Universitatea Spiru Haret Anul universitar 2007-2008 Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Semestrul 1 Specializarea Management Anul

de studii: II Disciplina: Economie europeana ntrebari pentru examen Autor: Conf. univ. dr. Aristide Cociuban ADEVARAT/FALS 1. Este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia stiinta Economie mondiala o putem defini ca stiinta care studiaza legitatile ce se manifesta ca tendinte ale conditiilor mondiale de productie si schimburile economice dintre economiile nationale ale statelor lumii, n vederea stabilirii locului si rolului tarilor si gruparilor de tari n economia europeana.

F
2. Economia mondiala poate fi definita ca o totalitate de economii nationale ale statelor independente si suverane aflate n interdependente tot mai strnse prin relatiile lor economice de schimb ce leaga aceasta totalitate ntr-un ansamblu complex, eterogen, contradictoriu si totusi unitar n existenta si dezvoltarea sa. A 3. Tari cum sunt Anglia, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Germania, Spania si Portugalia nu au jucat un rol n istoria economica a colonialismului. F 4. La sfrsitul secolului al-XIX-lea si nceputul secolului XX, n urma unui proces istoric economic ndelungat, putem vorbi despre formarea unei entitati globale economia mondiala, n care economiile nationale constituie celula de baza. Acesta afirmatie este adevarata sau falsa ? A 5. Verificarea progreselor nregistrate este facuta de subcomitetele mixte pentru problemele vamale din cadrul Acordurilor Europene. A 6. n privinta simplificarii si armonizarii procedurilor vamale ele sunt analizate si de Organizatia Mondiala a Vamilor, de sub egida OMC, care nu este un forum tehnic implicat n problematica sistemelor vamale. F 7. n contextul economiilor moderne unde factorul timp a devenit o preocupare majora pentru producatori, comercianti, cumparatori, accesul rapid pe piata devine vital si controlul vamal trebuie redus si simplificat la maximum. F 8. Comertul intra- si extra-comunitar poate fi efectuat fara nici un fel de control sau supraveghere, iar procedurile si practicile vamale trebuie unificate si aplicarea lor trebuie sa fie uniforma n cuprinsul Comunitatii. F 9. Armonizarea intereselor comunitare cu cele nationale nu s-a realizat n domeniul PCC, ceea ce a impus negocieri pentru protejarea interesului comun si ajungerea la compromisuri pentru protejarea intereselor nationale specifice.F

10. Desi activitatea de standardizare s-a intensificat apreciabil n ultimii 10 ani (dupa Maastricht) principiul recunoasterii reciproce a continuat sa fie aplicat pe scara larga cu limitele sale specifice, iar activitatea de reglementare la nivel national a fost n unele domenii excesiva, n altele ori insuficienta ori ineficienta. A 11. Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta n articolul 99 al tratatului de la Roma, iar impozitele directe ramneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument esential al politicii macroeconomice. A 12. Cu ct creste mobilitatea marfurilor si factorilor cu att convergenta fiscalitatii se produce n jos, nsa acest fenomen aduce prejudicii financiare si bugetare unor state membre (lucru inacceptabil pe termen lung). A 13. Moneda unica creste costurile tranzactiilor, suprima riscurile valutare si mareste transparenta preturilor. F 14. Daca un furnizor sau prestator de serviciu se deplaseaza ntr-un alt stat aceasta nu nseamna ca el se stabileste acolo, el este de regula rezident n statul n care profeseaza si unde are si cetatenia. A 15. Pentru a presta servicii furnizorul nu trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare. F 16. Directivele comunitare referitoare la dreptul de stabilire, la recunoasterea actelor de calificare, la armonizarea conditiilor de educatie si formare profesionala, la abolirea restrictiilor asupra circulatiei si rezidentei, deci la libera circulatie a persoanelor nu se aplica si celor care vor sa presteze servicii n alte tari. F 17. Prevederile legate de prestarea de servicii se aplica doar n cazul n care nu se aplica prevederile privind dreptul de stabilire, adica n situatia desfasurarii temporare de activitati. A 18. Liberalizarea la nivel comunitar a sectorului bancar si a serviciilor financiare a fost acompaniata de tendinta de dereglementare si internationalizare manifestata la nivel mondial, dar nici unul din acesti factori nu a adus stabilitate pe pietele financiare. F 19. Strategia privind serviciile ncearca sa suplimenteze abordarea sectoriala cu una orizontala, obiectivele viznd cresterea concurentei, reducerea preturilor, mbunatatirea calitatii, diversificarea gamei oferite, cresterea influentei factorilor culturali si lingvistici. F 20. Discriminarea nu se refera doar la cetatenie, nationalitate, rezidenta, plasament ci si la maniera discriminatorie de aplicare a unei reglementari. A 21. Prioritatile actuale ale Romniei sunt strns legate de ndeplinirea unuia din criteriile de baza stabilite la Copenhaga: crearea unei economii de piata functionale si

capacitatea de a face fata concurentei si a fortelor de piata din interiorul Uniunii. A 22. Politica sociala, europeana care are impact deosebit asupra pietei unice, ntruct conditioneaza n mare masura libera circulatie a peroanelor si serviciilor, nu a fost un domeniu abordat de AUE. A 23. Pentru a diminua deficitul democratic de ordin institutional au fost introduse prin articolele 189 c si 189 b noi proceduri de luare a deciziilor- cooperarea si codecizia - prin care rolul Parlamentului European a scazut sensibil, la fel si rolul Comisiei de mediator ntre Consiliul de Ministri si Parlamentul European F 24. Curtea Europeana de Justitie a precizat ca numai produsele fabricate si/sau comercializate legal ntr-un stat membru beneficiaza de principiul recunoasterii mutuale (reconnaissance mutuelle). A 25. Piata unica nu a eliminat rolul punctelor vamale de a colecta taxele indirecte/TVA dintre statele membre si a permis Uniunii vamale ce sta la baza Comunitatii sa devina evidenta pentru toti F 26. Primul pas n edificarea unei piete unice reale a fost nlocuirea formalitatilor la frontierele interne cu noi sisteme statistice, fiscale si alte modalitati de control, care nu necesitau control sau documentatie n momentul n care marfurile traversau granite interne. A 27. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate n ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si exista o lista de drepturi: a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. A ALEGERE 1. Va rugam sa analizati afirmatiile urmatoare si sa o alegeti pe cea corecta : a. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din care unele capata un caracter national, dat fiind faptul ca statele membre cedeaza treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru. b. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din care unele capata un caracter supranational, dat fiind faptul ca statele member cedeaza treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru. c. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din care unele capata un caracter supranational, dat fiind faptul ca statele membre nu cedeaza treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru.

