii, ...prestatorul poate pentru executarea prestaiei sale, s i execute cu titlu temporar activitatea n care este furnizat prestaia, n aceleai condilii pe care aceast ar le impune propriilor resortisani. n ceea privete libera circulaie a serviciilor, ea vizeaz prestaiile furnizate n mod normal contra unei remuneraii, n msura n care ele nu sunt influenate de rsurile privind libera circulaie a mrfurilor, capitalurilor sau persoanelor. Este vorba de activiti cu caracter industrial, comercial, artizanal sau profesiuni literale. Trebuie fcut distincia ntre libertatea de stabilire i prestare de servicii: libertatea de stabilire reprezint posibilitatea, pentru toate ntreprinderile unui stat membru, de a se instala n altul, prin intermediul unei agenii, sucursale sau filiale; reprezint, n acelai timp, i posibilitatea pe care o are un lucrtor independent de a se stabili ntr-un alt stat membru. n timp ce libertatea de stabilire are caracter durabil, libertatea de prestare de servicii are caracter temporar. Un domeniu dificil s-a dovedit cel al recunoaterii diplomelor, ceea ce presupune o armonizare a sistemelor de nvmnt. ncepnd cu anul 1991 toate diplomele obinute n nvmntul superior sunt recunoscute, cu specificarea, prevzut de a urma efectuarea unor stagii de pregtire suplimentar, cu o durat de maximum trei ani, fie susinerea , unui examen de aptitudini. Procesul de nfptuire a libertii serviciilor financiare (mai ales din domeniul bancar i cel al asigurrilor) a ntmpinat numeroase dificulti. ncepnd cu anul 1993 se asigur tuturor instituiilor de credit, care au primit recunoaterea oficial pentru a se instala ntr-o alt ar, posibilitatea de a-i deschide, fr autorizaii suplimentare, sucursale n alte ri i de a desfura activiti bancare.

n ceea ce privete sectorul asigurrilor, acesta prezint unele caracteristici care-1 particularizeaz: produsele oferite sunt foarte diferite, se adreseaz unor consumatori diferii, piaa asigurrilor este organizat ntr-un mod foarte diferit de la o ar la alta, cu numeroase reglementri naionale, ceea ce demonstreaz nc dificultatea constituirii unei veritabile piee europene a asigurrilor. b) Libera circulaie a capitalurilor Realizarea uniunii vamale, a liberei circulaii a mrfurilor i serviciilor, obiective ale primei etape de nfptuire a pieei unice au fost urmate de liberalizarea circulaiei capitalurilor i forei de munc. Pentru realizarea liberei circulaii a capitalurilor s-au adoptat mai multe directive i reglementri potrivit prevederilor capitolului IV al Tratatului de la Roma +"Capitalurile i plile". O circulaie liber a capitalurilor este considerat numai acea deplasare a lor ca operaiuni financiare care au n mod esenial legturi cu investirea de fonduri, fa de remunerarea pentru un serviciu prestat. Transferul fizic de bancnote nu poate fi considerat ca o deplasare de capital, mai ales n situaia cnd se stinge obligaia de plat rezultat dintr-o tranzacie ce a implicat circulaia mrfurilor i serviciilor, dup cum transferul de bancnote n legtur cu turismul ori cu cltoriile n scop de comer, educaie, tratament medical constituie pli i nu o deplasare de capital. Libera circulaie a capitalurilor trebuie s fie motivat de necesitatea efecturii de investiii pe piaa comunitar fr restricii, astfel nct s contribuie la nfptuirea obiectivului promovrii armonioase i echilibrate a activitilor economice n Uniunea European, o cretere durabil i neinflaionist, un nalt grad de convergen a performanelor economice, un nivel ridicat de folosire a forei de munc. Nu sunt ns suficiente doar investiiile directe, nengrdite, ci este necesar s se recurg i la alte modaliti importante sau favorizante precum eliminarea ngrdirilor la emiterea de aciuni i obligaiuni, favorizarea creditului, eliminarea sistemului de taxe i impozite asupra profitului adus de capitalul investit, tranzaciilor cu capitalul etc. n Tratat sunt cuprinse prevederi care interzic orice restricii la circulaia capitalurilor ntre stalele membre, ntre state membre i rile tere. n privina liberei circulaii a capitalurilor ntre rile membre exist prevzute o serie de categorii ce pot face obiectul liberei circulaii: investiiile directe, investiii de proprieti mobiliare, transferurile de capitaluri, de interes personal, chirii, transferuri bazate pe contracte de asigurare, credite pe termen lung, tranzacii privind hrtiile de valoare.

Libera circulaie a capitalurilor nu se poate aplica acelor capitaluri cu destinaie sau provenind din rile tere implicnd investiiile directe, inclusiv investiiilor imobiliare, autorizarea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de titluri pe pieele de capitaluri. n privina asigurrii liberei circulaii a capitalurilor, Tratatul prevede c: "rile membre se strduiesc s nu introduc nici o restricie valutar n interiorul Comunitii, de natur s afecteze micrile de capitaluri, plile curente aferente acestor micri, i s nu fac s devin i mai restrictive reglementrile existente.Cu alte cuvinte, singura obligaie a rilor membre era de a desfiina treptat, i numai n msura n care era necesar pentru buna funcionare a pieei, restriciile puse micrii de capitaluri aparinnd persoanelor rezidente n rile membre. La nceputul anilor '60 rile membre adoptaser o strategie minimal n domeniul liberalizrii capitalurilor, ceea ce nseamn c nu s-a trecut la constituirea unei piee comune n domeniul serviciilor bancare i financiare, deoarece sectorul bancar este direct controlat de ctre stat, fapt ce impune, din dorina de a proteja consumatorii i depuntorii, respectarea anumitor reguli prudeniale, reguli care distorsioneaz condiiile n care se desfoar concurena. Pe de alt parte, rile membre nu erau dispuse s-i piard autonomia n domeniul politicii monetare. Se poate aprecia, n prezent, c prin msurile ntreprinse ncepnd cu 1 ianuarie 1993 (mai puin Grecia i Portugalia) libera circulaie a capitalurilor era asigurat n interiorul Comunitii. Tratatul prevede, totodat, msuri de eliminare a restriciilor privind plile ntre statele membre i ntre statele membre i rile tere. n categoria de pli sunt incluse pe de o parte plile aferente schimbului de mrfuri, servicii i capitaluri, cum ar fi cele privind repartizarea profitului ori plata de dobnzi i care se cuvin creditorului sau beneficiarului; pe de alt parte transferurile de capitaluri n cadrul liberei circulaii a acestora i transferurile de salarii pentru activitatea desfurat de beneficiar ntr-un stat membru ca persoane care s-au deplasat n acel stat n virtutea liberei circulaii a persoanelor. c) Libera circulaie a persoanelor Libera circulaie a forei de munc, un alt obiectiv prevzut n Tratatul de la Roma, menit s conduc la nfptuirea pieei unice, creeaz posibilitatea migrrii forei de munc n interiorul Uniunii Europene i resorbirea n anumite perioade a excesului de mn de lucru. Libera circulaie implic nlturarea oricrei discriminri bazate pe naionalitate ntre lucrtorii statelor membre n ceea ce privete remunerarea, angajarea i alte condiii de munc ,si angajare. Interzicerea discriminrii privete orice form sub care aceasta s-ar prezenta, indiferent de importana i sfera ei, ea incluznd i domeniul educaional. 8

