UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS, GALATI FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ASISTENTA MEDICALA GENERALA

APARATUL RESPIRATOR, CIRCULATOR SI DIGESTIV AL NOU-NASCUTULUI LA TERMEN

PROFESOR COORDONATOR: Dr. Constantinide Paula STUDENTE: Popa Andreea-Georgiana Serghe Alexandra

1. Adaptarea sistemelor organismului nou-nascutului 2. Particularitatile anatomice si fiziologice

STIATI CA
n medie, inima unui om bate de 70 de ori pe minut. ntre aceste bti, inima se odihnete. Astfel, n cazul unei persoane de 70 de ani, se poate spune c inima i s-a odihnit timp de 40 de ani i a btut timp de numai 30 de ani!
De-a lungul vieii, un om inspir aproximativ 20 kg de praf! S-ar putea spune c nici nu mai e nevoie de aspirator n cas! n timpul unui acces de tuse, plmnii imprim aerului expirat o vitez de 900 km/h, iar n timpul unui strnut, viteza este de numai 170 km/h. Ficatul este cea mai mare gland din corp (1500 g) i prezint cea mai mare putere de regenerare: dac se extirp jumtate din el, partea lips crete la loc ntr-o lun.

Corpul unei persoane obinuite conine suficient fier pentru a fabrica un cui lung, suficient de mult sulf pentru a eradica toi puricii care paraziteaz un cine, suficient de mult carbon pentru a fabrica mina a 900 de creioane, suficient de mult materie gras pentru a fabrica 7 buci de spun i suficient de mult ap pentru a umple un butoi cu o capacitate de 50 de litri!

PARTICULARITATILE
APARATULUI
RESPIRATOR
Plamanii nou-nascutului care nu a respirat sunt scurti, lati, cu suprafata neteda de culoare gri albicioasa sau galbuie, cad la fundul unui vas cu apa. Devin roz dupa primele respiratii. Greutatea plamanilor neaerati: 37 g pt plamanul drept, 18 pt plamanul stang Capacitatea vitala a plamanilor- 600-700 cmc Frecventa respiratorie- 60-70 r/min in primele zile de viata, apoi 45-50 cu variatii intre 25-100/min in functie de starea de veghe sau de somn. Amplitudinea miscarilor respiratorii de tip diafragmoabdominal este explicata de: toracele cilindric, de orizontalitatea coastelor si de diametrul mic antero-posterior al toracelui. Volumul aerului respirator curent: 10-15 cmc Volumul respirator/ min- 600-700cmc, de 3 ori mai mare decat la adult

Tipurile respiratiei la nou-nascut: Respiratie regulata cu inspirul egal cu expirul fara pauze intre ele Respiratie de tip roata dintata , mai rara, cu expir prelungit, deseori brusc, urmat de o pauza Respiratie periodica, neregulata, cu sau fara pauza apneica, intalnita mai ales la prematuri si la 1/3 din nascutii la termen in somn

ADAPTAREA RESPIRATORIE

Este cea mai importanta deoarece fara aport de oxigen viata inceteaza in doar cateva minute. Prima respiratie apare in primele 10 secunde dupa nastere si este inregistrata in foaia de observatie prin formula: tipa si respira imediat dupa nastere. Presupune o maturare corespunzatoare a plamanilor, a centrilor nervosi bulbari, a cailor nervoase, a musculaturii respiratorii, a prezentei surfactantului care are proprietatea de a mentine deschise alveolele pulmonare.

Prima respiratie este produsa prin stimularea centrilor respiratori de modificari biologice induse de intreruperea circulatiei feto-placentare: acidoza, hipoxia moderata, pCO2, pres. sangvine sistemice, + hipotermia prin pierderea de caldura in mediul extrauterin. Uneori poate aparea o tahipnee tranzitorie, in prima zi de viata, datorita scurgerii lichidului prin limfaticele pulmonare.

MECANISMUL PRIMEI RESPIRATII:

intreruperea circulatiei feto-placentare duce la acumulare de CO2 care asociata cu lipsa de O2 constituie factori chimici care excita direct centrii respiratori;

excitatiile mediului ambiant (aerul rece, curentii de aer, diferenta dintre presiunea intrauterina si cea atmosferica) asupra terminatiunilor nervoase libere din piele, stimuleaza pe cale reflexa centrul respirator.

toracele care a fost comprimat de canalul pelvi-genital se destinde datorita elasticitatii sale, membrele superioare din adductie trec in abductie, fenomene care duc la marirea de volum a cutiei toracice si datorita vidului pleural se produce o aspiratie de aer in caile respiratorii care excita terminatiile nervoase ale nervului vag de la nivelul pulmonului si declanseaza respiratia. Mecanismele nervoase de reglare a respiratiei sunt complet dezvoltate la nastere si intra imediat in functie.

