Gerontostomatologia

Se adreseaz populaiei vrstnice.

Punct de plecare pentru medicii ce se
implic n evaluarea, tratarea vrstnicilor.
Motivat de:
interesul limitat pentru problematica
vrstnicului ,
modificri demografice- creterea
proporiei vrstnicilor.
GENERALITATI- aspecte demografice,
terminologie, definitii, ncadrare
Persoanele varstnice (>65ani) segment n continu
crestere din ntreaga populatie a lumii, inclusiv din
Romania.
Batranetea, - stare de involutie/ regres biologic sub
toate aspectele ei (biologic, psihologic, social)
GERONTOSTOMATOLOGIA/ODONTOLOGIA GERIATRICA se
implica n cunoasterea proceselor de mbatranire normala si
patologica a organismului si SS.

Sistemul stomatognat, - sistem integrat, compus
dintr-o mare varietate de structuri tisulare, afectate de
procesul de mbatranire
Aspecte demografice
1982-an international (OMS)
1988 OMS ul problemele mbatranirii -
- I cinci probleme de sanatate ale lumii, ( B.
cardio- vasculare, cancer, SIDA, alcoolism).
- 1987 raport OMSprevede:
- dublare(2000)
- triplare (2025) (SUA 12,4% 2005 20% 2030)
- diminuare a ponderii persoanelor de 60-74 de
ani, n favoarea persoanelor ( 75-89 de ani) si a
longevivilor (90-99 de ani).
- Explozia demografica in tarile industrializate
se datoreaza cresterii DMV si SV


Cauzele cresterii DMV :

1. Progresul stiintei
2. Gradul de industrializare
3. mbunattirea conditiilor socio-economice
si cresterea nivelului de trai.
4. Progresele medicinii (profilaxia, condiiile de
igien) ce reduc morbiditatea si mortalitatea
5. Scaderea natalittii

I. Durata medie de viata (DMV)- durata
existentei majorittii unei populaii sau a unei
grupri a populaiei.

I I . Speranta de viata (SP) - speranta pe care o are
populatia unei tari sau un grup al unei populatii de a
trai o anumita perioada de timp

Variaii:
>n rile asiatice- 100 de ani (China, Japonia)
fa de rile europene ( 90 de ani ) .
Consecina creterii DMV, SV:
cresterea nr. de varstnici (longevivi)
cresterea numarul afectiunilor generale,
cresterea numarul de afectiuni stomatologice
crete procentajul v. cu dini restani
cresterea necesarului i cheltuielilor pentru tratament
(igien,dentar, parodontal, protetic, reoptimizri, returi)
cresterea interesului pentru cunoaterea i solutionarea
problematicii complexe a varstnicului
GERONTOLOGIA (Mecinikov,1903 ) disciplina
care studiaza procesul de involutie a organismelor vii,
cauzele care duc la imbatranireprocesele de
involutie normala.
( gerontos = batran , logos = studiu, stiin ).

GERIATRIA (Ignaz Nascher, 1909) o ramura a
medicinii care cerceteaza aspectele patologice ale
mbatranirii ( mbatranirea anormala/patologica ).



Obiectul de studiu oamenii varstnici
tineri cu fenomene de
imbatranire prematura
TERMENIprocesul de imbatranire



GERISCENTA - procesul de mbatranire a populatiei

MATURISCENTA - modificarile organismului n timp

SENESCENTA (Cicero) - procesul de mbatranire normala

ORTOGERIA ( EUGERIA - dupa Aristotel )- btranetea
privit n perspectiva desfurrii sale normale

SENILITATE - procesul de involutie accelerat/prematura.

