LE

Prezentare generala
Izolare si purificare
Compozitia proteinelor

Prezentare generala

Proteinele sunt, din punct de vedere chimic compui macromoleculari naturali, cu structura polipeptidica,
care prin hidroliza formeaza -amino acizi. Ele contin pe langa carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu si
ali halogeni. Denumirea de proteine vine din limba greaca , proteias insemnand primar. Alaturi de glucide si
lipide proteinele furnizeaz energie pentru organism, dar ajuta si la refacerea tesuturilor lovite. Pe langa
acestea, ele intra in structura tuturor celulelor, si ajuta la cresterea si refacerea celulelor. Unii hormoni
contin proteine, acetia avnd rol in reglarea activitatii organismului. Participa la formarea anticorpilor ,
ajutand la debarasarea de toxine si microbi. Formarea unor enzime si fermenti necesita prezenta
proteinelor. Si nu in ultimul rand, ele participa la formarea dioxidului de carbon, a apei, prin aportul
energetic rezultat din arderea lor.
Clasificarea proteinelor
1. Dup sursa de provenien :
-proteine de origine vegetal
-proteine de origine animal
2. Dup solubilitatea n ap i n soluii de electrolii :
-insolubile (fibroase)
-solubile (globulare)
3. Dup produii rezultai la hidroliza total :
-proteine propriu-zise ( prin hidroliz total se obin numai - aminoacizi)
-proteine conjugate sau proteide ( prin hidroliz total se obine, pe lng -aminoacizi, i o alt
substan, care n structura proteinei apare ca grup prostetic)
Proteinele fibroase se gsesc n organismul animal n stare solid i confer esuturilor rezisten mecanic
(proteine de schelet) sau protecie mpotriva agenilor exteriori. Exemple: KERATINELE- proteinele din
epiderm, pr, pene, unghii, copite i coarne se disting printr-un coninut mare de sulf. Keratinele sunt
insolubile n ap att rece ct i cald, precum i n soluii saline. FIBROINA, componenta fibroasa din
mtasea natural, se gsete n acest material nconjurat cu o component amorf, cleioas, sericina, care
reprezint cca. 30 % din greutatea total. COLAGENUL, este componenta principal a esuturilor
conjunctive, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de pete. ELASTINA constituie
tesutul fibros, cu o elasticitate comparabil cu a cauciucului, a arterelor i a unora din tendoane, cum este
de exemplu tendonul de la ceafa boului.
Proteinele solubile sau globulare apar n celule n stare dizolvat sau sub form de geluri hidratate. Ele au
nsuiri fiziologice specifice i se submpart n albumine i globuline. Albuminele sunt solubile n ap i n
soluii diluate de electrolii (acizi, baze, sruri),iar globulinele sunt solubile numai n soluii de electrolii.
Exemple: albuminele din ou, caseina din lapte, globulinele i albuminele din snge (hemoglobina,
fibrinogenul), proteinele din muchi (miogenul i miosina), proteinele din cereale (gluteina din gru, zeina din
porumb), proteinele produse de virui (antigeni) i bacterii, anticorpii, nucleoproteidele, enzimele si hormonii
proteici (insulina).

Izolare si purificare
Proteinele insolubile pot fi usor separate de compusii care le insotesc in organismele animale,
grasimi, hidrati de carbon sau proteine solubile, asa ca izolarea lor nu prezinta dificultati.
Din cauza insolubilitatii lor, nu pot fi purificate prin dizolvare.
Proteinele solubile sufera usor la incalzire, sau sub actiunea acizilor, a bazelor, a
dizolvantilor organici si a altor compusi chimici, o transformare numita denaturare, prin care
se pierde activitatea biologica specifica.
Proteina se extrage dinmaterialele biologice in care se gaseste cu o solutie salina, mai rar cu
dizolvanti organici ca glicerina sau acetona, diluate cu apa. Solutiile acestea cintin si
substante neproteice; indepartarea acestora se face cu ajutorul dializei prin membrane
permeabile pt aceste substante dar impermeabile pt proteine. Proteinele insolubile in apa
distilata se precipita la sfarsitul dializei. Indepartarea ionilor straini poate fi accelerata
prin suprapunerea unei electrolize, intr-un dispozitivspecial (electrodializa).
Metoda obisnuita pt obtinerea proteinelor din solutiile purificate prin dializa consta in
precipitare cu saruri neutre, sulfat de amoniu sau sulfat de sodiu, in stare solida sau in
solutie saturata. Dupa un alt procedeu, precipitarea proteinei se face cu etanol.

Compozitia proteinelor
Toate proteinele contin elementele: C, H, O, N SI S; in unele proteine se mai gasesc, in
cantitati mici: P, FE, Cu, I, Cl, si Br. Continutul procentual al elementelor principale este de:
C 50-52 %, H 6,8-7,7 %, S 0,5-2 %, N 15-18 %.
Prin hidroliza, proteinele se transforma in amino-acizi. Hidroliza proteinelor se poate
efectua cu acizi, cu baze sau cu enzime. Hidroliza acida se face prin fierbere indelungata
(12-48 ore) cu acid clorhidric de 20% sau mai bine cuacid formic continand HCl (2 ore).
Hidroliza cu hidroxizi alcalini sau cu hidroxid de bariu are loc intr-un timp mai scurt. Prin
hidroliza se obtine un amestec care poate sa contina circa 20 L-amino-acizi. Se formeaza si
amoniac prin hidroliza grupelor CONH2 ale asparaginei si glutaminei.

Sfarsit
Chitoiu Luoana Alexandra, clasa a XIa B