Dreptul de liber circulaie l au persoanele care au naionalitatea unuia din statele membre, dar n absena definiiei comunitare a naionalitii, fiecare stat membru fiind suveran n stabilirea condiiilor n care el acord naionalitatea, inclusiv dubla naionalitate. Libera circulaie a forei de munc implic, sub rezerva anumitor limitri pe motive de o dine public, securitate public, ori sntate public urmtoarele coordonate: a) b) c) acel stat. Libertatea de circulaie o au lucrtorii salariai i chiar membrii de familie. Noiunea de lucrtor n accepiunea Uniunii Europene are n vedere exercitarea unei activiti reale i efective, cu excluderea activitilor care sunt att de reduse, nct se prezint ca activiti marginale sau accesorii. Este necesar ca ederea ntr-un alt stat s aib ca finalitate cerina unei activiti economice, neexistnd nc dreptul de edere n orice stat membru independent de activitatea profesional. Libera circulaie a lucrtorilor este ngrdit n urmtoarele dou situaii: a) cnd se consider c angajarea persoanelor care nu au naionalitatea statului respectiv, dei aparin unui stat membru al Uniunii, contravine interesului legitim al statului respectiv; b) pentru motive de ordine public, de securitate public ori de sntate public. Libera circulaie a persoanelor trebuie nsoit de msuri de securitate social, stabilite prin diferite regulamente, care au ca obiectiv coordonarea regimurilor de securitate social, astfel nct s se poat aplica tratamentul naional lucrtorilor strini, aparinnd altor state membre, ceea ce face ca lucrtorii respectivi s poat obine beneficii sociale indiferent de teritoriul unde i au domiciliul. Prin aceasta, statul membru este obligat s-i aplice legislaia sa celui ncadrat pe teritoriul su. Scopul acestui principiu este acela de a se evita orice suprapunere a contribuiilor lor sociale dac s-ar aplica simultan mai multe sisteme legislative, sau s se ajung la situaia n care lucrtorii s rmn fr protecie n materie social. Libera circulaie a forei de munc i reglementrile adoptate de fiecare ar nu au putut duce dect parial la ocuparea populaiei i ameliorarea salariilor. omajul se menine la cote relativ ridicate fapt ce a impus elaborarea de programe comune de formare rapid i reciclare a forei de munc susinut prin fonduri special constituite. acceptarea ofertelor reale de angajare, deplasarea n mod liber pe ederea ntr-un stat membru n scopul angajrii, potrivit prevederilor ce stabilesc rmnerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dup ce a fost angajat n teritoriul statelor membre n acest scop; angajarea naionalilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament sau aciune administrativ;

II. UNIUNEA VAMAL Tratatul de la Roma prevzuse o perioad tranzitorie de 12 ani pentru nlturarea progresiv a barierelor vamale ntre statele membre ale CEE i punerea n practic a unui tarif extern comun. Pentru realizarea Uniunii Vamale erau prevzute trei etape. O prim etap, n perioada 1958-1961, i propunea reducerea taxelor vamale interioare cu cel puin 25%, creterea contingentelor de import cu cel puin 60% i adoptarea legislaiilor vamale. n cea de a doua etap, 1962-1966, se urmreau o nou reducere a taxelor vamale interioare cu 25% , creterea cu 80% a contingentelor de import i reducerea cu 30% a diferenei existente ntre tarifele naionale i tariful vamal extern comun, calculat dup media aritmetic a taxelor aplicate de fiecare ar la 1 ianuarie 1957. Ultima etap, desfurat n perioada 1967-1969, i propunea eliminarea taxelor vamale interioare, a contingentelor i a tuturor obstacolelor din calea liberului schimb n interiorul Comunitii, aplicarea generalizat a tarifului vamal exterior comun, precum i libera circulaie a persoanelor i bunurilor. La 1 iunie 1968, cu 18 luni n avans fa de ritmul prevzut prin Tratatul privind CEE, cei ase eliminau toate tarifele vamale intracomunitare asupra produselor industriale. Efectele crerii unei organizaii regionale vizeaz att costuri, ct i beneficii. Aderarea la o grupare regional nu presupune automat creterea bunstrii generale. Viner i By sunt considerai primii care au oferit o baz pentru analiza sistematic privitoare la uniunea vamal. Anterior lui Viner, literatura cu privire la uniunea vamal, scris din perspectiv economic sau neeconomic, de adepi ai liberului schimb sau ai protecionismului, era, cu foarte mici excepii, favorabil constituirii uniunilor vamale. Viner are meritul unei analize mai realiste, care scoate n eviden att avantajele ct i posibilele dezavantaje ale ale acestei forme de integrare, artnd c efectele nu se pot stabili apriori, ci depind de situaia concret a constituirii uniunilor. Teoria clasic privind uniunea vamal susinea ideea c aceasta duce aproape ntotdeauna la creterea bunstrii. Raionamentul era relativ simplu: comerul liber maximizeaz bunstarea mondial, uniunea vamal reduce barierele tarifare i astfel se produce o evoluie ctre comerul liber, de unde rezult c uniunea vamal va determina creterea bunstrii generale, chiar dac nu o va maximiza. Viner a artat c acest raionament nu este corect, introducnd conceptele de creare i deturnare de comer. Crearea de comer se refer la modificrile n consum, de la 10

produsele interne mai costisitoare, la cele mai ieftine din ara partener. Deturnarea de comer se refer la modificarea sursei importurilor, de la sursele mai ieftine, exterioare uniunii vamale, la cele ale partenerilor, mai scumpe. Rezultatul crerii unei uniuni vamale depinde, aadar, de rezultatul net al acestor efecte. Concluzia lui Viner era aceea c uniunea vamal este un optim de rangul al doilea (second best), n comparaie cu liberul schimb la nivel mondial. Dup apariia lucrrii lui Viner i pn n 1965, teoria integrrii economice a trecut prin dou perioade: prima n care a fost analizat efectul uniunilor vamale asupra produciei (Viner, 1950), consumului (Meade, 1955, Lipsey, 1957) i asupra fluxurilor comerciale; cea de-a doua n care au fost studiate obiectivele urmrite de cei care intr ntr-un proces de integrare, ndeosebi prin lucrrile lui Johnson (1965), Cooper i Massell (1965). Meade este cel care dezvolt i teorema optimului de rangul al doilea, ale crei concluzii principale sunt urmtoarele: mai bine precizat; uniunea este cu att mai avantajoas cu ct fiecare partener va furniza mai fiecare dintre parteneri va fi principalul furnizor al celuilalt pentru produsele uniunea vamal are anse de reuit cu att mai mari cu ct va fi mai larg; uniunea vamal este cu att mai avantajoas cu ct tariful pentru export este multe produse pe pia; pe care le vinde i principalul client pentru produsele pe care le cumpr; crearea uniunilor vamale va fi cu att mai favorabil rilor participante cu ct similitudinea actual, dac se combin cu complementaritatea potenial uniunea vamal este cu att mai viabil cu ct cadrul legislativ general este economiile sunt mai asemntoare; reprezint cea mai bun form de uniune;

mai sczut i cu ct terii sunt mai divizai. Pentru CEE, din 1958 pn n 1970, efectele eliminrii barierelor vamale au fost spectaculoase: comerul intracomunitar a crescut de ase ori, n timp ce schimburile CEE cu rile tere au crescut de trei ori. Schimburile fiecruia dintre cele ase state cu celelalte cinci au crescut de la 30% n 1958, la 52% n 1973. n aceeai perioad, PNB mediu al CEE a sporit cu 70%. ntrebarea care se pune este n ce msur expansiunea schimburilor intracomunitare reprezint creare de comer sau deturnare i cum afecteaz aceste mutaii produse n fluxurile comerciale bunastarea rilor nemembre. 11