Gerodepresie, geroemfizem, presbiopie, presbiacuzie,
gerodistrofii, tardiv (DZ, astm)




ODONTOLOGIA GERIATRIC- studiul
fenomenelor de involuie normal a
elementelor sistemului stomatognat, cu
patologia acestora cu particularitile
terapeutice specifice, innd seama de
multiplele probleme: biologice, sociale,
economice ale acestora.
Obiectul de studiupacientii de varsta a III-a
(OMS prag >65)o etap a vieii



ETAPELE DE EVOLUTIE A OMULUI-CLASIFICARI
periodizare a varstelor
Criteriile OMS varsta calendaristica
(cronologica) :
Cronologic: - vrsta III-a >65ani
- vrsta IV-a >75ani
- vrsta V-a >85-90 ani
- centenarul-100ani

Studiul vrstelor: - de la 25-75 ani/decade
- peste 75ani/la fiecare 5 ani

Congresul de geriatrie Bucuresti 1988


-I. varsta mijlocie ( de tranzitie ) 4065 ani
(fragilitate, regresie, posibilitati de compensare)

-II. perioada de varstnic - 65 - 75 de ani

-III. batranete - 75 90 de ani

- IV.longevitate - peste 90 de ani
Periodizarea dupa momentele importante
ale vietii
1.Copilaria (0-14)

Prima copilrie 0-3ani
Perioada prescolar 3-6 ani
Perioada scolara 6-12 ani(F)/ 6-14 (B)

2.Pubertatea 12-14 ani F/ 14-16 ani B

3.Adolescenta 20-22 ani

4.Perioada adult (varsta medie)=etapa de
maturare 45-60 ani etapa de tranzitie spre
batranete

5.Batranetea (senescenta)-regresie :
Perioada varstnica 60-75 ani
Batranetea propriu-zisa peste 70 de ani



CLASIFICAREA OMS

grupa Ia 25 -30 de ani (copilria,
adolescena, prima tineree).
grupa a II-a (adult) 3 subperioade
1. 35 - 45 ani (tnr)
2. 45 - 55 ani (matur)
3. 55 - 65 ani (tardiv)
grupa a III-a - peste 65 de ani (regresie)
grupa a IV-a - perioada terminal (longevivul)

GRUPA A III-A DE VARSTA
persoane de varsta a I I I -a>65 ani(OMS)

n viziune antropologica :
1.Vrsta cronologica (calendaristic)= numrul
anilor
2.Vrsta biologic data de starea momentana a
organismului (criterii morfologice, clinice, biologice,
functionale)
3.Vrsta psihologic (varsta psihica) - caracteristici ale
etapelor de viata.
4.Vrsta acturial - data probabila de deces (cancer,
B.coronariene)
5. Vrsta dentar
2 entiti VB/VC
(concordanta/decalaj VB/VC) cu patologie specifica
fiecarei perioade:

I. - mbatranire fiziologica

II. - mbatranire nefiziologica:

III. - mbatranire patologica


-mbtrnire individual-

a) Segmentul evolutiv
b) Segmentul involutiv procesul de
mbtrnire
Durata vietii :
PROCESUL DE MBATRANIRE mecanisme neelucidate
Involuia afecteaza toate nivelele de organizare
(elemente, subsisteme, sisteme) de la molecule la
schimburile celulare (alterri ale metabolismului
celular) pan la nivelul organelor

2 teorii de baz:
Determinismul genetic (alterarea informaiei genetice)
Vicierea metabolic (se intensific enzimele degradative)

IPOTEZE privind procesul de mbtrnire:
teorii genetice
teorii nongenetice
-cauze genetice
TEORIILE SENESCENTEI
controverse, se complecteaz

Teoria determinrii genetice- morii programate,
Teoria erorilor -fotocopiilor
proteinelor degradate
Teoria degradrii i reparrii ADN-ului-
Teoria radicalilor liberi ,
Teoria sistemelor i a fiabilitii,
Teorii care admit intervenia unor organe i sisteme ca pace-
makeri ,
Teoria imunologic
Teoriile endocrinologice,
Teoria uzurii (sau a ratei metabolice)
Teoria stressului
Teoria Ca
Teoria cibernetica
Teoria mbtrnirii prin intoxicare intestinal,
Teoria fagocitozei aplicate la mbtrnire
Teoria lizozomal
Teorii ce implic legtura cu organele de reproducere
I. Ipoteza programrii genetice a mbtrnirii
( morii programate, George MARTIN )

Durata maxim de via este nscrisa n codul
genetic, e o caracteristic legat de specie (la om
120 ani)
Fiecare celul are un timp de via limitat un
program propriu de evoluie/mbtrnire, ce
prevede distrugerea/moartea ei dup un numr de
diviziuni dinainte programate