ADAPTAREA CARDIO-CIRCULATORIE

La nastere odata cu sectionarea cordonului ombilical si excluderea astfel a circulatiei placentare, nou nascutul va avea un pat vascular cu 25% mai mic decat in viata fetala, in schimb volumul circulator va prezenta o crestere pe seama sangelui preluat din placenta. Aceste modificari se rezolva prin deschiderea circulatiei pulmonare, aceasta substituind circulatia placentara.

Pulsul este de 160 batai/min., scade la sfarsitul primei luni de viata la 120 batai/min. Arterele au un continut crescut de fibre elastice si un calibru larg, ceea ce determina o hipotensiune fiziologica.

Tensiunea arteriala sistolica este in medie 70-80 mm Hg si diastolica 4050 mm Hg

PARTICULARITATILE
APARATULUI CARDIO-VASCULAR
Zgomotele cardiace se percep mai puternic din cauza peretelui toracic subtire.

Circulatia periferica este lenta, extremitatile sunt reci si adesea cianotice, desi concentratia oxigenului arterial este normala. Nou nascutul prezinta o fragilitate capilara si o permeabilitate vasculara crescuta.

Inima este globuloasa, situata transversal, impinsa de diafragmul ridicat. Socul apexian se percepe in spatiul al IV-lea intercostal, la 1-2 cm inafara liniei medioclaviculare. Tesutul elastic si conjunctiv al miocardului este putin dezvoltat iar epicardul este foarte subtire.

EXAMENUL SANGELUI LA NOU-NASCUT

Numarul plachetelor variaza intre 150000200000/mmc. In primele zile de viata: poliglobulie- 6-7 mil eritrocite/mmc; hemoglobina crescuta cu normalizare dupa 7 zile Poliglobulia este mai crescuta dupa ligaturarea tardiva a cordonului ombilical. Rezistenta capilara este de 45-60 mmHg, hematocritul 55% la nastere si 40% dupa primele saptamani de viata. Timpul de coagulare este prelungit in primele 10 zile de viata, datorita hipoprotrobonemiei, cauzata de insuficienta vitaminei K. Dupa 2-3 saptamani de viata: 4-5 mil eritrocite/ mmc, 3% normoblasti, 2% reticulocite Durata medie de viata a eritrocitelor este 96 zile nounascutul la termen fara de 120 zile la adult

Numarul leucocitelor este crescut la nastere ( 2040000/ mmc) scade in zilele urmatoare la 8-10000/mmc cu forme tinere in primele zile de viata si care dispar in prima saptamana de viata.

ADAPTAREA APARATULUI DIGESTIV

Este semnalata uneori posibilitatea inghitirii la nastere a unei cantitatii de lichid amniotic curat sau un amestec cu meconiu ( in axfixia la nastere), uneori chiar infectat cu urmarile cunoscute. Punerea in pozitie de cliv a nou-nascutului favorizeaza eliminarea de lichid amniotic. Secretia normala in sucul gastric din primile zile de viata ale nou-nascutului de acid clorhidric si a enzimelor necesare digestiei ( cu exceptia amilazei pancreatice) permite digestia in bune conditii a lapterlui matern. Eliminarea meconului are loc in primele 24-36 ore dupa nastere. Ficatul este palpabil la 2 cm sub rebordul costal.

PARTICULARITATILE APARATULUI DIGESTIV

La o varsta gestationala de 28 - 30 saptamani, tractul gastro-intestinal este suficient de dezvoltat pentru a permite absorbtia si utilizarea substantelor nutritive. Cu toate acestea, functia digestiva este insuficient maturata in momentul nasterii, urmand sa se perfectioneze ulterior.