Studiile efectuate de Balassa pentru perioada 1959-1970 evideniaz preponderena efectelor de creare de comer. Concluziile sale se bazeaz pe modificrile survenite n natura fluxurilor comerciale: se presupune c deturnarea de comer produce o scdere a ponderii comerului extra-comunitar n PNB, n timp ce crearea de comer determin o cretere a ponderii comerului total n PNB. Deturnarea de comer a vizat ndeosebi produsele alimentare, chimice i produsele industriale cu un grad redus de prelucrare, dar a fost compensat de creterea importurilor de utilaje i echipament, pe fondul expansiunii investiiilor. n perioada 1959-1979 volumul importurilor extra-comunitare a nregistrat o rat de cretere n medie de 8,9%, fa de 8,3% n perioada 1953-1959. Efectele uniunii vamale asupra rilor tere au fost distribuite neuniform, beneficiarul principal fiind SUA, cel mai important ofertant de echipamente performante cerute de rile CEE. rile n dezvoltare i cele socialiste au fost afectate negativ de deturnarea de comer pentru produsele alimentare i cele cu grad redus de prelucrare. Ratele ridicate de cretere economic asociate crerii CEE au avut ns un efect benefic inclusiv asupra nemembrilor, prin sporirea cererii i posibiliti mai mari pentru export, ceea ce a compensat, cel puin n parte, efectele negative resimite prin deturnarea de comer. Studiul menionat apreciaz c efectele de creare de comer n perioada analizat au depit de patru, pn la zece ori, pe cele de deturnare. Creterea rapid a comerului cu produse industriale indic faptul c firmele din rile membre au exploatat posibilitile oferite de abolirea tarifelor i a restriciilor cantitative. Creterea comerului a contribuit la accelerarea creterii economice a rilor CEE, permindu-le obinerea economiilor de scar. Ctiguri au fost nregistrate i prin raionalizarea produciei n urma creterii concurenei, mai ales pentru economiile anterior foarte protejate ale Franei i Italiei. Cu toate acestea, Uniunea Vamal nu s-a realizat fr dificulti. Dei cei ase i invitaser i pe britanici s li se alture n lucrrile pregtitoare ale Tratatului de la Roma, Londra a considerat c obiectivele urmrite nu corespund politicii sale europene. Uniunea Vamal, care presupunea, n paralel cu suprimarea controlului vamal intracomunitar, ntrirea controlului la frontierele Comunitii i aplicarea unui tarif vamal comun fa de teri, ar fi izolat Marea Britanie de Commomwealth. n plus, aplicarea politicilor comune, n special a celor agricole, era considerat de britanici incompatibil cu propriile sale interese. Pe de alt parte, eliminarea restriciilor vamale i cantitative a fost nsoit de numeroase reglementri fiscale, tehnice, sanitare sau de alt natur, care au creat alte obstacole n calea liberului schimb intracomunitar. Astfel de reglementri au izvort, n principal, din tradiiile i concepiile diferite n materie de politic economic ale statelor comunitare. 12

Unele ri, precum Belgia i Olanda, avnd o bogat tradiie liberal, au fost mult mai interesate n acest proces, n timp ce altele, ca Germania i Frana, au fost mai preocupate de protejarea economiilor lor fa de concurena intracomunitar sau extern.

Uniunea Vamal European nseamn: Nici o tax vamal la frontierele interne ntre statele membre UE; Taxe vamale comune la importurile din afara UE; Reguli comune de origine pentru produsele din afara UE; O definiie comun a valorii n vam

Uniunea Vamal este esenial pentru funcionarea Pieei Unice a UE. O pia unic fr frontiere interne nu poate funciona n mod corespunztor dac nu sunt aplicate reguli comune la frontierele ei externe. n 2006; nedorite i ilegale; Agenii economici operereaz ntr-o pia global, cu o tehnologie modern n acest sens, autoritile vamale trebuie s se dezvolte permanent pentru a i mijloace rapide de livrare; ntmpina cum se cuvine ateptrile operatorilor economici, n acelai timp meninnd sau chiar crescnd nivelul de securitate de care se bucur cetenii europeni. n plus, procedurile vamale sunt folosite ca s se asigure o implementare corespunztoare a numrului de politici UE referitoare la comerul internaional. De exemplu: originii mrfurilor. 13 Politica comercial a UE depinde de existena unui tarif vamal comun i. de asemenea, folosete alte mecanisme vamale, precum acelea pentru stabilirea valorii n vam i a Doar autoritile vamale extrem de eficiente pot gestiona asemenea volum de munc fr a cauza ntrzieri majore sau fr a permite s se strecoare ncrcturile frauduloase, Aproximativ 173 milioane declaraii vamale au fost manevrate n 2006; Valoarea importurilor i exporturilor UE a totalizat peste 2 500 miliarde Euro

 mecanisme.

n domeniul politicii de dezvoltare, cooperarea economic ia forma acordrii Politica agricol comun folosete numeroase proceduri vamale i

de preferine comerciale, care, n mod similar, sunt construite strns legat de tariful vamal comun.

Vama astzi Ce face vama pentru tine? Administraiile vamale din Uniunea European sunt pregtite ca nici o alt instituie pentru a juca un rol primordial n gestionarea frontierelor externe ale UE. Aceasta nseamn, de exemplu, combaterea contrabandei, confiscarea mrfurilor contrafcute periculoase, eliberarea animalelor protejate internaional precum i lupta mpotriva reelelor infracionale, n acest fel aprnd securitatea i sigurana cetenilor europeni. Nu exist un singur serviciu vamal al UE ci exist 27 administraii vamale naionale care lucreaz mpreun n baza unei politici europene i a unui cadru legal comun (Codul Vamal Comunitar) care prevede regulile i procedurile care trebuie aplicate. Cele 27 administraii vamale trebuie s acioneze ca una singur. Declaraia misiunii Autoritile vamale vor fi n principal responsabile de supravegherea comerului internaional al Comunitii, n acest fel contribuind la comerul legal i deschis, la implementarea aspectelor externe ale pieei interne, a politicii comerciale comune precum i a altor politici comune comunitare, care au un impact asupra comerului i asupra securitii lanului general de livrare. Autoritile vamale vor lua msuri care au ca scop n special s: afacerilor legale; comerului legal. Asigure securitatea i sigurana Comunitii i a rezidenilor si, s protejeze Menin un echilibru corespunztor ntre controalele vamale i facilitarea mediului nconjurtor, acolo unde este cazul n strns cooperare cu alte autoriti; Protejeze interesele financiare ale Comunitii i Statelor membre; Protejeze Comunitatea de comerul ilegal i incorect n paralel cu sprijinirea

14

Cele dou fee ale vmii Serviciile vamale din UE joac un rol dublu. Ofierii vamali colecteaz nc drepturile vamale de import i taxele dar din ce n ce mai mult funcioneaz n calitate de cini de paz n ceea ce privete asigurarea securizrii frontierelor externe ale UE pentru a proteja sntatea i securitatea cetenilor. Controalele pentru aplicarea regulilor de siguran i securitate pot fi efectuate numai la frontierele externe ale UE. Este inevitabil ca anumite transporturi care au un grad de risc referitor la sigurana i securitatea UE i a cetenilor si s fie oprite i verificate. Aceste verificri sunt diferite fa de sarcina colectrii drepturilor vamale de import, pe care autoritile vamale le pot efectua ntr-o faz ulterioar de-a lungul lanului de furnizare, de exemplu la sediul importatorului sau exportatorului, pentru a evita aglomerarea la frontierele externe ale UE. Cinele de paz Pentru a garanta securitatea i sigurana cetenilor europeni, ofierii vamali efectueaz controale la frontier mpreun cu alte autoriti cu atribuii la frontier, precum autoritile veterinare i de siguran a produselor. Dou situaii speciale care preocup autoritile vamale referitoare la sntate i siguran sunt mrfurile contrafcute i precursorii de droguri. Instituia care colecteaz taxele vamale Fiecare ncrctur de mrfuri care intr n Uniunea European trebuie declarat la vam. Pe baza declaraiei vamale, ofierii vamali verific ncrctura i ncaseaz drepturile vamale de import i alte drepturi datorate. n 2007, au fost ncasate drepturi de import n valoare total de peste 15 miliarde de Euro, aproximativ 13,2 % din veniturile la bugetul UE. Facilitarea comerului De cnd a intrat n vigoare Codul Vamal Comunitar la data de 1 ianuarie 1993, au fost introduse procedurile vamale simplificate pentru a face viaa mai uoar importatorilor i exportatorilor europeni, ceea ce genereaz 22 % din comerul mondial. Procedurile simplificate permit ca verificrile s fie efectuate n locurile cele mai convenabile pentru agenii economici i n punctele cele mai corespunztoare din procesul logistic. Utilizarea acestor proceduri face obiectul autorizrii agenilor economici care se conformeaz dup ce vama s-a asigurat c acetia sunt de ncredere. Auditurile verific, de asemenea, n mod regulat, respectarea de ctre operatorii autorizai a reglementrilor atunci cnd utilizeaz autorizaiile. 15

Provocri viitoare Vama n secolul 21 Autoritile vamale din Uniunea European doresc s devin cele mai moderne administraii cu scopul de a-i servi pe europeni mai bine. n urmtorii 10 ani, dou iniiative majore vor fi derulate. Planul Vmii electronice va stabili sisteme IT interoperabile sigure pentru schimbul de informaii i va conduce la un sistem vamal fr suport pe hrtie pn n 2012. Cetenii europeni vor beneficia de o micare a mrfurilor mai sigur, de o mai mare protecie i de mai puin birocraie. Modernizarea Codului vamal Comunitar este partea legal a vmii electronice. Va nivela drumul pentru schimbul electronic de informaii ntre vmile naionale i alte autoriti, care va intensifica lupta mpotriva produselor periculoase i va crete protecia consumatorilor. Folosirea tehnologiei Autoritile vamale din Uniunea European folosesc cele mai moderne ICT -tehnologii de informare i comunicare- i echipament pentru a-i duce la ndeplinire sarcinile. Informaia este analizat n principal de sisteme automate care permit vmii s identifice ncrcturi de mare risc pentru verificri. Echipamentul de scanare ultra performant permite ofierilor vamali s vad n interiorul containerelor venite pe mare fr s le descarce complet. Laboratoarele vamale O reea european de laboratoare vamale lucreaz bazate pe o politic calitativ comun care va asigura o interpretare uniform a noilor standarde tehnice n cadrul UE. De exemplu, laboratoarele coopereaz n ceea ce privete utilizarea n comun a echipamentului de specialitate. De asemenea, ele i mprtesc cunotinele i rezultate testelor, pentru a se asigura c testele fcute pe produse ntr-o ar european nu vor fi repetate n alt ar. Rolul laboratoarelor vamale se extinde n mod constant pentru a face fa unor noi provocri n domeniul sntii, monitorizrii mediului i combaterii contrafacerilor. Lucrnd mpreun ...n UE i mai departe

16

Serviciile vamale naionale din Uniunea European nu pot lucra izolate. Nici

Uniunea Vamal European nsi nu poate lucra izolat ntr-un mediu comercial global. Cooperarea este crucial pentru eficiena autoritilor vamale europene n faa attor provocri cu care se confrunt. n cadrul sistemelor pentru schimbul de informaii ntre statele membre UE

aflate sub legislaia vamal european, a fost stabilit un numr de grupuri de contact pentru a intensifica cooperarea ntre ofierii vamali la aeroporturile principale din UE, la cele mai mari porturi maritime precum i la punctele majore de frontier. n plus, UE a semnat acorduri cu principalii ei parteneri comerciali din

ntreaga lume. Pe baza acestor acorduri, se desfoar operaiuni i proiecte pilot comune care sunt continuate pentru a crete cooperarea la sol ntre ofierii vamali ai UE i cei ai rilor non-UE. Sntatea i sigurana ta Serviciile vamale combat contrafacerea, care reprezint un fenomen n

cretere i care este permanent periculos, afectnd nu numai produsele de lux, ci i medicamentele, pasta de dini i produsele de ngrijire a corpului. Mrfurile contrafcute confiscate de vam n ultimii ani cuprind pri ale mainii, chiar i frne, precum i ochelari de soare care pot afecta vederea. Se nelege de la sine c lupta mpotriva acestui tip de trafic i anihilarea sa contribuie la mbuntirea sntii i siguranei cetenilor. Capturile de asemenea produse confiscate de ofierii vamali din UE au atins cifre uriae recent. De asemenea, autoritile vamale protejeaz sntatea prin faptul c

supraveghez ndeaproape precursorii de droguri acele chimicale inofensive mult prea des transformate n droguri precum ecstasy sau amfetamine. Securitatea ta Uniunea European a introdus msuri pentru a ntri securitatea n jurul

bunurilor de la punctele internaionale de frontier. Aceasta nseamn controale mai rapide i mai performante. Rezultatele acestor msuri sunt pozitive pentru public, industrie i autoriti. Autoritile vamale au introdus controale corespunztoare de securitate pentru a proteja piaa intern 17

i, n strns cooperare cu principalii parteneri comerciali ai lumii, pentru a securiza transporturile internaionale de mrfuri mpotriva contrabandei cu produse ce au legtur cu terorismul, cum ar fi armele i explozivele. Pentru cltori Uniunea European i Uniunea Vamal n special, au avut multe de ndeplinit

pentru a face viaa mai uoar cltorilor. Cu toate acestea, ar trebui s fii contient de o serie de reguli de baz despre vam i taxe, reguli care te pot afecta n mod direct n cazul n care cltoreti prin Europa. De asemenea, exist o serie de chestiuni foarte practice pe care ar trebui s le tii dac plnuieti s intri sau s pleci n/din UE cu alimente, igri sau bani spre exemplu.

Uniunile vamale sunt principala forma de extindere a teritoriului vamal. Acestea sunt de doua feluri: a) perfecte sau complete - in aceasta situatie sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc, dar si cu tertii; b) imperfecte sau incomplete - se refera numai la o parte a produselor care se schimba reciproc, dar si cu tertii. NOIUNI AFLATE N LEGTUR CU CEA DE UNIUNE VAMAL 1. ZONELE DE LIBER SCHIMB (DE COMER LIBER) rile care particip la o zon de liber schimb elimin barierele tarifare sau netarifare n relaiile comerciale reciproce, numai pentru o parte sau pentru toate produsele, iar n relaiile cu rile tere nu aplic o politica comercial comun, fiecare parte pstrndu-i independena n materie de politic comercial. Aceasta presupune liberalizarea schimburilor reciproce, ns nu i cu terii. Zonele de comer liber presupun liberalizarea n relaiile comune reciproce. Uniunea vamal presupune zonele de comer liber i o politic comercial comun fa de teri. Zonele de comer liber sunt de dou feluri: 18

a) perfecte sau complete - privesc toate produsele care se schimb reciproc; b) imperfecte sau incomplete -privesc o parte din produsele care se schimb reciproc. Acestea sunt admise de GATT, ca o derogare de la Clauza naiunii celei mai favorizate (art. 24 din GATT). Restrngerea teritoriului vamal (excluderea sau exceptarea) este, de fapt, exceptarea, de la regimul vamal n vigoare a unei pri din statul naional. n aceast zon nu se percep taxe vamale. Prin aceast exceptare de la regimul vamal n vigoare, teritoriul vamal este mai mic ca teritoriul statului respectiv, iar graniele vamale nu mai corespund cu cele ale statului. Aceste zone se numesc i zone libere. n plan internaional ele se ntlnesc n mai multe forme: n zone portuare; n zone libere industriale de export; n zone economice speciale (pentru prima data au aparut n China); n zone libere comerciale (constituite ca o zona comercial); n zone libere de depozitare; n porturi libere; n porturi franco; n antrepozite vamale. Ca regul general, mrfurile strine introduse n aceste zone sunt scutite de plata taxelor vamale, pn la precizarea ulterioar a destinaiei lor. Pentru aceste mrfuri se pltesc nite taxe de antrepozitare, care sunt mai reduse. n interiorul acestor zone, mrfurile pot suferi anumite: transformri, reambalri, msurri, recondiionri, modificri, prelucrri, etc. Dup ce sunt supuse acestor proceduri, ele vor fi orientate ctre pia, de obicei ctre piaa intern (teritoriul vamal), i atunci sunt supuse impunerii vamale corespunzatoare uniunii vamale respective, sau pot fi dirijate ctre alte zone. Astfel, vor iesi de pe teritoriul statului respectiv, l vor tranzita i atunci sunt scutite de taxele vamale de import, uneori i de tranzit. De asemenea, pot fi introduse ntr-un proces de producie n zona liber n care au fost depozitate (n aceste conditii, rmn scutite de plata taxelor vamale). n aceste zone pot fi create ori firme comerciale de import - export, ori firme industriale, care s transforme produsele importate n alte produse, care ulterior pot fi exportate fr perceperea taxelor vamale sau altor restricii, dar absolut cu respectarea legislatiei n vigoare n acele state. 2. ZONELE ECONOMICE SPECIALE Acestea sunt de dat mai recent (dupa anii 1970 n China) i pstreaz caracteristicile zonelor libere: scutirea de taxe vamale de import. Particulariti ale acestor zone sunt: 19

1) dimensiune foarte mare (10.000 ha) fa de zonele libere (cteva zeci de ha); 2) atragerea capitalului strin investiional (ofer facilitai nsemnate). Antrepozitele vamale Antrepozitele vamale sunt depozite n care pot fi depuse i pstrate mrfurile importate, mrfurile strine n tranzit, pe o perioad determinat de timp, fr a se plti taxe vamale de import i cu plata taxelor de antrepozit. Mrfurile n cauz pot intra n regimul obinuit, cu plata taxelor vamale, sau pot tranzita teritoriul vamal fr plata taxelor vamale sau pot fi prelucrate n interiorul teritoriului vamal. Antrepozitele vamale pot fi : - antrepozite reale; - antrepozite nominale. Antrepozitele pot fi situate n centrele comerciale sau industriale mai importante sau n anumite zone, n care se uureaz schimburile comerciale. Antrepozitele reale sunt, efectiv, construcii amenajate special n vederea depozitrii i pstrrii, n condiii corespunzatoare, a mrfurilor, pentru o perioad limitat de timp (maxim 2 ani). Atunci cnd un antrepozit real nu face fa solicitarilor, ca volum fizic, se pot costrui aa-numitele antrepozite nominale (fictive), care au acelai regim ca cele reale, dar nu asigur toate condiiile pentru pstrarea produselor respective. n general, n aceste antrepozite se pstreaz mrfurile care nu sunt perisabile, nu necesit condiii speciale, iar taxele vamale pentru acestea sunt mai mici.

INSTRUMENTE DE POLITIC COMERCIAL NETARIFARE (BARIERE NETARIFARE I PARATARIFARE) a. Definire Instrumentele netarifare reprezint un complex de msuri i reglementri publice sau private, altele decat cele tarifare, menite s mpiedice, s limiteze sau s deformeze fluxul internaional de bunuri i servicii n vederea aprrii pieei interne de concurena strina i/ sau 20

echilibrarea balanei de pli externe. Acestea acioneaz ealonat, nc din momentul efecturii comenzii unui produs pn n momentul consumului final al produsului respectiv, fiind greu de identificat i de negociat i se caracterizeaz printr-o mare diversitate de forme, de la o ar la alta. Barierele netarifare sunt un complex de msuri i reglementri de politic comercial publice sau private care mpiedic, limiteaz sau deformeaz fluxurile internaionale de bunuri i servicii i care au ca principal scop aprarea, protejarea pieei interne de concurena strain i/sau echilibrarea balanei de pli. b. Particulariti Spre deosebire de barierele tarifare (taxele vamale), cele netarifare au cteva particulariti: 1) prin formele pe care le mbrac, acestea urmresc mrfurile pe tot parcursul lor (de la exportator pn la consumatorul final) i acioneaz ealonat (din momentul n care s-a efectuat comanda pentru un produs care urmeaza a fi importat pn n momentul consumului final al acestuia); 2) prezinta o mare diversitate i un grad de protecie difereniat; 3) domeniile n care se aplic sunt extrem de variate (sunt legate de sfera relaiilor economice internaionale); 4) n marea lor majoritate, aceste bariere netarifare sunt mai greu de cunoscut de exportatori i, deci, se evalueaza mai greu, precum i gradul lor de protecie sau de discriminare; 5) pot influenta, n mod direct, volumul fizic al mrfurilor importate, limitandu-l; 6) pot influenta, in mod indirect, volumul importurilor, prin mecanismul preurilor sau pot creea anumite condiii care sa ngreuneze realizarea importurilor. Se aprecieaza c, n planul economiei mondiale, barierele netarifare au proliferat ncepand cu deceniul al 8 lea. c. Clasificare Odat cu inventarea lor, GATT( Acordul General de Tarife i Comer) le-a grupat pe anumite criterii. n literatura de specialitate se ntlnesc mai multe clasificri ale barierelor netarifare (exemplu: protectionism tarifar, legislativ, etc.), dar ne vom referi la clasificarea pe care a facut-o 21

GATT, i anume: 1. bariere netarifare care implic o limitare cantitativ direct a importurilor (restricii cantitative la import); 2. bariere netarifare care implic o limitare cantitativ indirecta prin intermediul preurilor; 3. bariere netarifare care decurg din formaliti vamale i administrative la import; 4. bariere netarifare care decurg din participarea statelor la activitile comerciale; 5. bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate i celor indigene (se mai numesc i obstacole tehnice).

-1- Barierele netarifare care implic o limitare cantitativ direca a importurilor. Interdictiile (prohibirile) la import interzic total sau partial, pe o perioada data sau nelimitata, importul anumitor produse, dand posibilitatea producatorilor sa-si vanda marfurile pe piata interna fara concurenta externa. Contingentele de import constituie plafoane maxime cantitative sau valorice, admise la importul unor produse sau grupe de produse pe o perioada determinata de timp (de regula un an) si care pot fi globale, fara specificarea tarii de provenienta, sau bilaterale, cand se mentioneaza tara de provenienta. Licentele de import sunt autorizatii acordate de stat firmelo importatoare pentru un anumit produs sau grupa de produse, valabile pe o anumita perioada de timp si care pot fi automate (cand cererea de import este acceptata automat, intr-un termen prestabilit si care vizeaza produsele liberalizate la import), sau de administrare a restrictiilor cantitative (neautomate, cand se acorda selectiv, in functie de produs, de tara de origine, etc. vizand produsele neliberalizate la import) si care, in functie de contingentul pe care-l gestioneaza, pot fi globale sau bilaterale, acestea din urma permitand aplicarea de restrictii diferentiate, discriminari, fata de importurile din alte tari. Limitarile voluntare la export (sau autolimitarile la export) reprezinta limitari la export acceptate de insasi tarile exportatoare sub amenintarea ca, in caz contrar, tarile importatoare vor aplica, ele insele, contingente de import mai restrictive si pe o perioada de timp mai indelungata. Restrictiile de acest tip conduc la o reorientare a fluxurilor comerciale, intrucat au drept consecinta sporirea importurilor de la sursele unde nu se aplica autolimitarea. Totodata ele incurajeaza si chiar presupun cartelizarea industriilor de export, crearea de carteluri intre tarile exportatoare, in vederea repartizarii cotelor de productie si export intre producatori si exportatori. Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor sunt restrictii cantitative convenite 22

pe baza de negocieri oficiale bilaterale sau multilaterale si care implica, pe langa restrictiile "voluntare" la export, prevederi privind preturile, clauzele de salvgardare, s.a. Daca in ceea ce priveste limitarile voluntare la export gradul de interventie al guvernelor difera de la o situatie la alta, in cazul acordurilor sectoriale privind comercializarea ordonata a produselor, participarea guvernelor este deschisa si oficiala. 1. Restrictiile cantitative la import Acest tip de bariere netarifare sunt mprite n practica comercial internationala n 5 subgrupe: 1.a.interdiciile (prohibiiile) la import; 1.b. contingentele de import; 1.c. licenele de import; 1.d. limitrile voluntare la export (autolimitri la import); 1.e. acordurile privind comercializarea ordonat a produselor. 1.a. Interdiciile la import sunt reglementri adoptate de ctre stat, care interzic, total sau parial, pe o perioad determinat de timp sau nelimitat, importul anumitor produse sau grupe de produse. Acestea sunt folosite, n special: - fie din motive economice: asigurarea unei protecii mai mari a unor produse, subramuri sau ramuri fa de concurena strain i echilibrarea balanei de pli; - fie din motive politice: discriminarea comercial; - fie din alte motive: asigurarea sntii, motive fitosanitare, etc. Interdiciile la import se realizeaz prin refuzul organelor de stat de a elibera licene de import pentru produsele supuse interdiciilor. Sunt ri care introduc interdicii selective i temporare pentru anumite produse agricole provenind din rile tere, n scopul de a realiza echilibrul ntre cererea i oferta pe piaa de produse agricole. 1.b. Contingentele de import sunt sub forma plafoanelor maxime, cantitative sau valorice, admise la import pentru unele produse sau grupe de produse, pe o perioad de timp determinat (de obicei 1 an). Stabilirea acestor plafoane poart denumirea de contingente. Contingentele de import pot fi:

23

a) contingente globale - se stabilesc de ctre stat, n mod independent, sub forma unor plafoane maxime, fizice sau valorice, admise la import, pe o perioada determinata de timp. Nu se face o repartiie pe ri a acestor contingente. b) contingentele bilaterale - sunt plafoane maxime admise, pe o perioad de timp determinat, la importul dintr-o anumit ar de provenienta. Acestea se negocieaz cu rile de provenien i sunt nscrise ntr-o list -; anex la acordurile sau protocoalele comerciale ncheiate cu acestea. Practicarea acestora permite i aplicarea unor restricii difereniate pe ri de provenien i chiar discriminri. 1.c. Licenele de import sunt autorizaii pe care statul le acord firmelor importatoare, pentru anumite produse sau grupe de produse, pentru o perioad rezonabil de timp (2, 4, 5 luni), n funcie de natura produselor i distana geografic fa de ara de provenien. Pe plan internaional, n special rile dezvoltate utilizeaza dou tipuri de licene de import: a) licenele automate -; se acorda produselor liberalizate la import, cererea de import fiind automat acceptat, ntr-un termen prestabilit (exclusiv din interes statistic); b) licenele neautomate - se acord marfurilor neliberalizate la import; se mai numesc i licene pentru admiterea restriciilor cantitative la import. Aceste licene neautomate se acord n mod selectiv, n funcie de produse i de ara de origine. Prin intermediul lor se exercit un control serios privind respectarea contingentelor de import, avand, n general o larg rspndire pe plan internaional. Licentele neautomate se practic sub dou forme: licene globale (generale) - sunt eliberate de ctre stat, pe baza contingentelor globale, stabilindu-se volumul mrfurilor care poate fi importat ntr-o anumit perioad de timp, cu indicarea rilor de provenien a importurilor. Aceste licene sunt globale pentru c nu au caracter restrictiv, iar pe baza lor, importatorii obtin dreptul de a deschide acreditive n favoarea exportatorilor, fr existena unor licene individuale; licene individuale (bilaterale) - sunt, n general, folosite de stat pentru urmrirea i realizarea contingentelor bilaterale la produsele importate dintr-o anumit ar, cu scopul de a asigura o protecie mai mare pe piaa intern. Acestea precizeaz, n mod obligatoriu, rile de origine a importului, distingndu-se astfel: - licenele deschise (din categoria licenelor automate) - precizeaz numai ara de provenien a importului, fr o plafonare cantitativ sau valoric a acestora. Prin intermediul lor se urmresc

24

modificri n orientarea geografic a schimburilor comerciale, favorizndu-se sau nu importurile din anumite ri. - licenele specifice (din categoria licenelor neautomate) - precizeaz, pe lng ara de provenien a importurilor i plafonul maxim, fizic sau valoric, al acestora. Sunt cele mai restrictive, iar prin intermediul lor se urmrete, n mod absolut, discriminarea unor produse sau ri de provenien. -2- Barierele netarifare care implica indirect limitarea importurilor prin mecanismul preturilor. Prelevarile variabile la import sunt practicate in cadrul politicilor agricole ale UE si se stabilesc ca diferenta intre pretul mondial la produsele agricole importate din UE si pretul prag de import, variind in functie de nivelul celor doua preturi si asigurand o izolare totala a pretului comunitar de evolutia pretului international. Preturile minime de import sunt preturi stabilite la niveluri foarte apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata, majorand in felul acesta preturile de import, iar preturile maxime de import sunt fixate la un nivel care sa nu depaseasca preturile produselor similare de pe piata interna, atunci cand unele tari incearca o ridicare artificiala a preturilor la anumite produse de export. Impozitele indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (sau ajustarile fiscale la frontiera) pot imbraca o mare varietate de forme: TVA, taxa in cascada, de acciza, taxe portuare, sanitare, consulare, etc. Prin ajustarile fiscale la frontiera, ce presupun scutirea produselor de export de impozite indirecte si aplicarea acelorasi impozite produselor de import, ca si celor indigene, acestea pot discrimina marfurile importate fie prin evaluarea diferentiata a bazei de impunere (luandu-se, de exemplu, ca baza de impunere pretul CIF majorat cu taxa vamala si nu preturile cu ridicata), fie prin structura impunerii sau prin ordinea de percepere a taxelor. Taxele antidumping si compensatorii pot fi considerate ca si bariere netarifare, atunci cand sunt folosite in mod abuziv, in scopuri protectioniste (de exemplu, in cazul acordurilor privind comercializarea ordonata a produselor, a preturilor minime de import). Depunerile (depozitele) prealabile in valuta pentru export preva dobligatia importatorilor sa depuna in contul organelor vamale o anumita cota in valuta din contravaloarea viitorului import, cu cel putin 6 luni inainte de efectuarea importului respectiv, suma depusa nefiind purtatoare de dobanzi. Importatorul va cauta sa recupereze pierderea dobanzii prin vanzarea in continuare a produsului importat la un pret care sa cuprinda si dobanda aferenta perioadei depozitului sau prin solicitarea unor reduceri de pret din partea exportatorului. 25

-3- Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile. In cadrul acestora cele mai importante sunt: evaluarea marfurilor in vama (evaluarea vamala) in cazul in care organele vamale utilizeaza drept baza de impunere vamala cel mai ridicat pret din preturile practicate la produsul importat, documentele extrem de numeroase si complicate si formalitatile greoaie de import care impiedica desfasurarea normala a schimburilor comerciale. -4- Barierele netarifare care decurg din participarea statului la activitatile comerciale. In cadrul acestora se disting: achizitiile guvernamentale, care sunt cumparari de bunuri si servicii realizate de stat si care devin bariere netarifare cand dau prioritate deplina sau tratament preferential firmelor nationale fata de cele straine, comertul de stat prin care unitatile economice de stat beneficiaza de avantaje privind impunerea fiscala sau de alta natura in raport cu intreprinderile particulare, monopolul statului asupra importului de produse de prima importanta economica (cereale, titei, medicamente, metale, s.a.) caere permit limitarea importului produselor respective. -5- Barierele netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice). Din aceasta grupa fac parte, in principal: normele sanitare si fitosanitare, care prevad, adesea, conditii atat de severe pentru marfurile importate (produse destinate consumului oamenilor sau animalelor, etc) incat, practic, nu pot fi indeplinite, normele de securitate, care cuprind conditiile de calitate, prescriptiile tehnice, de igiena si securitate a muncii, care se impun masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport dar care, din lipsa uniformitatii standardelor pe plan international, ingreuneaza desfasurarea schimburilor, normele dfe ambalare, marcare, etichetare, care ocazioneraza cheltuieli suplimentare si adesea intarzie derularea contractelor. Bariere netarifare care decurg din taxele vamale si administrative privind importurile administrative privind importurile

3. Bariere netarifare care decurg din taxele vamale si administrative privind importurile 26

Desi pare ca acest tip de bariere netarifare sunt niste simple cerinte de ordin tehnic care, aplicate, permit, in unele cazuri, discriminari importante, ele sunt, totusi, extrem de variate si daunatoare pentru comertul international. Aceste bariere netarifare decurg din obligatia, pentru importator, de a prezenta anumite documente suplimentare si din introducerea unor formalitati vamale complicate, care trebuiesc indeplinite in multe tari, in special in tarile dezvoltate si care, de cele mai multe ori, sunt o frana in calea importului de marfuri. In aceasta categorie au fost identificate 2 tipuri de bariere netarifare: 3.a. evaluarea valorii marfurilor in vama (evaluare vamala), 3.b. documente si formalitati suplimentare cerute la import sau cu ocazia importului si, uneori, a exportului.