(programul informaional nscris n ADN-ul
nuclear)
II. Teoria "catastrofelor prin acumulare de erori
( FOTOCOPIILOR) Leslie Orgel (1963):
mbtrnirea ca o involuie genetic a celulelor


Fiecare celul are informatie genetic ce ncepe s
se altereze dup fiecare diviziune (n procesul
involuiei)- se transmite asemeni unei fotocopii dup
o imagine cu aceste informaii alterate

Imaginea transmis cu erori multiple, cumulate,
schimb aspectul initial (organismul apare la un
moment dat transformat ).





III. "Teoria proteinelor degradate( ERORILOR
METABOLICE) " Dice si Goff
Modificarea teoriei fotocopiilor" se refer la
sinteza continua a unor proteine alterate

Batranetea = consecinta unui lant de erori n sinteza
proteinelor sau a altor substante cu importanta vitala
(enzime,vitamine).

Este dereglat sistemul de transmitere a informatiei
sinteza de proteine cu o ordine schimbata ce se
acumuleaz produsi toxici ce nu se elimin
moartea celulei, mbtrnirea

! INCERCRI de ntrziere a mbtrnirii prin nlocuirea
programului ARN-ADN deteriorat


IV. Teoria degradarii si repararii ADN-ului

derivata din cea a erorilor metabolice.

mbtrnirea ar depinde de balanta dintre
fenomenele de degradare si repararea ADN-ului,
(genelor) cu consecinte in sinteza proteinelor
functionale si structurale (Tyce si Setlow).


Fenomenele de reparare ale ADN-ului sunt mai
incetinite
V. Teoria acumularii radicalilor liberi
(HARMAN 1970)
Derivai din procese fiziologice (digestia alimentelor)
Durata de existen f. scurt dar sunt extrem de distructivi.

RL = molecule ce au pierdut un electron si ncearca
sa-l recupereze de la altele i altele destabilizandu-le
tulburari metabolice

Imbatranirea RL supraoxigenati capabili s
disponibilizeze Olegturi toxice stabile cu lipidele
din M celular ( impermeabila) ntrerup schimbul
cu exteriorul se acumuleaz blocheaza molecule
cu rol in metabolism, blocheaz formarea proteinelor,
acizilor nucleiciaccelerarea mbtrnirii.



Surse naturale de RL
Respiratia mitocondriala (lantul
respirator mitocondial)
Reactiile prin oxidare din peroxizomi
Fagocitoza (din polimorfonucleare si
macrofage)
Sinteza prostaglandinelor si
leucotrienelor din membranele celulare
Peroxidarea lipidelor nesaturate
Antioxidantii au un rol protector anti RL

glutationul - cel mai puternic agent anti RL
(capteaza si blocheaza RL)
vitamina E (-tocoferolul) fiind liposolubila actioneaza la
nivelul membranelor
vitamina A si carotenii
vitamina C
Seleniul

Cauza mbtrnirii: -excesul RL i
imposibilitatea neutralizrii lor de antioxidani
Vit. C la infectiile acute respiratorii



VI. Teoria sistemelor si a fiabilittii

Procesul de mbatranire determina
alterari morfologice, de structura sau
operationale, care se aduna n timp la
toate nivelele de organizare sistemica.
VII. Teorii care admit ca n procesul de mbatranire
intervin unele organe si sisteme ca niste pace-makeri
Procesele de reparare si regenerare sunt mai lente.
Alterarea metabolismului n general, a activittii
antitoxice si de biotransformare scad semnificativ
odata cu naintarea n varsta.
Rolul ficatului ( H. Popper) se bazeaza pe
:modificari morfologice progresive la varstnici,
macroscopice (diminuarea volumului) /
microscopice cum ar fi aparitia de macro si
minihepatocite, de lipofuscina n celule, de
mitocondrii gigantice, reticul endoplasmatic si
aparat Golgi redus.
IX. Teoria colagenului legat


cu varsta creste masa colagenului modificat (
scurtat sau micsorat)

"strangularea" tesutului
parenchimatos si asfixierea celulelor tisulare.