Aparatul digestiv al nou nascutului prezinta unele particularitati:

adaptari ale cavitatii bucale in vederea suptului

flora microbiana intestinala

meconiul

ADAPTARI ALE CAVITATII BUCALE IN VEDEREA SUPTULUI

Cavitatea bucala: foarte scunda, cu ramura mandibulara scurta, bolta palatina scurta si lata, lipsa dintilor, buze groase, cu musculatura bine dezvoltata Pe buza superioara se observa un tubercul de 5-7 cm si pe buza inferioara in dreptul tuberculului o mica depresiune Se comporta ca un corp de pompa cu peretii formati din valul palatului, planseul bucal, regiunea jugalaintarita de bula lui Bichat, care favorizeaza actului suptului Adaptarea buzelor pe mamelon este favorizata de bureletele Luscha (santuri radiare spre zona interna a mucoasei) si plicele Robin Magitot ( plici mucoasa la arcada dentara in dreptul caninilor si a incisivilor).

Suptul este un act reflex cu centrul in bulb, cu calea senzitiva (centripeta) reprezentata de ramura senzitiva a trigemenului si calea motorie (centrifuga) prin ramura motorie a trigemenului, hipoglosului si facialului. Suptul apare la atingerea buzelor sau a mucoasei bucale. Gura are rol de pompa aspiratoare, iar limba de piston. Actul suptului cuprinde: 1. o prima faza de aplicare a buzelor pe mamelon si aspirare ca urmare a reflexului punctelor cardinale declansat de atingerea obrazului copilului de sanul mamei; 2. comprimarea mamelonului si revarsarea laptelui prin realizarea presiuni negative in cavitatea bucala, urmata de deglutitie, cu propulsia laptelui spre esofag.

FLORA MICROBIANA INTESTINALA

Tractul intestinal este steril la fat. Flora microbiana a tubului digestiv parcurge 3 faze de formare: 1 Faza aseptica- are o durata de 2-20 ore. In momentul trecerii prin canalul pelvigenital se infecteaza gura si nasul cu stafilococi, colibacili, ciuperci, urechea fiind mai putin expusa. 2. In faza a doua are loc invadarea descendenta cu flora polimorfa 3. In ultima faza are loc transformarea florei polimorfe in flora predominanta cu bacil bifidus (85-90%).

MECONIUL

Meconiul este denumirea scaunului nou nascutului in primele 2-3 zile. Acesta este in cantitate de 100-200g, are culoare verde inchis si consistenta vascoasa. Meconiul este format din elemente biliare (colesterol si saruri minerale, pigmenti biliari), elemente amniotice (lanugo, celule cutanate pavimentoase, celule plate), elemente ale tractusului digestiv (celule de descuamatie intestinala, suc gastric, intestinal, pancreatic, cu fermentii lor). Meconiul este urmat de un scaun de tranzitie, brun, cu lapte coagulat. Scaunele tipice de lapte uman apar la 2-3 zile si sunt in numar de 4-6 in 24 ore.

GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

Pancreasul are greutate de 2-3 gr, lungimea de 4-6 cm , este bogat vascularizat si are un numar mare de celule Langerhans, contine saruri minerale si fermenti.

Ficatul este proportional mai mare decat la adult. Greutatea medie la nastere este de 155 gr iar lobul stang ocupa 1/3 din volumul ficatului. La nastere se constata un grad de imaturitate functionala hepatica trecatoare, mai accentuata la prematuri. Ficatul asigura la fat hematopoieza, procesele metabolice, secretia bilei si detoxifierea organismului. Contine depozite de fier, cupru, vitamina B 12. La nivelul lui sunt sintetizate albuminele, globulinele, are loc dezaminarea acizilor aminati cu formarea ureei si depozitarea sub forma de glicogen a amionoacizilor. Bila secretata de celulele hepatice contine pigmenti, colesterol, lecitina, mucina si apa in proportii mai mari decat la adult.

Un om poate supravieui chiar i atunci cnd i-a fost extirpat un plmn Un singur om poate dona organe, oase i esuturi pentru 50 de persoane. De fapt, un om poate supravieui chiar i atunci cnd iau fost extirpate stomacul, splina, 75% din ficat i 80% din intestine.

Poate supravietui cu o inima artificiala care nu pompeaz sngele ritmic, precum cea uman, ci l mpinge constant n vene. Din acest motiv, nu se simte nici un puls.

1. Trifan N .NicolaePuericultura si pediatrie, Editura medicala, Bucuresti, 1997

Surse electronice
1.http://www.romedic.ro/pa rticularitatile-aparatuluirespirator-0P671 2.http://www.romedic.ro/ap aratul-cardiovascular-0P672 3.http://www.romedic.r o/digestia-0P674

2. Nechita Aurel,
Cursuri puericultura.

VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE!