Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA POLITEHNIC BUCURETI FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINA MATERIALELOR SPECIALIZAREA INGINERIE CHIMIC

APLICAII ALE DEZVOLTRII N SERIE TAYLOR N CHIMIE -referat-

Coordonator tiinific, Prof. Corina GROSU

Autor, Antonia LOMER, grupa 1111 B

Bucureti 2008

INTRODUCERE
Chimia reprezint un domeniu foarte important al vieii, de altfel unul din domeniile cu care ne confruntm frecvent.Un exemplu foarte bun este faptul c suntem alctuii din molecule (particule foarte mici).Pe de alt parte, atomul este cea mai mic particul, aadar suntem alctuii din atomi.Preocuparea pentru studiul atomului, al structurii sale, dateaz din cele mai vechi timpuri ( anul 450 .e.n. filozoful grec Leucip) i chiar i n zilele noastre, cercetrile asupra acestuia continu. Scopul acestui referat este de a prezenta contribuia matematicii n demonstrarea i explicitarea structurii atomului, i anume Ecuaia lui Schrdinger. Aici, demonstraia Ecuaiei lui Schrdinger este fcut n cazul electronului din atomul de hidrogen. Din punct de vedere matematic , pentru rezolvarea Ecuaiei lui Schrdinger se aplic noiunea de operatori i metoda separrii variabilelor. Rezolvarea acestor ecuaii este laborioas i necesit cunotine matematice suplimentare.Scopul acestui referat este de a nelege ce se poate obine prin rezolvarea acestei ecuaii i semnificaia fizic a acestor mrimi. Din condiiile impuse la limita funciilor de und de reinut este faptul c la integrarea celor trei ecuaii difereniale, rezult cuantificarea. Pentru o mai bun nelegere a problemei, E. Schrdinger a considerat cazul celui mai simplu atom, i anume atomul de hidrogen.

CUVINTE CHEIE
Hermiticitate = const n aceea c doar operatorii care se supun acestei condiii pot exprima mrimi fizice reale (neimaginare). Operator autoadjunct sau hermitic = este operatorul n care are loc egalitatea: 1*2 d = 2*1*d * = complex conjugat Laplace-ianul = reprezint suma derivatelor pariale de ordinal doi n raport cu cele trei coordonate.

CONINUT
Pentru a intelege expresia ecuatiei lui Schrdinger trebuie sa introducem notiunea de operator.

Noiunea de operator
Daca o anumita operatie ne permite sa aducem in corespondenta cu fiecare functie a unui anumit spatiu functional, o singura functie bine definita ' din acelasi spatiu, se spune ca ' este functia obtinuta prin actiunea unui operator dat din acest spatiu asupra lui ;acest lucru se scrie: '= (1) (se citeste functia ' se obtine prin aplicarea operatoruliu functiei ). Operatorul poate fi :extragera de radacina patrata ( ), ridicarea la putere ( )n, derivarea in raport cu o variabila(
d dx

), integrarea( ) etc.

In mecanica cuantica variabilelor dinamice din mecanica clasica li se asociaza operatori liniari si hermitici (autoadjuncti). Proprietatea unui operator de a fi liniar se defineste prin relatia: (c11+c22) =c11+c22 (2) , unde 1si 2 sunt doua functii arbitrare, iar c1 si c2 sunt cunoscute oarecare. Un operator se numeste autoadjunct (hermitic) daca are loc egalitatea: 1*2 d = 2*1*d (3) , unde integrala este extinsa asupra intregului domeniu de variatie al variabilelor. In mecanica cuantica se definesc trei operatori, restul operatorilor se deduc din acestia. Astfel vom avea prin definitie: a)Operatorul coordonata de pozitie este insasi coordonata: (4) X =X Y =Y Z =Z ( semnul ^ operator ) b)Operator asociat variabilei dinamice impuls este definit de:

px = (5) i x ( i apare pentru ca operatorul sa fie hermitic, i= 1 ), iar simbolul reprezinta derivata partiala de ordinal intai in raport cu variabila x. Analog se definesc operatorii asociati componentelor py si pz ale impulsului: py = si pz = (6) i y i z Facand o analiza dimensionala a relatiei (5) avem o justificare a acesteia:

px =masa*viteza=MLT-1 =

energie * i y

timp * lungime-1 = (7)


. t

mv 2 timp L1 = ML2T 1 T L1 = MLT 1 2

c)Operatorul energiei totale in cazul starilor nestationare (dependente de timp)


este definit de relatia:
= i

(8)

Daca un operator M actionand asupra unei functii reproduce functia pana la o constanta, se spune ca este functie proprie a operatorului, iar constanta m valoare proprie. (9) M =m

Exemplu: operatorul

d dx

aplicat functiei

d x e = ( ) (e x ) dx
d dx

valoare functie proprie proprie a operatorului Operatorul energiei totale Tinand cont de definitiile de mai sus sa deducem operatorului energiei totale a electronului din atomul de hidrogen. Electronul are o energie cinetica T si o energie potentiala V, iar suma lor reprezinta energia totala: H=T+V sau (10) H=
1 2 2 2 ( p x + p y + p z ) + V ( x, y , z ) 2m

(11)

Energia potentiala depinde doar de coordonate, deci operatorul energiei potentiale este chiar V(x,y,z). Energia cinetica poate fi scrisa in functie de componentele impulsului dupa cele 2 2 2 trei axe de coordonate. Operatorii px , p y , pz se calculeaza in felul urmator, tinand cont de relatia 6.
2 2 p = px p x = = 2 i x i x x 2 x 2 2 2 p = 2 ; pz2 = 2 analog : y z

(12) (13)

2 y

Operatorul energiei totale si 13) :

(sau operatorul lui Hamilton) va fi (din relatia 10 (14)

2 2 2 2 = ( + + ) + V ( x, y , z ) H 2m x 2 y 2 z 2

unde

Suma derivatelor partiale de ordinul doi in raport cu cele trei coordonate se mai numeste operatorul lui Laplace sau laplace-ian se mai noteaza :
= 2 2 2 + 2 + 2 2 x y z

2 2 x

reprezinata derivata partiala de ordinal doi in raport, iar = h / 2 .

(15)

Tinand cont de(15) operatorul lui Hamilton sau opratorul energiei totale va avea forma:
2 H = + V ( x, y , z ) 2m

(16)

Ecuaia lui Schrdinger


Schrdinger a aratat ca ecuatia care descrie miscarea undei DeBroglie asociate particulelor care se afla sub actiunea unei forte date este de forma: (17) H ( x, y, z ) = E ( x, y, z ) pentru stari stationare si :

pentru stari nestationare (dependente de timp). Revenim la cazul nostru particular, si anume structura atomului de hidrogen. Electronului din atom ii atasam o unda de Broglie, descrisa de o functie de unda (x,y,z) (pentru starile stationare). Ecutia lui Schrdinger va fi: H ( x, y, z ) = E ( x, y, z ) (19) Unde este operatorul energiei totale a electronului ce se afla in campul de simetrie sferica creat de nucleu :
H =
2 + V ( x, y , z ) 2m

H ( x, y, z , t ) = i ( x, y, z, t ) t

(18)

(20)

Deoarece campul creat de nucleu are simetrie sferica este avantajos sa se exprime si in coordonatele sferice, deci: =(r,,y) (21)
r , , y +V ( r ) si H = 2m

(22)

unde laplace-ianul in coordonate sferice r ,o, y , este: 1 1 r ,o, y = 2 r 2 + 2 r r r r sin iar energia potentiala nu depinde decat de r :
V = e2 r

(23) (24)

(energia potentiala e electronului in campul moleculei) Ecuatia lui Schrdinger pentru atomul de hidrogen, scrisa in coordonate sferice devine :

2 r , , y (r , , y ) + V (r ) (r , , y ) = E (r , , y ) 2m

(25)

sau detaliat:
2 1 2 1 1 2 r + sin + (r , , y ) + V (r ) (r , , y ) = E (r , , y ) 2m r 2 r r r 2 sin r 2 sin2 y 2

Astfel se cauta solutii de forma :(r,,y)=R(r)()(y). Demonstratia matematica a ecuatiei lui Schrdinger este :

2 d 2 ( x, t ) + V r , t ( x, t ) = i ( x, t ) 2m dx 2 t

( )

(26)

V ( x, t ) = V ( x )

( x, t ) = ( x ) ( t )

2 2 ( x ) ( t ) + V ( x ) ( x ) ( t ) = i ( x ) (27),(28)(26)- ( t ) 2 2m t x 2 2 1 d ( x) 1 ( t ) + V ( x ) ( x ) = i G ( x ) 2m dx 2 ( t ) t
Gt 1 ( t ) d ( t ) i i =G = G dt ( t ) = e ( t ) t (t ) i

( t) ( x, t ) = ( x ) t t

d2 d 2 ( x) ( x, t ) = ( t ) dx dx 2

(27) (28)

/ ( x) ( t )
(29) (30)

( x, t ) = exp i[x t ] = e 2 =
= h

i [ x t ]

=e

i [ x t ]

=e

i px

i Et

(31) (32) (33) (34) (35) (36) (37) (38) (39)

p=

h =

=p

E = h GE (34) ,(35) sunt relatiile lui DeBroglie.


2 2 ( x ) d +V ( x ) ( x ) = E ( x ) 2m dx 2

(t) = e

i Et

(38) Ecuatia Schrdinger atemporala i Et potentialul nu depinde de timp ( x, t ) = ( x ) e

V ( x ) = V0 ct particula libera ( x, t ) = e
i px

(40) (41)

i Et

p2 ( x) = e E = + V0 energia totala a unei particule libere (42) 2m 2 d2 H = + V ( x ) H ( x ) = E ( x ) (43) 2m dx 2


i px

(44) ( x, t ) = ( x ) e H ( x, t ) + E ( x, t ) (45) Desi relatiile (43), (45) par identice ; ele sunt adevarate numai daca Hperatorul H nu depind explicit de timp. Prin relatia (45) regasim legea de conservare a energiei. Daca calculam densitatea probabilitatii :

i Et

( x ) dv = ( x ) e ( x ) e
2

i Et

i Et

dv = ( x ) dv = 1
2

(46)

Reiese ca probabilitatea de a gasi o particula x, xdx nu depinde de timp. Sistemul se afla intr-o stare stationara. Ecuaia lui Schrdinger este folosita la problemele care se ocupa de structura atomului.

BIBLIOGRAFIE

Cornelia Guran Viorica Nistreanu Ioana Utaru Ana-Maria Oancea Anca Luiza Enescu Constana Dasclu

- Chimie anorganic, Facultatea de tehnologie chimic, -Note de curs- Vol. I

- Fizic II

10