Toate degradarile colagenului influenteaza
rigiditatea tesutului conjuctiv (piele, tendoane).
VIII. IX Teoria Calciului (Selye)
sugereaz defecte ale metabolismului Ca n imbtrnire
IX. Teoria imunologica (Bernet Rail) 2 aspecte

genetic-complexul major de histocompatibilitate
(CMH)

.
Reglarea sistemului imun este asigurata de un grup
de gene situate pe CMH - deteriorat de activitatii
timusului (atrofiat)


Dereglarea sistemului imunologic propriu-zis=
cauza mbtrnirii:
scade numrul celulelor imunocompetente LT
Scade capacitatea de recunoastere a celulelor
proprii SI = dusman al propriului organismboli
autoimune.
X. Teoriile endocrinologice
Glandele endocrine: rol esential n metabolism
-epuizarea rezervelor endocrine, odata cu
naintarea n varsta, produce o ncetinire a
activittii organismului

Lipsa hormonilor ovarieni, ca si excesul de
hormoni hipofizari determina modificari somatice
de tip mbatranire ce definesc la femei
menopauza
Cresteri ale parathormonului la varstele naintate
osteoporoza - senescenta.



- ar exista o legatura ntre procesul de mbatranire,
durata de viat si timpul de reproducere





Iradierea cosmica, artificiala prelungita n scop
terapeutic sau profesionala scurteaza durata de
existenta a materiei vii.
ncarcarea cu radiatii a organismului duce la uzura
metabolismului celular.
XII. Ipoteza radiatiilor
XI. Ipoteza care arata legatura dintre mbatranire si
functia de reproducere
XIV. Teoria uzurii (ratei) metabolice a celulelor
Organitele celulare cu anumit echipament
enzimatic se uzeaz n timp i nu se mai
regenereaz (scade capacitatea reparatorie a
materiei vii)scurtarea duratei de viata.
XV. Teoria cibernetica
JOSEPH STILL"organismul uman este
nemuritor, celulele care-l alcatuiesc se nmultesc
mereu prin diviziune, nlocuite fiind continuu de
altele noi".

mbatranirea: fiziologic/biologic
- general/SS-
Apare ca rezultat al uzurii in timp
mecanismele de adaptare ce antreneaz rezervele
compensatorii se reduc
La toate nivelele de organizare

Evaluarea mbtrnirii are criteriu normalul
adultului cu unele corectii

Modificrile = indicatori de mbtrnire n
stabilirea VB:
- involuie metabolic
- involuie structural modificri
morfo-funcionale
intensitatea metabolismului protidic
Se tulbur metabolismul lipidic (hipercolesterolemie)
ngroarea pereilor vasculari schimburi dificile
metabolismul hidroelectrolitic deshidratri
celulare
tolerana la glucide, instalare bilanului azotat
negativ, stare prediabetic, glicemia
Apar acumulri de lipofuscin n celule cu blocarea
proceselor de oxido-reducere
MB hipertermii
Modificri metabolice
perturbrile celulare i extracelulare reflectate n dereglrile metabolice


tesutul conjunctive


tesutul epitelial






Tesutul cartilaginos



MODIFICRI INVOLUTIVE ALE ESUTURILOR
Colagen imatur, lipofuscina,
nr.fibre elastice, elasticitatea-
rigide, contorsionate, fragmentate
ngrori conjunctive perivascular
metabolismul,
depuneri Cacartilagii
rigide, fragile
c

nr. celule
keratinizarea
capacitatea reparatorie,
- deshidratare
- MB ngroat


Tesutul reticulo-hisiocitar
regresie

Tesutul nervos

Tesutul muscular


Tesut osos




MODIFICRI INVOLUTIVE ALE ESUTURILOR
Modificri morfologice
nr. sinapselor,influxul
Reducerea irigrii creierului
Plci senile, pigment L.