R:B 2. Structura institutionala a actualei UE a avut urmatoarele caracteristici: A. atributii complexe; B. structura centrica; C. loialitate pentru mai multe cauze; D. separarea puterilor; E. structura policentrica; F. loialitate pentru o cauza; a. A+B+C+D b. A+D+E+F c. A+C+D+E R:C 3. Alegeti varianta corecta : a. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, n exercitarea atributiilor, puterile legislativa, executiva si juridica trebuie sa fie independente. b. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, n exercitare atributiilor puterile legislativa, executiva si juridica trebuie sa fie unitare si interferente. R:A 4. Alegeti varianta corecta privind cele patru obiective principale cuprinse in Tratatul de la Amsterdam: a. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor n centrul preocuparilor UE; 2. ndepartarea ultimelor obstacole ramase n calea liberei circulatii a persoanelor si ntarirea securitatii cetatenilor; 3. conferirea Europei o voce mai puternica n afacerile lumii; 4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE n perspectiva largirii. b. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor n centrul preocuparilor UE; 2. ndepartarea ultimelor obstacole ramase n calea liberei circulatii a persoanelor si ntarirea securitatii cetatenilor; 3. conferirea Europei o voce mai puternica n afacerile europene; 4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE n perspectiva largirii. R:A 5. Care este varianta corecta? a. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare calificarii tarilor UE n etapa finala, sunt urmatoarele: - Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflatiei - Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB); - Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB; - Dobnda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca cu mai mult de doua puncte procentuale media dobnzilor corespunzatoare nregistrate n cele trei tari cu cea mai redusa rata a inflatiei; - Moneda nationala sa fie integrata n Sistemul Monetar European (SME) b. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare calificarii tarilor UE n etapa finala, sunt urmatoarele: - Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 2,5 puncte procentuale media ratelor inflatiei - Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB); - Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;

- Dobnda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca cu mai mult de doua puncte procentuale media dobnzilor corespunzatoare nregistrate n cele trei tari cu cea mai redusa rata a inflatiei; - Moneda nationala sa fie integrata n Sistemul Monetar European (SME) R:A 6. Analizati afirmatiile de mai jos si alegeti varianta corecta : a. Tratatul de la Nisa este perceput ca avnd doua merite importante: - simpla sa existenta si faptul ca mai exista obstacole n calea extinderii; - deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE n viitor. b. Tratatul de la Nisa este perceput ca avnd doua merite importante: - simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole n calea extinderii; - deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum arata UE n present. c. Tratatul de la Nisa este perceput ca avnd doua merite importante: - simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole n calea extinderii; - deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE n viitor. R:C 7. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ? a. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba, care au avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice. - accentul pe latura cererii, - existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri, - accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe costurile financiare, - natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe. b. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba, care au avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice. - accentul pe latura ofertei, - existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri, - accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si pe costurile financiare, - natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe. c. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba, care au avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice. - accentul pe latura ofertei, - existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri, - accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe costurile financiare, - natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe. R:C 8. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei circulatii a marfurilor: a. a) barierele fizice (controlul la frontiere); b) barierele tehnice(standarde,norme); c) impozite indirecte (TVA, accize). b. a) barierele fizice (controlul la frontiere); b) barierele tehnice (standarde,norme); c) impozite directe (TVA, accize). c. a) barierele financiare (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice (standarde,norme); c) impozite indirecte (TVA, accize). 9. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul. Dintre obiectivele ndeplinite se pot mentiona uramstoarele variante dintre care numai una este corecta : a. a) n domeniul liberei circulatii a ideilor; b) n domeniul liberei circulatii a serviciilor; c) n domeniul liberei circulatii a persoanelor. b. a) n domeniul liberei circulatii a marfurilor; b) n domeniul liberei circulatii a serviciilor; c) n domeniul liberei circulatii a persoanelor. c. a) n domeniul liberei circulatii a marfurilor; b) n domeniul liberei circulatii a serviciilor; c) n domeniul liberei circulatii a studentilor. R:B 10. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ? a. Atunci cnd nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si comercializarea produselor industriale autoritatile nationale au competenta de a reglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar un produs fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru poate circula liber pe teritoriul Comunitatii. b. Atunci cnd nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si comercializarea produselor industriale autoritatile nationale un au competenta de a reglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar un produs fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru poate circula liber pe teritoriul Comunitatii. R:A 11. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat doua reglementari importante: a. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri care prevede introducerea vechiului cod vamal comunitar pe baza articolelor 28, 100a si 113 din tratatul de la Maastricht; b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare a reglementarii CM. b. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri care prevede introducerea noului cod vamal comunitar pe baza articolelor 28, 100a si 113 din tratatul de la Maastricht; b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare a reglementarii CM. R:B 12. Obiectivul programului Uniunea vamala 2002 este evitarea divergentelor operationale si asigurarea unui control eficient la granitele externe ale UE si metoda de realizare este parteneriatul si cooperarea ntre Comisia Europeana si statele membre. Dintre actiunile preconizate n cadrul programului se pot mentiona uramatoarele variante : a. a) vizitele echipelor de monitorizare b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii. c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.

d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru identificarea celor mai bune practici sirezolvarea altor probleme e) schimburi de declaranti ai administratiilor vamale f) computerizarea procedurilor vamale. b. a) vizitele echipelor de monitorizare b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii. c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea analizelor de risc, tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc. d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru identificarea celor mai bune practici si rezolvarea altor probleme e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale f) computerizarea procedurilor vamale. R:B 13. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ? a. Armonizarea impozitelor indirecte era b. Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta n articolul 99 al tratatului de la Roma, iar impozitele directe ramneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument essential al politicii macroeconomice. b. Armonizarea impozitelor indirecte prevazuta n articolul 99 al tratatului de la Roma, iar impozitele directe ramneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument essential al politicii microeconomice. R:A 14. Va rugam sa alegeti varianta corecta ca urmare a parcurgerii urmatoarelor afirmatii : a. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult la problemele de discriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor. b. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult la problemele de nediscriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor. c. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult la problemele de discriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la necomparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor. R:A 15. Care din cele doua afirmatii este corecta ? a. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult la problemele de discriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor. b. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult la problemele de nediscriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor. R:A 16. Va rugam sa alegeti varianta corecta : a. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa un aiba calificarea necesara pentru a desfasura o activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare. b. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

c. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o activitate nereglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare. R:B 17. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ? a. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun acord ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a presta servicii de transport va fi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a transporturilor. b. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun acord ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a presta servicii de transport va fi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a transporturilor. R:A 18. Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii : a. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor. b. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) nu trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor. R:A 19. Crearea unei piete unice n domeniul serviciilor financiare a implicat armonizare si centralizare n unele domenii si recunoastere reciproca n altele si deci a avut implicatii n planul politicilor fiscale si monetare, mai ales pe linia coordonarii sau unificarii lor. Telul final ar fi stabilirea unei arii financiare europene cu patru caracteristici majore. Va rugam sa le alegeti pe cele corecte: A. piata externa a serviciilor financiare; B. libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare; C. o moneda unica; D. armonizarea fiscala si contabila; E. libera circulatie a banilor; F. piata interna a serviciilor financiare; G. armonizarea contabila. a. A+B+C+D c. C+D+E+F b. C+B+F+G d. B+C+D+F R:D 20. Care este raspunsul corect? a. Liberalizarea puternica a serviciilor de transport a demarat puternic dupa 1992. La 1 ianuarie 1993 s-a liberalizat transportul rutier de bunuri, iar cel de pasageri la 1 iunie 1999. b. Liberalizarea puternica a serviciilor de transport a demarat puternic dupa 1992. La 1 ianuarie 1993 s-a liberalizat transportul r feroviar de bunuri, iar cel de pasageri la 1 iunie 1999. R:A 21. Alegeti varianta corecta : a. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana a filmului si a programelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a promova o deplina libertate de actiune n sectorul audiovizualului.

b. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana a filmului si a programelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a nepromova o deplina libertate de actiune n sectorul audiovizualului. c. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana nu sustine industria europeana a filmului si a programelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a promova o deplina libertate de actiune n sectorul audiovizualului. R:A 22. Analizati si alegeti varianta corecta : a. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere nu a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean, din cauza fragmentarii excesive a massmedia. b. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost si un a fost un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip pan-european, din cauza fragmentarii excesive a mass-media. c. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean, din cauza fragmentarii excesive a massmedia. d. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost si o provocare pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean, din cauza fragmentarii excesive a mass-media. R:C 23. Reglementarile nationale care nu erau n spiritul directivei comunitare sau erau contrare prevederilor acesteia trebuiau abrogate. Principalele caracteristici ale directivei sunt: a. a) regula cursului de schimb unic; b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare; c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen lung; d) rezerva contra fraudelor; e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare; f) derogari temporare; g) principiul de liberalizare erga omnes; h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate b. a) regula cursului de schimb unic; b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare; c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt; d) rezerva contra fraudelor; e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare; f) derogari temporare; g) principiul de liberalizare erga omnes; h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate R:B 24. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate n ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si exista o lista de drepturi pe care va rugam sa le identificati : a. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula cu restrictii pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca;

d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor cemguverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. b. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. c. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a nu ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. R:B 25. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe: a. a) motive de politica publica, securitate publica, sanatate publica; b) exclusivitatea serviciilor publice. b. a) motive de politica publica, sanatate publica; b) exclusivitatea serviciilor publice. R:A 26. Optiunile strategiei vizeaza crearea de conditii pentru: a. a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, b) Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile, n jurul a 3% din produsul intern brut, c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, viznd ajustarea structurala a economiei,; d) Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asigure dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii fiscale. b. a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, b) Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile, n jurul a 3% din produsul intern brut, c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, viznd ajustarea structurala a economiei,; d) Crearea unui mediu de afaceri neprielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asigure dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii fiscale. R:A 27. Obiectivele Conferintei interguvernamentale din 2004 au fost : a. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti constitutionale; statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei diviziuni a c. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti nonconstitutionale;

 statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei diviziuni a puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale si autoritatile regionale. -puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale si autoritatile regionale. b. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti nonconstitutionale; statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei indiviziuni a puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale si autoritatile regionale. d. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti nonconstitutionale; statutul politic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei diviziuni a puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale si autoritatile regionale. R:C 28. Alegeti afirmatia corecta : a. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei revene celor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Guvernul si Parlamentul. b. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul. c. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Prsedentia . R:B 29. Dintre obiectivele ndeplinite se pot mentiona cele realizate in domeniul : a. a) liberei circulatii a masinilor; b) liberei circulatii a serviciilor; c) liberei circulatii a persoanelor. b. a) liberei circulatii a marfurilor; b) liberei circulatii a rudelor ; c) liberei circulatii a persoanelor. c. a) liberei circulatii a marfurilor; b) liberei circulatii a serviciilor; c) liberei circulatii a persoanelor. R:C 30. Pentru obiectivul unu - sporirea eficientei pietelor - se prevad urmatoarele actiuni: a. a) pna n decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de deschidere a pietelor gazului natural si electricitatii, de creare a Cerului Unic European si masuri pentru revitalizarea cailor ferate europene; fondurile private de pensii, conglomeratele financiare si serviciile financiare,abuzul pe piata, intermediarii n domeniul asigurarilor, comercializarea la distanta, aplicarea standardelor internationale de contabilitate; adoptarea pachetului privind achizitiile publice. b) pna n iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde pentru produsele din domeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria constructoare de masini, precum si revizuirea aranjamentelor contractuale si financiare ale Comisiei cu organizatiile de standardizare europene (CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui regulament privind activitatile promotionale n domeniul marfurilor si serviciilor. b. a) pna n decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de deschidere a pietelor gazului natural si electricitatii, de creare a Cerului Unic European si masuri pentru revitalizarea cailor ferate

europene; fondurile private de pensii, conglomeratele financiare si serviciile financiare, intermediarii n domeniul asigurarilor, comercializarea la distanta, aplicarea standardelor internationale de contabilitate; adoptarea pachetului privind achizitiile publice. b) pna n iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde pentru produsele din domeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria constructoare de masini, precum si revizuirea aranjamentelor contractuale si financiare ale Comisiei cu organizatiile de standardizare europene (CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui regulament privind activitatile promotionale n domeniul marfurilor si serviciilor. R:A 31. Care este varianta corecta ? a. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea taxelor vamale si taxelor cu effect echivalent, care au efecte similare asupra comertului. c. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea taxelor pe valoarea adaugata si taxelor cu efect echivalent, care au efecte similare asupra comertului. b. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea comisioanelor vamale si taxelor cu efect echivalent, care au efecte similare asupra comertului. d. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea accizelor si taxelor cu efect echivalent, care au efecte similare asupra comertului. R:A 32. Astfel s-a stabilit ca atunci cnd nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si comercializarea produselor industriale autoritatile nationale au competenta de a reglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar : a. un produs fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru poate circula liber pe teritoriul Comunitatii. b. un produs fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru nu poate circula liber pe teritoriul Comunitatii. R:A 33. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat doua reglementari importante: a. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri; 2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare a reglementarii CM. b. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri si 113 din tratatul de la Maastricht; 2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare a reglementarii CM. R:B 34. Care afirmatie este corecta ? a. ncepnd cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu stnjeni libera circulatie a marfurilor n cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare. b. ncepnd cu 1 ianuarie 1993 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu stnjeni libera circulatie a marfurilor n cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare.

c. ncepnd cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce necesitau Documentul Administrativ Unic nu au fost eliminate pentru a nu stnjeni libera circulatie a marfurilor n cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare. R:B 35. Dintre actiunile preconizate n cadrul programului se pot mentiona: a. a) vizitele echipelor de monitorizare . b) combaterea fraudelor vamale, c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme, e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale, f) computerizarea procedurilor vamale. c. a) vizitele echipelor de monitorizare . b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii. c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor , d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme, e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale, f) computerizarea procedurilor vamale. b. a) vizitele echipelor de monitorizare . b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii. c) mbunatatirea comunicarii , d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme, e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale, f) computerizarea procedurilor vamale. d. a) vizitele echipelor de monitorizare . b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii. c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor , d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme, e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale, R:C 36. Alegeti varianta corecta a. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor. c. n articolul 60 serviciile erau definite ,ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun accord ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor. b. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun acord d. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun accord ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor si persoanelor. ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a capitalului si persoanelor. R:C 37. Care sunt prevederile U.E. privind faptul ca : a. Societatile comerciale sau firmele (personae juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.