3.a. Evaluarea valorii marfurilor in vama Legat de acest aspect, GATT, in articolul 7, a cuprins cateva prevederi referitoare la metodologia evaluarii vamale. In acest articol s-a prevazut ca evaluarea vamala sa se faca pornind de la pretul facturat (CIF), cu conditia ca acesta sa fie un pret real, platit sau care urmeaza sa fie platit si nu mai mare si nici mai mic, iar transformarea acestui pret din valuta straina in valuta tarii importatoare sa se faca la un curs care sa fie agreat de F.M.I. Aceste prevederi au fost apoi dezvoltate in Conventia Internationala cu privire la evaluarea vamala de la Bruxelles din 1950. Practica a aratat ca nu toate tarile au respectat, in timp, aceste prevederi, ci au folosit si alte metode de evaluare vamala, neconforme cu reglementarile GATT. La Runda Tokyo a fost negociat: Codul de conduita privind evolutia vamala, numit si Acordul privind aplicarea articolului 7 GATT. Acest acord a preluat prevederile din articolul 7 si cele ale Conventiei de la Bruxelles si a stabilit 5 metode legale de evaluare vamala, cu conditia ca ele sa fie aplicate in ordine. 27

In practica internationala s-au constatat incalcari in aplicarea acestor prevederi si, ca urmare, au devenit o frana in calea schimburilor comerciale internationale. 3.b. Documente si formalitati suplimentare cerute la import sau cu ocazia importului si, uneori, a exportului In general, pe plan international au existat, dupa razboi, permanente preocupari din partea organismelor specializate GATT, Consiliul de Cooperare Vamala de la Bruxelles, pentru simplificarea formalitatilor vamale si tipizarea documentelor legate de circulatia marfurilor pe plan international, inregistrandu-se chiar si anumite progrese. Se constata ca exista un numar mare de tari dezvoltate, in deosebi care cer indeplinirea si a altor formalitati, precum si a unor documente suplimentare, care ingreuneaza si limiteaza importurile. De regula, numarul mare al acestor formalitati, formatul diferit al documentelor, reguli ciudate de completare, penalizarile aplicate completarii gresite a lor, sunt adevarate obstacole care impiedica desfasurarea schimburilor comerciale internationale.

Bariere care deriva din participarea statului la activitati comerciale internationale In general, se constata ca, in perioada precapitalista, participarea statului direct la fapte de comert exterior se inregistreaza in diferite sectoare (alcool, tutun), care faceau obiectul de monopol al statului, pentru ca pe seama lor, acesta realiza venituri insemnate. In perioada capitalista, in special, participarea la activitatile comerciale s-a largit. GATT a clasificat ca cele mai importante bariere care decurg din participarea statului la activitatile comerciale, fiind: 4.a. achizitiile guvernamentale sau piata publica; 4.b. comertul de stat; 4.c. monopolul de stat asupra anumitor produse. 28

4.a. Achizitiile guvernamentale sau piata publica Sunt reprezentate de cumpararile de bunuri si servicii de catre stat (prin intermediul departamentelor, ministerelor si a altor institutii centrale). Acestea pot deveni bariere netarifare in calea schimburilor comerciale, numai in masura in care sunt urmare a unor reglementari specifice anumitor state, potrivit carora firmele nationale au o prioritate deplina fata de cele straine privind aprovizionarea organelor de stat cu bunuri si servicii de care acestea au nevoie. Uneori, aceste reglementari admit, in anumite proportii si importul de asemenea bunuri, dar favorizand, de asemenea, firmele nationale. Deoarece s-a constatat ca acest tip de achizitii au devenit bariere extrem de importante in calea comertului international, in special a tarilor dezvoltate, la Runda Tokyo a fost negociat un acord special in acest domeniu: Acordul cu achizitiile guvernamentale, intrat in vigoare de la data de la 1 ianuarie 1981. Potrivit acestui acord, achizitiile care depasesc o anumita valoare, trebuie sa se faca in urma unor licitatii la care sa poata participa atat firmele nationale, cat si firmele straine. Sunt excluse din acest acord produsele care constituie obiect al secretului militar si al secretului de stat. 4.b. Comertul de stat, al tarilor nesocialiste, reprezinta totalitatea operatiilor de vanzare-cumparare efectuate de catre intreprinderile de stat. Acest tip de comert nu constituie o bariera netarifara decat daca statul ofera acestor intreprinderi o serie de privilegii de ordin fiscal sau de alta natura, in raport cu firmele particulare (private), masuri prin care, de fapt, se rentabilizeaza activitatea firmelor de stat si, ca urmare, ele pot participa la schimburile comerciale internationale in conditii mai avantajoase, in raport cu firmele particulare, devenind, astfel, o bariera netarifara care afecteaza firmele private.

4.c. Monopolul de stat asupra anumitor produse

29

Instituirea monopolului de stat permanent presupune, in general, ca statul trebuie sa limiteze importul la produsele respective si, ca urmare, sa stabileasca pretul de vanzare cu amanuntul la aceste produse, de regula, foarte ridicat, in scopul restrangerii consumului acestor produse. Din aceasta cauza monopolul de stat reprezinta o bariera netarifara in calea schimburilor comerciale. Sunt si situatii in care monopolul de stat se instituie asupra anumitor produse si in scopul protejarii sanatatii populatiei, a animalelor, a protectiei mediului, in special pentru terenurile agricole si, in aceste conditii, chiar daca are ca efect limitarea importurilor, el se justifica. Uneori, el poate fi introdus pe o perioada de timp in functie de produs. 5. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene obstacole tehniceObstacolele tehnice sunt reglementarile in vigoare pe plan international standarde internationale, sau pe plan national - standarde nationale, care tin de diferite caracteristici tehnice si de calitate ce trebuiesc indeplinite de produsele importate, dar si de cele indigene. Ele au ca scop securitatea sanatatii consumatorilor, protectia fito-sanitara si, de asemenea, protectia publica. In general, se considera ca aceste norme si reglementari sunt pe deplin justificate si nu pot fi considerate obstacole in calea schimburilor comerciale. Ele, insa, pot deveni obstacole, in situatia in care exista reglementari in plan international, dar ele nu se respecta decat de anumite state (agentii economici, producatorii ca atare) si atunci cand diferite state adopta reglementari proprii, care pot fi foarte diferite si neuniforme de la stat la stat si care, datorita acestei diversitati, pot deveni obstacole in calea schimburilor comerciale internationale. Cele mai cunoscute dintre aceste obstacole sunt: 5.a. Normele sanitare si fito-sanitare se aplica, de obicei: 30

produselor destinate consumului oamenilor si animalelor pentru protectia diversilor coloranti; produselor medico-farmaceutice destinate oamenilor si animalelor; produselor utilizate in agricultura (furaje, seminte, diverse materiale).

agricola;

Urmare a faptului ca aceste obstacole tehnice au proliferat deosebit de mult, la Runda Tokyo a fost negociat un acord numit Acordul privind obstacolele tehnice in calea comertului, denumit si Codul de normalizare, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1980. In general, aceste obstacole tehnice in calea comertului in tarile dezvoltate sunt foarte insemnate. Tarile dezvoltate au prevazut conditii foarte severe privind:

continutul anumitor produse; procesul tehnologic pentru anumite produse.

Pentru multe din aceste produse de consum uman si animal, procedura de omologare ceruta, de asemenea, este prin prezentarea certificatului sanitar si a celui fito-sanitar, care trebuie sa insoteasca aceste produse si masuri de examinare foarte seriose, prin care sa se constate daca s-au respectat toate conditiile. Toate acestea reclama cheltuieli (costuri) ridicate, suplimentare, care afecteaza schimburile comerciale, deci le limiteaza. Pe plan mondial, in comertul cu produse alimentare s-a considerat ca exista 4 categorii de obstacole sanitare si fito-sanitare:

obstacole chimice; obstacole biologice; obstacole legate de prezenta insectelor si a rozatoarelor; obstacole legate de modul de etichetare a marfurilor.

Pentru ca se considera ca aceasta este o problema de importanta deosebita, in cadrul GATT s-au facut demersuri pentru armonizarea specificului de certificare si a procedurii de inspectie, cu referire la produsele agro-alimentare.

31

5.b. Normele de securitate sunt cele care se refera la bunurile destinate consumului productiv si pentru care se cere indeplinirea unor conditii de calitate, a unor prescriptii tehnice, de igiena si de securitate a muncii, conditii la care trebuie sa raspunda toate produsele importate, dar si cele indigene. Lipsa unor standarde internationale sau abaterea de la aceste standarde (acolo unde ele exista), ingreuneaza desfasurarea schimburilor comerciale. De aceea, pe plan international se manifesta preocupari pe linia uniformizarii si reglementatiilor tehnice care vizeaza aceste produse, ce sunt destinate consumului productiv. 5.c. Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea sunt reglementarile care se refera la anumite cerinte specifice, pe care trebuie sa le indeplineasca produsele de import si care sunt deferite de la tara la tara si care determina cheltuieli suplimentare, intarzieri in derularea controlului si chiar limitarea importurilor. In general, se considera ca si aceste reglementari se justifica, dar, in conditiile in care ele sunt extrem de variate de la tara la tara, fiind o frana in calea schimburilor comerciale internationale. De aceea, aceste norme nu trebuie considerate doar ca simple cerinte de ordin tehnic, fara rol important in derularea schimburilor comerciale internationale si pot duce chiar la pierderea unor piete importante de desfacere. In concluzie, toate aceste norme si reglementari de ordin netarifar, care au un efect crescut asupra comertului international, sunt, de fapt, si instrumente prin care se protejeaza piata interna, dar si instrumentele cu ajutorul carora se poate realiza foarte bine discriminarea comerciala.

POLITICA COMERCIAL PROMOIONAL I DE STIMULARE A EXPORTULUI DE MRFURI In general, in plan international, in cadrul procesului de participare la schimburile comerciale internationale si o data cu accentuarea concurentei pe piata mondiala, au crescut 32

preocuparile nu numai pentru controlul si limitarea importurilor, dar si pentru impulsionarea exporturilor. De aceea, promovarea si stimularea exporturilor a devenit o preocupare de baza a politicii comerciale in majoritatea statelor lumii. In general, politica comerciala de promovare si stimulare a exporturilor cuprinde totalitatea masurilor si reglementarilor adoptate de catre stat, dar si de firmele private, care urmaresc impulsionarea globala a exportului de marfuri al unei tari. Teoria economica de specialitate imparte acest tip de masuri in: 1. 2. masuri promotionale; masuri de stimulare.

1. Masurile promotionale au ca obiectiv influentarea potentialilor clienti externi pentru a cumpara anumite produse, care sunt sau care vor fi disponibile intr-un viitor apropiat. In general, acestea sunt masurile care se iau la nivel macroeconomic si sunt extrem de variate. Intre acestea identificam urmatoarele: 1.a. negocierea si incheierea de tratate de comert si navigatie, de acorduri comerciale si de plati, de acrduri de cooperare economica internationala sau alt tip de conventii internationale, cu conditia ca toate acestea sa includa si conditii si clauze care sa favorizeze schimburile comerciale, cum sunt Clauza natiunii celei mai favorizate, Clauza regimului national. In general, toate aceste acorduri asigura si creaza baza juridica necesara pentru dezvoltarea schimburilor comerciale. In consecinta, ele asigura continuitate si stabilitate in derularea schimburilor comerciale; 1.b. participarea la targuri si expozitii internationale, precum si organizarea de astfel de masuri, de programe, pe teritoriul propriu, cu participare internationala - asigura o mai buna cunoastere intre agentii economici din diferite tari, o informare asupra posibilitatilor de export ale acestora, face posibila cunoasterea nivelului la care se prezinta concurenta din punct de vedere al competitivitatii produselor (se iau in calcul si elementele de ordin tehnic, de pret si calitate);

33

1.c. reprezentarea comerciala in tarile partenere - adica organizarea de agentii si reprezentante comerciale in strainatate. In acest mod se asigura o mai buna cunoastere a pietei tarilor partenere si asigura informarea unor agenti economici nationali pentru efectuarea unor operatii de import, dar si de export si rezulta o mai buna derulare a schimburilor comerciale internationale; 1.d. prestarea unor servicii de informare externa prin care sa se faca cunoscute produsele destinate exportului. Aceasta publicitate trebuie facuta cat mai corect, pentru ca trebuie sa poata sa convinga potentialii clienti sa opteze pentru bunurile respective, care trebuie sa fie competitive atat din punct de vedere al performantelor tehnico-economice, dar si a preturilor, si trebuie sa fie cat mai bine facuta; 1.e. publicitatea externa.

2. Masurile de stimulare a exporturilor au ca scop cresterea competitivitatii marfurilor destinate exportului si cresterea gradului de cointeresare a producatorilor si exportatorilor pentru a sustine exportul. Aceste masuri se pot lua atat la nivel microeconomic, cat si la nivel macroeconomic. La nivel microeconomic (firma) se urmareste reducerea costurile de productie si cresterea performantele tehnico-economice ale produselor destinate exportului, in general, prin masuri de ordin organizatoric si prin masuri de acordare a unor stimulente materiale (de obicei financiare) personalului care este implicat in acest act de export (chiar personalului productiv). In general, se apreciaza ca aceste masuri n-ar face parte direct din politica comerciala a unui stat, ci doar indirect, adica din punct de vedere al crearii cadrului legal necesar pentru stimularea exporturilor. La nivel macroeconomic, masurile de stimulare a exporturilor fac parte, in mod nemijlocit, din politica comerciala a statului si ele urmaresc orientarea lor geografica si deci, urmaresc fie impulsionarea exporturilor existente, fie promovarea de noi exporturi pe noi piete.

34

Masurile de stimulare a exporturilor la nivel macroeconomic pot fi impartite in 4 mari categorii: 2.a. masuri de natura bugetara; 2.b. masuri de natura fiscala; 2.c. masuri de natura financiar-bancara; 2.d. masuri de natura valutara.

MSURI DE PROTECIE A UE FA DE TERI -N MATERIE VAMAL

Pentru a-i proteja pe cetenii europeni, agenii vamali desfoar o activitate complex:

aplic normele privind protecia mediului, a sntii i a siguranei

oamenilor (de exemplu, nu permit intrarea n UE a produselor alimentare contaminate sau a aparatelor electrice potenial periculoase)

verific legitimitatea exporturilor de tehnologii sensibile, care ar putea fi iau msuri mpotriva pirateriei i contrafacerii mrfurilor, pentru a proteja

folosite la fabricarea de arme nucleare sau chimice

att sntatea i sigurana oamenilor, ct i locurile de munc furnizate de agenii economici care i desfoar activitatea n mod legal

se asigur c persoanele care cltoresc cu sume mari de bani lichizi (sau cu sprijin serviciile de poliie i imigrare n combaterea actelor de terorism i protejeaz speciile pe cale de dispariie, prin supravegherea comerului cu protejeaz patrimoniul cultural european, implicndu-se n cutarea

echivalentul acestora) nu se fac vinovate de splare de bani sau evaziune fiscal

crim organizat - trafic de persoane, droguri, arme de foc, pornografie

filde, animale, psri i plante protejate

operelor de art furate. 35

Prevenirea fraudei O alt misiune important a serviciilor vamale din UE este combaterea fraudei care, de cele mai multe ori, mbrac trei forme:

ntruct UE practic tarife mai mici la o serie de mrfuri importate din

ri srace, unii importatori ncearc s profite de acest avantaj, falsificnd documentele care atest originea produselor pe care le comercializeaz

declaraii i pli de TVA frauduloase, utilizate de oameni de afaceri fr sustragere de la plata accizelor pentru anumite produse, cum ar fi

scrupule pentru a raporta operaiuni comerciale fictive

igrile, ceea ce provoac pierderi importante guvernelor deoarece veniturile ncasate din plata taxelor reprezint o parte esenial a bugetului public. n acelai timp, agenii vamali trebuie s respecte dreptul individual al cetenilor de a cumpra mrfuri ntr-o alt ar a Uniunii Europene. De exemplu, cu toii avem dreptul s aducem acas o cantitate rezonabil de bere sau vin pentru familie i prieteni. Atta timp ct nu le vindem pentru a obine profit, nu este nevoie s pltim taxe suplimentare la grani. n slujba ntreprinderilor UE lucreaz constant la actualizarea i automatizarea procedurilor care vor facilita comerul la graniele sale interne i externe. 36

n urmtorii ani, ntreprinderile nu vor mai avea nevoie de formularele vamale n format tiprit. Reelele vamale ale tuturor statelor membre vor fi complet integrate electronic, iar comercianii vor putea beneficia de un ghieu unic pentru efectuarea operaiunilor vamale cu toate statele membre. n sprijinul factorilor de decizie ntocmirea de statistici este un alt aspect de importan vital al activitii desfurate de agenii vamali. Statisticile lor contribuie la luarea deciziilor cu privire la necesitatea introducerii unor limite pentru mrfurile care ar putea intra n concuren neloial cu produsele UE. De asemenea, datele referitoare la fluxul comercial pe care le colecteaz agenii vamali ajut factorii de decizie politic s identifice tendinele economice.

37