Ca, eliminare
balanta calcic negativ
osteoclaste- osteoblaste
Osteopenie, fragilitatea
Modificri anatomice
Modificri funcionale
Modificri biochimice
Modificri biofizice
Modificri ale organelor
Modificri senzoriale-
deteriorarea auzului hipoacuzie (scleroza u.i.)

deteriorarea vzului (capacitii de adaptare a
cristalinului):



- reducerea cmpului vizual ( vederea stereoscopic,
capacitatea de distingere a nuantelor).
- cornee ingroat; vasele vizibile,
- depuneri de grsime n jurul corneii
(arc senil lipidic)
- pupila micorat, cu dilatare < 2/3, mai fix
Modificri senzoriale-


sensibilitate tactil - deteriorat la excitani
termici (rece-de la 50ani), durere
- conservat cea vibratil

acuitii olfactive -dup 40ani >70,

Scderea acuitii gustative
Factori implicai:
a receptorilor gustativi
fluxul salivar diminuat 30-40%
temperatura, presiunea exercitat
olfacie
SNC-fenomene degenerative(pierde memoria senzaiei gustative
Viaa foarte scurt a papilelor gustative
Scade percepia aromelor:dulce, amar, srat, acid


Modificri ale aparatelor

anatomice, histologice, biochimice ,electro-fiziologice,
Involuia miocardului, mod. valvulare, alterarea coronarelor,
puterea de contracie, (bti/min) scade debitul cardiac
(3,72-20 ani la 2,10 l/min 80ani),
TA-cu 10mm/decad

Respirator: -deteriorarea es. pulm.,scderea
elasticitii - rigidizarea c.toracice,creste diam
AP
- diminuare funcional respiratorie
- se reduc schimburile gazoase- aportul in
esuturi


Vs
Cord senil
Cardiovascular
Modificri involutive ale aparatelor


Renal

Digestiv


Hematologice tabele


-Involuia esuturilor,atrofia mucoasei,
secreiei gastrice,
S.de absorbie,
motilitatea,
tolerana la glucoz-diabet
-aportului (masticaia,prefer
alimente cu valoare W crescut/HC,
srace n protide, enzime
Fluxul plasmatic renal, secreia tubular-
rata filtrrii glomerulare miciuni
frecvente, incontenen, leziuni de prostat
Involuia Sistemului nervos
legat de reducerea posibilitii de oxigenare/alimentare a celulei nervoase
Atrofie discret a esutului cerebral,degradare 65-70
Scade volumul creierului 1/3 dup 80 ani
Crete spaiul emisfere cerebrale/
cutia cranianfavorizeaz hematoame subdurale

Simptomatologie neurologic
- modificri n mers, instabilitate la ntoarcere
- regresie n coordonarea micrilor /limitare
- reflexe diminuate
- diminuarea reaciei la stimuli
- modificri n afectivitate:apatie, depresie,
irascibilitate, modificarea echilibrului emoional,
temperamentelor
mbtrnirea psihologic
Alterarea funciei de cunoatere:
Scade memoria de scurt durat (uit programrile)
Slbete memoria pt. nume proprii,
Scade receptivitatea la nou
Scade atenia, performanele psihice
Lentoare n gndire, rigiditate exprimarea ideilor , asociaii
confuze
Trece greu de la o ideie la alta
Tendin de conservare (nu accept noile situaii :edentaia,
protezarea)
Pesimiti, negativiti, stri de depresie

Glandele endocrine

Deteriorarea sistemului neuro-
endocrinScderea funcionalitii
amplific mbtrnirea
SISTEMUL ARTICULAR
Capsula-fibrozare
Ligamentele- calcificare
activitatea sinovialei, lichidul
lubrefiereauzura cartilagiului-
artrozamodificri de postur(poziia n fotoliu)
mbtrnirea patologic =.fiziologic ce interfereaz cu
fenomene patologice (B.cronice /factori de mediu)

Efectele mbtrnirii fiziologice se resimt puternic n sfera
patologiei

Factori agresivi=noxe ale civilizaiei( exces alimentar/obezitate,
sedentarism, fumat, alcoolism,stress psihic), poluarea mediului,etc)