b. Societatile comerciale sau firmele (personae juridice) nu trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor. c. Societatile comerciale sau firmele (personae juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai ales daca nu detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor. R:A 38. Strategia Comunitatii de liberalizare a serviciilor financiare a fost expusa n : a. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe completa liberalizare a miscarilor de capital ca o conditie sine qua non pentru crearea unei arii financiare europene, urmata de armonizarea cadrului de reglementare. b. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe incompleta liberalizare a miscarilor de capital ca o conditie sine qua non pentru crearea unei arii financiare europene, urmata de armonizarea cadrului de reglementare. R:A 39. n privinta sectorului bancar, armonizarea regulilor esentiale si recunoasterea reciproca s-au combinat cu: a. principiul controlului tarii de destinatie, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential si supravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancara din 1977. c. principiul controlului tarii de origine, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential si supravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancara din 1997. b. principiul controlului tarii de origine, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential si supravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancara din 1987. d. principiul controlului tarii de origine, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential si nesupravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancara din 1967. R:A 40. Crearea unei piete unice n domeniul serviciilor financiare a implicat armonizare si centralizare, telul final a fost stabilirea unei arii financiare europene cu patru caracteristici majore: a. a) piata interna a serviciilor; b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare; c) o moneda unica; d) armonizarea fiscala si contabila. c. a) piata interna a serviciilor financiare; b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare; c) o moneda unica; d) armonizarea fiscala si contabila. b. a) piata externa a serviciilor financiare; d. a) piata interna a serviciilor financiare; b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare; c) o moneda unica; d) armonizarea fiscala si contabila. b) libera circulatie a banilor si marfurilor ; c) o moneda unica; d) armonizarea fiscala si contabila. R:C 41. n "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei obiective: a. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata nationala 2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport

3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului. c. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica 2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport 3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului. b. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica 2) functionarea necorespunzatoare a sistemelor comunitare de transport 3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului. d. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica 2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport 3) integrarea obiectivelor de intarziere n politica transportului. R:C 42. Mijloacele de realizare a obiectivelor sunt reprezentate de modernizarea si largirea cadrului de reglementare printr-o abordare de tip orizontal si care priveste sase verigi de baza ale pietei: a. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii asociatiilor, -facilitarea vnzarilor transfrontaliere, -distribuirea, - activitatea promotionala, -vnzarile , -serviceul post-vnzare. c. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor, -facilitarea vnzarilor transfrontaliere, -pretuirea, - activitatea promotionala, -vnzarile , -serviceul post-vnzare. b. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor, -facilitarea vnzarilor frontaliere, -distribuirea, - activitatea promotionala, -vnzarile , -serviceul post-vnzare. d. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor, -facilitarea vnzarilor transfrontaliere, -distribuirea, - activitatea promotionala, -vnzarile , -serviceul post-vnzare. R:D 43. Principalele caracteristici ale directivei din 24 iunie 1988 a nsemnat trecerea la liberalizarea completa si neconditionata a miscarilor de capital sunt: a. a) regula cursului de schimb divers; b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare; c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt; d) rezerva contra fraudelor; e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare; f) derogari temporare; g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate. b. a) regula cursului de schimb unic; b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare; c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen lung; d) rezerva contra fraudelor; e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare; f) derogari temporare; g) principiul de liberalizare erga omnes; h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate. c. a) regula cursului de schimb unic; b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare; c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt; d) rezerva contra fraudelor; e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare; f) derogari temporare; g) principiul de liberalizare erga omnes; h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate. d. a) regula cursului de schimb unic; b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare; c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt; d) rezerva contra fraudelor; e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare; f) derogari locale; g) principiul de liberalizare erga omnes; h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate. R:C 44. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate n ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si exista o lista de drepturi: a. a) dreptul de a nu accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. c. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. b. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor nemembre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; d. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul de origine. R:C 45. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe: a. a) motive de politica publica, securitate publica; b) exclusivitatea serviciilor publice. b. a) motive de securitate publica, sanatate publica; b) exclusivitatea serviciilor publice. c. a) motive de politica publica, securitate publica, sanatate publica; b) exclusivitatea serviciilor publice. R:C 46.Principalele elemente ale Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea Europeana pot fi sintetizate astfel: a. 1) Programul de ndeplinire a criteriilor politice de aderare; 2) Programul de ndeplinire a criteriilor economice; 3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar; 4) Programul de reforma administrativa; 5) Necesitati financiare; 6) Programul de armonizare legislativa ; 7) Tabele cu obiective institutionale ; 8) Necesitati financiare . b. 1) Programul de ndeplinire a criteriilor politice de aderare; 2) Programul de ndeplinire a criteriilor economice; 3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar; 4) Programul de reforma imobiliara; 5) Necesitati financiare; 6) Programul de armonizare legislativa ; 7) Tabele cu obiective institutionale ; 8) Necesitati financiare . R:A 47. Guvernul a stabilit pentru urmatoarea perioada de guvernare urmatoarele prioritati: a. relansarea cresterii economice; combaterea saraciei si a somajului; refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale; reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii; continuarea si accelerarea procesului de integrare n U. E. si n NATO. b. relansarea cresterii economice; combaterea saraciei si a somajului; refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale; cresterea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii; continuarea si accelerarea procesului de integrare n U. E. si n NATO. R:A

48. n ce priveste ramurile industriale care au cstigat n urma liberalizarii comertului cu U.E., se evidentiaza: a. - produsele din lemn cu grad redus de prelucrare, - produsele metalurgice, - piese si parti componente pentru masini si echipamente. b. - produsele din lemn cu grad inalt de prelucrare, - produsele metalurgice, - piese si parti componente pentru masini si echipamente, R:A 49. Categoriile cele mai afectate de integrarea Romniei n Uniunea Europeana vor fi: a. - lucratorii din industriile n dezvoltare , - muncitorii agricoli, - minerii. b. - lucratorii din industriile n declin , - muncitorii agricoli, - minerii. c. - lucratorii din industriile n declin , - muncitorii petrolieri, - minerii. R:B 50. Principiile strategice ale dezvoltarii regionale, la nivel national vizeaza: a. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata n toate regiunile tarii ; b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati; c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de dezvoltare; d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile; e) Crearea sanselor inegale n ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare tehnologica, educatie si formare continua. b. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata n toate regiunile tarii ; b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati; c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces dedezvoltare; d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile; e) Crearea sanselor egale n ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare tehnologica, educatie si formare continua. c. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata n toate regiunile tarii ; b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati; c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces dedezvoltare; d) Promovarea principiilor dezvoltarii temporare; e) Crearea sanselor egale n ce priveste accesul la informare, cercetare dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua. R:B 51. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba, care au avut o importanta deosebita pentru asigurarea succesului programului pietei unice: a. 1. accentul pe latura ofertei, 2. existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri, 3. accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de b. 1. accentul pe latura ofertei, 2. existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,

3. accentul pus pe punerea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe reglementare si nu pe costurile financiare. 4.natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe, costurile financiare. R:A 52. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei circulatii a marfurilor: a) barierele fizice (controlul la frontiere); b) barierele tehnice (standarde, norme); c) impozite indirecte (TVA, accize). a. a) barierele fizice (controlul la frontiere); b) barierele tehnice (standarde, norme); c) impozite directe (TVA, accize). b. a) barierele fizice (controlul la frontiere); b) barierele tehnice (standarde, norme); c) impozite indirecte (TVA, accize). c. a) barierele fizice (controlul la frontiere); b) barierele nontehnice (standarde, norme); c) impozite indirecte (TVA, accize). R:A 53. Curtea Europeana de Justitie a avut meritul decisiv prin precedentul creat prin faimosul Cassis de Dijon, care a introdus principiul : a. ca produsele fabricate sau comercializate ntr-o tara trebuie acceptate de celelalte tari membre b. ca produsele fabricate sau comercializate ntr-o tara nu trebuie acceptate de celelalte tari membre R:A 54. Curtea a recunoscut si necesitatea : a. admiterii unor exceptii legate de controlul fiscal,protectia sanatatii publice, corectitudinea tranzactiilor comerciale, protectia consumatorului. b. admiterii unor exceptii legate de controlul fiscal, protectia sanatatii publice, corectitudinea tranzactiilor comerciale.. R:A 55. O piata regionala de dimensiuni sensibil mai mari dect orice piata nationala : a. nu stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminund somajul, mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar si investitiilor. b. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea tehnica/tehnologica, nu diminueaza somajul, mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar si investitiilor. c. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminund somajul, mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar si investitiilor. R:C 56. La nivel microeconomic beneficiile desavrsirii pietei regionale comune au

fost net superioare costurilor si s-au manifestat prin : a. - promovarea economiilor de scara, - restructurarea productiei, - adncirea specializarii n productie, - reducerea costurilor cu distributia sicomercializarea, - sporirea competitivitatiiproducatorilor c. - promovarea economiilor de scara, - rationalizarea si restructurareaproductiei, - adncirea specializarii n productie, - reducerea costurilor cu distributia sicomercializarea, - sporirea competitivitatiiproducatorilor b. - promovarea economiilor de scara, - rationalizarea si restructurareaproductiei, - adncirea specializarii n productie, - cresterea costurilor cu distributia sicomercializarea, - sporirea competitivitatiiproducatorilor d. - promovarea economiilor de scara, - rationalizarea si restructurareaproductiei, - adncirea specializarii n productie, - reducerea costurilor cu distributia sicomercializarea, - scaderea competitivitatiiproducatorilor R:C 57. Una din concluziile esentiale ale raportului Comisiei din noiembrie 1996 este ca instrumentele politicilor comune trebuiau utilizate pentru a mbunatati functionarea : a. pietei externe. b. pietei interne. c. pietei comune. R:B 58. Costurile realizarii programului pietei unice la nivel comunitar, national, regional sau pe plan economic, social, ecologic, desi nu au fost cuantificate exact au fost apreciate ca fiind importante, dar oricum : a. net inferioare beneficiilor obtinute. b. net superioare beneficiilor obtinute. R:A 59. Dintre nerealizarile programului se pot mentiona: a. - perioada scurta de aplicare , - dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare, - nerezolvarea problemei somajului structural, - nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii , - beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri, b. - perioada ndelungata de aplicare , - dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei nationale , - nerezolvarea problemei somajului structural, - nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii , - beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri, c. - perioada ndelungata de aplicare , - dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare, - nerezolvarea problemei somajului structural, - nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii ,

- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri, d. - perioada scurta de aplicare , - dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare, - nerezolvarea problemei somajului structural, - nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii , - beneficiile relativ reduse pentru corporatii. R:A 60. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene viznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale: a. a) sporirea eficientei pietelor de capital si serviciilor ; b) mbunatatirea mediului de afaceri ; c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ; d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare b. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ; b) mbunatatirea mediului de afaceri ; c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ; d) exploatarea realizarilor pietei externe ntr-o lume n schimbare c. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ; b) mbunatatirea mediului de afaceri ; c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ; d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare d. a) scaderea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ; b) mbunatatirea mediului de afaceri ; c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ; d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare R:C 61. Dezvoltarea sectorului serviciilor n UE la nivelul din SUA ar presupune nu doar potentarea liberei circulatii a serviciilor si persoanelor dar ar nsemna crearea; a. unui numar impresionant de noi locuride munca si practic nu ar rezolvaproblema somajului structural din UE. b. unui numar impresionant de noi locuride munca si practic ar rezolvaproblema somajului structural din UE. R:B 62. Procesul de armonizare a cuprins urmatoarele etape: a. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice neuniforme de catre CEN si CENELEC, mpreuna cu institutiile nationale de standardizare, ; - impunerea respectarii cu rigurozitate a exigentelor esentiale de protectie si satisfacere a cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sau serviciu), asa cum sunt definite n directivele UE. b. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice uniforme de catre CEN si CENELEC, mpreuna cu institutiile nationale de standardizare, ; - impunerea respectarii cu rigurozitate a exigentelor esentiale de protectie si satisfacere a cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sau serviciu), asa cum sunt definite n directivele UE. R:B

63. Ponderea detinuta de UE n comertul mondial (cca.20%), ca si interesele producatorilor din SUA, Japonia, tarile nou industrializate din Asia de Sud-Est sau din tarile est-europene au condus la concluzia ca : a. nu era posibila o mondializare a normelor comunitare n domeniul produselor prelucrate , pentru care actuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa. b. era posibila o mondializare a normelor comunitare n domeniul produselor neprelucrate pentru care actuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa. c. era posibila o mondializare a normelor comunitare n domeniul produselor prelucrate , pentru care actuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa. R:C 64. n prezent, n realizarea liberei circulatii a marfurilor, exista doua domenii care sunt nca importante: a. - achizitiile publice - standardele . b. - achizitiile comunitare - standardele . c. - achizitiile publice - statisticile R:A 65. n achizitiile publice, la nivelul UE, sunt cteva reguli care se ncearca a fi aplicate, si anume: a. -discriminarea ntre potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE, -o sfera de cuprindere ct mai larga a achizitiilor publice b. -nediscriminarea ntre potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE, -o sfera de cuprindere ct mai larga a achizitiilor publice c.- nediscriminarea ntre potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE, -o sfera de cuprindere ct mai restransa a achizitiilor publice R:B 66. Notiunea de produse comunitare cuprinde produsele fabricate n ntregime n cadrul Uniunii Europene, astfel nct produsele sa se supuna unei transformari potrivit conditiilor aplicabile : a. regulamentului vamal intern c. regulamentului vamal extern b. regulamentului vamal comunitar d. regulamentului vamal international R:B 67. Conform articolelelor 4-7 din Reglementarea 2913/92, sunt considerate marfuri comunitare, produsele: a. - obtinute pe teritoriul vamal al UE n conditiile vizate n articolul 23, fara contributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al UE; - importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene si puse n libera practica; - obtinute, n teritoriul vamal al UE, fie plecnd de la marfuri vizate n cea de-a doua conditie n exclusivitate, fie plecnd de la marfuri vizate primei si celei de-a doua conditii. b. - obtinute n ntregime n teritoriul vamal al UE n conditiile vizate n articolul 23, fara contributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al UE;

- importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene si puse n libera practica; - obtinute, n teritoriul vamal al UE, fie plecnd de la marfuri vizate n cea de-a doua conditie n exclusivitate, fie plecnd de la marfuri vizate primei si celei de-a doua conditii. R:B 68. Transmiterea mesajelor televizate respecta regulile Tratatului cu privire la prestarea serviciilor, dar schimburile privind materialele, suporturile de sunet, film si alte produse utilizate pentru transmiterea mesajelor televizate sunt supuse regulilor referitoare la : a. circulatia marfurilor. b. libera circulatie a marfurilor. c. libera circulatiea serviciilor . d. circulatiaserviciilor R:B 69. Unele dintre marile reusite ale standardizarii internationale fac parte din universul nostru cotidian. Putem cita n acest sens: a. - dimensiunile hrtiei; - dimensiunea cartilor de citit ; - filetajul buloanelor si piulitelor. b. - dimensiunile hrtiei; -dimensiunea cartilor de credit; -filetajul buloanelor si piulitelor. c. - dimensiunile hrtiei - dimensiunea cartilorde credit - filetajul buloanelor si cuielor. R:B 70. Definitia ISO trebuie luata n considerare mpreuna cu ntregul ghid ISO care aduce notiuni suplimentare indispensabile n ntelegerea a ceea ce este o norma: a. -caracterul de inaccesibilitate fata de public a normelor - caracterul voluntar; - aplicare repetata; - obiectivele normalizarii . b. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor - caracterul involuntar; - aplicare repetata; - obiectivele normalizarii . c. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor - caracterul voluntar; - aplicare repetata; - obiectivele normalizarii . R:C 71. Procesul de formare a Regulilor de elaborare a normelor tehnice distinge patru etape principale de elaborare: a. a) Elaborarea programului de aplicare a normelor tehnice b) Redactarea unui proiect de norma tehnica c) Ancheta publica d) Publicarea normei

c. a) Elaborarea programului de aplicare a normelor tehnice b) Redactarea unui proiect de norma tehnica c) Ancheta personala d) Publicarea normei tehnice b. a) Elaborarea programului de aplicare a normelor tehnice b) Redactarea unui proiect de norma d. a) Elaborarea programului de aplicare a normelor tehnice b) Redactarea unui proiect de norma manageriala c) Ancheta publica d) Publicarea normei tehnice tehnica c) Ancheta publica d) Publicarea normei R:B 72. Organismele comunitare de standardizare sunt : a. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC), Institutul european de standarde (ESI), Comitetul european de normalizare (CEN). b. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC), Institutul european de standarde n telecomunicatii (ETSI), Comitetul european de normalizare (CEN). c. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC), Institutul european de standarde n telecomunicatii (ETSI), Comitetul european (CE). R:B 73. Standardizarea comunitara se supune unei discipline : a. comune, care reprezinta de fapt elementul sau de originalitate si care o defineste ca o adevarata standardizare regionala. b. unice, care reprezinta de fapt elementul sau de originalitate si care o defineste ca o adevarata standardizare regionala. R:A 74. CENELEC (Comitetul european de normalizare si standarde tehnice n industria electrotehnica) are o arie de cuprindere redusa numai la produsele electrotehnice, dar ; a. organizarea sa si procedurile sale sunt nu identice cu cele ale CEN. b. organizarea sa si procedurile sale sunt identice cu cele ale CEN.

R:B 75. n vederea recunoasterii reciproce a obstacolelor tehnice, Consiliul Ministerial al U.E., la propunerea Comisiei, a adoptat si publicat Directiva 83/189 instituind o procedura de schimb de informatii n domeniul normelor, care obliga fiecare institut national de standardizare sa : a. notifice la CEN, CENELEC sau ETSI programul de lucru si mai ales deciziile de interes pur international n acest domeniu. b. notifice la CEN, CENELEC sau ETSI programul de lucru si mai ales deciziile de interes pur national n acest domeniu. R:B 76. n ceea ce priveste gestionarea procedurii de notificare, jurisprudenta Curtii de Justitie confirma si ntareste initiativele luate de institutiile comunitare de a asigura ; a. secretul t informatiilor schimbate n acest cadru. b. transparenta informatiilor schimbate n acest cadru. c. transparenta informatiilor schimbate n alt cadru. R:B 77. n prezent, Comisia Europeana este autorizata sa pregateasca noi obiective pentru politica vamala si aplicarea lor n practica. a. in opinia expertilor comunitari, politica vamala reprezinta un instrument multifunctional care poate deveni cu mult mai eficient si apt n actiunile sale. b. in opinia expertilor comunitari, politica vamala reprezinta un instrument multifunctional care nu poate deveni cu mult mai eficient si apt n actiunile sale. R:A 78. Uniunea vamala a UE a fost, practic, constituita la 1 iulie 1968, data la care sa definitivat - cu un an si jumatate naintea calendarului initial stabilit - procesul de eliminare treptata a tuturor taxelor vamale : a. a restrictiilor cantitative si a altor taxe si masuri cu efect echivalent, realizndu-se, astfel un prim pas spre libera circulatie a marfurilor ntre cele sase tari membre fondatoare ale CEE.

b. a restrictiilor cantitative si a altor taxe si masuri cu efect echivalent, realizndu-se, astfel un prim pas spre restrictionarea circulatiei a marfurilor ntre cele sase tari membre fondatoare ale CEE. R:A 79. Uniunea vamala a reprezentat un element esential al liberei circulatii a marfurilor, una din temeliile pietei interne unice a UE, mpreuna cu celelalte trei libertati fundamentale: a. - lbera circulatie a persoanelor, - serviciilor, - capitalului. b. - libera circulatie a persoanelor, - marfurilor, - capitalului. c. - libera circulatie a persoanelor, - serviciilor, - marfurilor . R:A 80. Obiectivele initiale ale uniunii vamale ale UE nscrise n Tratatul de la Roma au fost urmatoarele: a. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial; - sa promoveze un comert liber si ordonat; - sa mbunatateasca competitivitatea UE ; - sa asigure protectia cetatenilorrl; - sa securizeze frontierele pietei unice; - sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor; - sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE. b. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial; - sa promoveze un comert liber si ordonat; - sa mbunatateasca competitivitatea UE ; - sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl; - sa securizeze frontierele pietei unice; - sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor; - sa centralizeze statisticile de baza privind comertul extra-UE. c. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial; - sa promoveze un comert liber si ordonat; - sa mbunatateasca competitivitatea UE ; - sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl; - sa securizeze frontierele pietei unice; - sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor; - sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE. d. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial; - sa promoveze un comert liber si ordonat; - sa mbunatateasca competitivitatea UE ;

- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl; - sa securizeze frontierele pietei mondiale ; - sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor; - sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE. R:C 81. "Uniunea vamala 2002" prevede, printre altele: a. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor ; - Combaterea activitatilor vamale. - Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale, - Schimburi de oficiali vamali ntre diferite administratii - Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE. b. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l; - Combaterea fraudelor vamale. - Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor financiare, - Schimburi de oficiali vamali ntre diferite administratii - Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE. c. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l; - Combaterea fraudelor vamale. - Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale, - Schimburi de oficiali vamali ntre diferite administratii - Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE. R:C 82. Dezvoltarea societatii informationale cu o larga participare a cetatenilor europeni constituie unul din obiectivele Strategiei pe 10 ani de la Lisabona, care si-a propus sa transforme UE n cea mai dinamica si competitiva economie a lumii pna n anul : a. 2007 b. 2010 c. 2015 d. 2020 R:B 83. Societatea informationala bazata pe acumularea si prelucrarea de informatii, pe utilizarea Internetului, implica o noua politica n domeniul serviciilor si n primul rnd o viziune : a. strategica b. vizionara c. de marketing R:A 84. Strategia privind serviciile apeleaza la mijloacele de realizare a obiectivelor care priveste sase verigi de baza ale pietei : a. nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor, facilitarea vnzarilor transfrontaliere, distribuirea, activitatea promotionala, cumpararile serviceul post-vnzare. b. nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor, facilitarea vnzarilor transfrontaliere,

distribuirea, activitatea promotionala, vnzarile serviceul pre-vnzare. c. nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor, facilitarea vnzarilor transfrontaliere, distribuirea, activitatea promotionala, vnzarile serviceul post-vnzare. R:C 85. UEM ofera sistemului bancar facilitati pe care programul pietei unice l-a oferit industriei, cum ar fi: a. largirea zonei de operare n conditii mai ineficiente; competitie mai puternica; c. largirea zonei de operare n conditii mai eficiente; competitie mai puternica; costuri mai reduse; mbunatatirea calitatii serviciilor. costuri mai mari; mbunatatirea calitatii serviciilor. b. largirea zonei de operare n conditii mai eficiente; competitie mai slaba; costuri mai reduse; mbunatatirea calitatii serviciilor. d. largirea zonei de operare n conditii mai eficiente; competitie mai puternica; costuri mai reduse; mbunatatirea calitatii serviciilor. R:D 86. n principiu, tarile membre UEM se vor adapta socurilor, fara a provoca o majorare a ratei somajului, prin patru metode: a. -a)imobilitatea fortei de munca; -b)flexibilitatea salariilor; -c))politica monetara; -d)politica bugetara. c. -a)mobilitatea fortei de munca; -b)flexibilitatea salariilor; -c))politica monetara;

-d)politica bugetara. b. -a)mobilitatea fortei de munca; -b)flexibilitatea salariilor; -c))politica financiara; -d)politica bugetara. d. -a)mobilitatea fortei de munca; -b)flexibilitatea salariilor; -c))politica monetara; -d)politica financiara. R:C 87. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si-a propus urmatoarele tinte: a. 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor ; 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. b. 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri inactive pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. c. 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. R:C COMPLETARE 1. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati : - libera circulatie a MARFURILOR - libera circulatie a serviciilor - libera circulatie a persoanelor - libera circulatie a capitalului. 2. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati : - libera circulatie a marfurilor - libera circulatie a SERVICIILOR - libera circulatie a persoanelor - libera circulatie a capitalului.

3. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati : - libera circulatie a marfurilor - libera circulatie a serviciilor - libera circulatie a PERSOANELOR - libera circulatie a capitalului. 4. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati : - libera circulatie a marfurilor - libera circulatie a serviciilor - libera circulatie a persoanelor - libera circulatie a CAPITALULUI 5. Denumirea noii formatiuni de Comunitatea Economica Europeana este cunscuta si sub denumirea de PIATA COMUNA. 6. Edificiul construit de Tratatul de la Roma si completat de Actul Unic European (1987) au angajat Comunitatea catre o politica economica si monetara foarte ambitioasa ce sia propus ca scop final MONEDA UNICA. 7. Consiliile europene la vrf deciznd organizarea la 15 decembrie 1990 a doua Conferinte interguvernamentale, una consacrata elaborarii Tratatului de Uniune politica, iar alta elaborarii Tratatului de Uniune economica si MONETARA. 8. Conceptul de Uniune Economica si Monetara (UEM) se reduce la nfiintarea si utilizarea de catre membrii sai a unei monede UNICE, care sa nlocuiasca monedele nationale. 9. Proiectul de Uniune Europeana prevedea regruparea celor trei tratate comunitare si activitatile din domeniul cooperarii politice, sistemul monetar european si a altor politici noi ntr-o arhitectura constitutionala unica cu caracter FEDERAL. 10. Natura si efectele tratatului asupra UE trebuie evidentiate prin prisma prevederilor , care o considera ca fiind o noua etapa n procesul de creare a unei uniuni mai strnse ntre popoarele Europei, n care hotarrile sunt luate ct mai aproape posibil de CETATENI. 11. Strategia Pietei Interne se axeaza pe patru obiective principale: a) sporirea EFICIENTEI pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets); b) mbunatatirea mediului de afaceri (business); c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens); d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external) 12. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene viznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale: a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets); b) mbunatatirea mediului de afaceri (business); c) mbunatatirea CALITATII vietii cetatenilor (citizens); d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external) 13. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene viznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale: a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (market pietei ); b) mbunatatirea mediului de afaceri (business);

c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens); d) exploatarea realizarilor PIETEI interne ntr-o lume n schimbare (external) 14. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene viznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale: a) sporirea EFICIENTEI pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets); b) mbunatatirea mediului de afaceri (business); c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens); d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external) 15. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene viznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale: a) sporirea eficienfei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets); b) mbunatatirea MEDIULUI de afaceri (business); c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens); d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external) 16. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei obiective: 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata UNICA 2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport 3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului. 17. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei obiective: 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica 2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport 3) integrarea obiectivelor de MEDIU n politica transportului. 18. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei obiective: 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica 2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de TRANSPORT 3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului. 19. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei obiective: 1) ELIMINAREA restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica 2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport 3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului. 20. n domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea campaniilor publicitare pentru promovarea produselor de LUX si a celor pentru tineri. 21. n domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea campaniilor publicitare pentru promovarea produselor de lux si a celor pentru TINERI. 22. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare la publicitate, restrngnd volumul reclamelor la ALCOOL si interzicnd reclamele la tigari. 23. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare la publicitate, restrngnd volumul reclamelor la alcool si interzicnd reclamele la TIGARI.

24. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar ei trebuie sa aiba resurse FINANCIARE suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un curs acreditat si sa aiba asigurare de sanatate. 25. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar ei trebuie sa aiba resurse financiare suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un curs acreditat si sa aiba ASIGURARE de sanatate. 26. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii: - MEDICII. - asistentele medicale generaliste, - stomatologii, - chirurgii veterinari, - moasele, - farmacistii, - arhitectii, - avocatii. 27. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii: - medicii, - ASISTENTELE medicale generaliste, - stomatologii, - chirurgii veterinari, - moasele, - farmacistii, - arhitectii, - avocatii. 28. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii: - medicii, - asistentele medicale generaliste, - STOMATOLOGII - chirurgii veterinari, - moasele, - farmacistii, - arhitectii, - avocatii. 29. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii: - medicii, - asistentele medicale generaliste, - stomatologii, - chirurgii veterinari, - MOASELE - farmacistii, - arhitectii, - avocatii. 30. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii: - medicii, - asistentele medicale generaliste, - stomatologii, - chirurgii veterinari, - moasele, - FARMACISTII - arhitectii, - avocatii. 31. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii: - medicii, - asistentele medicale generaliste,

- stomatologii, - chirurgii veterinari, - moasele, - farmacistii, - ARHITECTII, - avocatii. 32. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte: 1) solutionarea problemei SOMAJUL n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. 33. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte: 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui PARTENERIAT ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. 34. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte: 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata MUNCII; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. 35. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte: 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat

si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de DESCRIMINARE; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. 36. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte: 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri STIMULATIV 37. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe PIATA fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii 38. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea SOMAJULUI prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii 39. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de LUNGA durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii 40. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea INTEGRARII pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii 41. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea PROFESIONALA a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii 42. Din punctul de vedere al economiei functionale de piata Romnia se situeaza n COADA plutonului tarilor candidate, alaturi de Bulgaria, dar ntrebarea logica este cum

am ajuns aici si cine este responsabil? 43. Integrarea pietei serviciilor a depins destul de pregnant de mai multi factori, printre care n primul rnd libera circulatie a bunurilor, n al doilea rnd libera circulatie a unor factori de productie, cum sunt forta de munca si capitalurile, dar si de armonizarea politicilor sociale (extrem de dificil de realizat) mai ales pe principalele ei componente din domeniul FORTEI de MUNCA. 44. O arie financiara europeana are 4 caracteristici: - piata interna a serviciilor FINANCIARE - libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare - moneda unica - armonizarea fiscala si contabila. 45. O arie financiara europeana are 4 caracteristici: - piata interna a serviciilor financiare - libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare - moneda UNICA - armonizarea fiscala si contabila. 46. O arie financiara europeana are 4 caracteristici: - piata interna a serviciilor financiare - libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare - moneda unica - armonizarea fiscala si CONTABILA 47. Masurile reglementatorii, ndeosebi cu caracter prudential si preventiv, viznd controlul si supravegherea activitatilor bancare s-au referit la: a) necesitatea creearii rezervelor de catre bancile comerciale la banca centrala; b) plafoanele pentru creditele acordate si depozitele deschise; c) controlul cantitativ al creditului si la nivelul garantiilor; d) monitorizarea identitatii actionarilor; e) mpiedicarea SPALARII banilor murdari etc. 48. Transportul rutier este cel mai dezvoltat, eficient si flexibil subsector, dar este si excesiv de fragmentat si supus pe latura cererii unei presiuni puternice exercitata de firmele de expeditie si de companiile industriale, care afecteaza nivelul PRETURILOR si profiturilor si se rasfrnge negativ asupra protectiei sociale si sigurantei circulatiei. 49. Intermodalitatea este vazuta drept principal mijloc de a crea alternative viabile si competitive la transportul rutier confruntat cu dificultati importante legate de infrastructura si impact ECOLOGIC. 50. Reteaua de transport transeuropeanase bazeazape un numar de proiecte, unele finalizate, altele n curs de realizare si ea urmareste decongestionarea traficului rutier, eliminarea ntrzierilor n transportul feroviar, absorbirea fluxurilor crescnde de trafic provocate de largirea UE, mbunatatirea accesului la zonele extracontinentale, dezvoltarea si modernizarea retelelor SECUNDARE. 51. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a TINERILOR si a persoanelor care revin pe piata muncii 52. Politica de industrializare fortata a avut ca efecte:

 reducerea disparitatilor n dezvoltarea economica a judetelor; dezvoltarea unor industrii prelucratoare, unele de nivel tehnologic mediu si nalt, n judetele cele mai slab dezvoltate (Buzau, Bistrita-Nasaud, Ialomita, Olt, Salaj, Vaslui); migratia intensa a fortei de munca spre judetele cu ritmul cel mai nalt de industrializare si spre judetele si ariile industrializate (Brasov, Bucuresti, Sibiu); exploatarea INTENSIVA a resurselor naturale, asociata, n numeroase zone, cu degradarea mediului nconjurator (Alba, Baia Mare, Sibiu, Olt, Tulcea); 53. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse n functiune o serie de programe concrete, cum sunt: 1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare) 2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte 3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul calitatii 4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor 5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane 6) Programul PHARE TEMPUS 7) Programul PHARE Parteneriat 8) Programul european Leonardo da Vinci 9) Programul de cooperare inter-regionala europeana ECOS-OUVERTURE 10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est 11) Centrele Euro Info 12) Programul PHARE pentru democratie 13) Programul PHARE pentru societatea CIVILA 14) Programul PHARE LIEN 54. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse n functiune o serie de programe concrete, cum sunt: 1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare) 2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte 3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul calitatii 4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor 5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane 6) Programul PHARE TEMPUS 7) Programul PHARE Parteneriat 8) Programul european Leonardo da Vinci 9) Programul de cooperare inter-regionala europeana ECOS-OUVERTURE 10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est 11) Centrele Euro Info 12) Programul PHARE pentru DEMOCRATIE 13) Programul PHARE pentru societatea civila 14) Programul PHARE LIEN 55. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse n functiune o serie de programe concrete, cum sunt: 1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare) 2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte 3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul CALITATII 4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor 5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane 6) Programul PHARE TEMPUS 7) Programul PHARE Parteneriat 8) Programul european Leonardo da Vinci 9) Programul de cooperare inter-regionala europeana ECOS-OUVERTURE 10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est

11) Centrele Euro Info 12) Programul PHARE pentru democratie 13) Programul PHARE pentru societatea civila 14) Programul PHARE LIEN