Factorilor agresivi de mediucaractere de mbolnvire diferite

40 igri/zi 25-35ani scurteaz viaa cu 8 ani.
3 inamici ai sntii:sedentarism, supraalimentaie, stress
PATOLOGIA GENERAL A VRSTNICULUI
-particulariti-
NU patologie specifica varstnicului tent
caracteristica:

Riscul/susceptibilitatea de a contacta o boal >
Polipatologia (80% boli cronice) -Contacteaz> boli ,
-motiveaza necesitatea diagnosticului multiplu complex.-
mbolnavirile sunt mai complexe
Frecventa maxima a unor boli -geropatii(cardio-
vasculare, articulare degenerative, respiratorii, psihice, boli de
nutritie, boli canceroase).
Caracteristici ale patologiei generale a
varstnicului
Polipragmazia de lung durat (antibiotice,
antidepresive, trankilizante) 90% medicamente influeneaz sntatea
esuturilor orale-parod
Forma de prezentare
este uneori atipica, nespecifica cu lipsa unor
simptome clasice, patognomonice;
Etiologia multipla necesitatea tratarii
concomitente a tuturor cauzelor
Complicatiilemai frecvente,
Convalescenta de lunga durata,





Caracteristici

Reechilibrarea functionala se face
mai greu, in perioade lungi.
Greu de stabilizat printr-o terapie
medicamentoasa din cauza modificarilor
farmacokinetice si farmacodinamice.
Diagnosticul pozitiv /diferential se
simplifica uneori prin frecventa sau raritatea
unor boli la varsta a III-a.

Important investigarea APG datorita:
influentei pe care o au unele boli
generale asupra sistemului stomatognat si
riscului posibil la aplicarea
tratamentului stomatologic
PATOLOGIA GENERALA A VARSTNICULUI

Bolile varstelor anterioare
Bolile specifice varstnicului = GEROPATII-
pot influena tratamentul stomatologic, riscuri, afecteaz c. oral)
boli senzoriale
glaucom
cataracta senila
surditatea cohleara

boli neurologice SNC
ateroscleroza cerebral difuza
accidente cerebrale vasculare
parapareza cronica
sindroame neurologice = boala Parkinson,
epilepsie tardiva


Afectiuni psihice
Dereglri induse de maladii somatice
(accidente vasculare, intoxicaii medicamentoase,etilism)
Nevroze (50-60%)
Psihoze:
- schiozofrenie
psihoze maniaco-depresive
sindroame paranoice
sindroame psihoorganice:
sindrom Alzeihmer :involuiedegradare , demen
stari confuzionale cu
degradarea rapid a contiinei/dezorientare

Patologia digestiva
- aport insuficient de oligoelemente/principii
- modificari ale comportamentului alimentar:
Deficit motor (masticaie lent)
Deficit senzorial (gust abolit)
Deficit cerebral (secreie salivar )
Modificri buco-dentare
Clinic:
anorexie
disfagie
senzatia de voma


Afectiuni cardiovasculare

Accidente vasculare
Coronaropatii
- cardiopatie ischemica aterosclerotica
- infarct miocardic,
HTA senila
hipotensiune ortostatica
insuficienta cardiaca latenta
reduce irigarea cerebral

Afectiuni respiratorii (dispnee, sput)
emfizem
bronsite
astm bronsic

Boli renale
infectii
polinevrite
uropatii obstructive

Boli de sange
anemia senil feripriv
leucemii cronice mieloide,
purpura senila (risc stomatopatii)













Boli metabolice
Diabetul zaharat - non-insulino dependent
cu constante ce nu cresc (1,82 mg ), uneori
asimptomatic

Boli endocrine
Mixedem
Tireotoxicoza


Boli ale aparatului osteo-articular
-Poliartroze (1/3,afecteaz cartilagii os, tendoane,
ligamente,dureroase,1-2 articulatii, frecvent degetele
-osteo-artrita cronica (degenerative)
-osteoporoza (normal mineralizat)





-osteomalacia

-boala PAGES = osteopatie diseminanta >60
ani (7 % barbati), facies leonian

Boli dermatologice

dermatoze senile (pete keratozice
actinice, psoriazis)
veruci seboreice senile
cancer cutanat
prurit senil
alergii

Keratoza actinica