Populaie

42.473
Suprafa
7.4 km
 LOCALIZARE PE HARTA
ROMANIEI

STEMA ORASULUI
 ASEZARE GEOGRAFICA
Campina : se afla pe Valea Prahovei, la 30 km
departare fata de Ploiesti (resedinta judetului
Prahova) si a 90 km de Brasov. Asezat la o
altitudine medie de 450 m, orasul se nscrie n
zona subcarpatica. Este marginit la nord de raul
Campinita, la est de raul Doftana, iar la vest de
raul Prahova. Cele trei rauri au reusit sa modeleze
terasa Campinei, transformand-o ntr-o platforma
triunghiulara, cu pante mai line ori mai abrupte,
care se ntinde pe o suprafata de 2.423 hectare,
avand o usoara nclinare pe directia nord-sud.
CAI DE ACCES : - Cu autoturismul pe DN1 (E15):
- Cu trenul pe magistrala
feroviara Bucuresti - Brasov, la statia Campina.
 Pe malul stang al raului Prahova, in apropierea locului
de confluenta cu raul Doftana, pe o terasa premergatoare
Muntilor Bucegi, se gaseste unul dintre cele mai
importante centre petroliere din tara- municipiul Campina.
Denumirea localitatii, la origine sat de mosneni, provine
de la faptul ca aceasta s-a construit pe un loc despadurit,
numit "camp".
Asezare veche, Campina este atestata documentar inca
din anul 1503, ca ultim loc de vama de pe Valea Prahovei.
(La 8 ianuarie 1503 ,mosneanul Mansul din Campina apare in registrele
vigesimale(de taxe vamale)ale cetatii Brasovului,ce a adus spre vanzare
ceara de albine 425 de livre pentru care a platit taxa vamala de 1 florin
si 34 asprii).
 CRONOLOGIE
In 1593 apare consemnat ca punct de vam pe drumul spre Transilvania.
(la 12 martie 1674 - vama de la Cmpina este atestat prin hrisovul emis
de cancelaria domneasc n anii de domnie al lui Duca Vod (1673-1678).
"iar drumul Cmpinei este numai poteci i scal (vam) de negutori ).
La 16 aprilie 1861 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz
(petrol lampant), Cmpina fiind al aselea ora din ar iluminat cu acest
nou sistem.
La 1864 - prin decret domnesc semnat de Cuza Vod, Cmpina este
ridicat la rang de ora.
n 1890, la Cmpina se ridic prima schel petrolier din ar, iar n 1895
se construiete rafinria "Fabrica Nou", pe atunci cea mai mare din
Europa.
1893-1896 - filologul si scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu va construi pe
platoul Cmpinia castelul su bizar denumit "Iulia Hasdeu" dup numele
fiicei sale decedate .
1902 - se inaugureaz "Casa cu grifoni" situat pe bulevard, proprietatea
petrolistului Gh. tefnescu, prima cas iluminat electric din ora, avnd o
instalatie proprie.
La 1 Decembrie 1904 - se nfiineaz prima coal de maitri sondori i
rafinori din ar i din Europa la timpul ei.
n 1994 oraul Cmpina a fost declarat municipiu.
 Casa cu Grifoni -
imagini
Personaliti
- ncepnd cu 1836, cnd poetul Cezar Bolliac, gzduit de
boierul progresist I. Cmpineanu, descrie frumuseile locurilor
acestea, prin Cmpina i vor perinda paii nenumarate
personaliti culturale: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade
Rdulescu, Bogdan Petriceicu Hadeu, George Cobuc,
N.Grigorescu, C-tin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc.,
scriitori care i-au legat viaa i opera de aceste meleaguri.
-Aproape 15 ani, in acest oras, a locuit marele pictor Nicolae
Grigorescu. Muzeul memorial "Nicolae Grigorescu", gazduieste
in atelierul de lucru al pictorului, numeroase tablouri si schite

din toate perioadele creatiei sale.

- octombrie 1917 - mpratul Wilhelm al II-lea al Germaniei,
nsoit de marealul Von Makensen viziteaz schela i rafinria
"Steaua Romndin Campina.
 Casa Memoriala
Nicolae Grigorescu
 Castelul
IULIA HASDEU
Licee/colegii din Cmpina

Colegiul Naional Nicolae Grigorescu-

(fost liceu teoretic)
Grupul colar Energetic
Grupul colar Industrial de Petrol
Grupul colar Forestier
Grupul colar Industrial Construcii de
Maini
coala de Poliie
 In vecinatatea
castelului Iulia
Hasdeusavantul
Constantin Istrati si-a
construit o casa mica cu
pridvor, in stil taranesc,
modesta, umbrita de
verdeata si inconjurata
de un parc de conifere.
Aici,se infiinteaza Scoala
Militara de Subofiteri de
Politiela la 1 februarie
1968.
Scoala de Subofiteri de
Politie,a devenit in anul
2002 Scoala de Agenti
de Politie
 Obiective turistice
-Biserica "de la Han", numit i "Biserica de la Brazi",
construit n 1883 de Sfntul Colnic de la Cernica, cu
hramul "Adormirea Maicii Domnului". Este cea mai veche
cldire din Cmpina.

-Capela "Hernea", construit n stil baroc n memoria

pionierului petrolului cmpinean, Dumitru Hernea.

-Castelul Iulia Hasdeu, creaia lui Bogdan Petriceicu

Hasdeu, construit n memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu
(numit i "Castelul Magului de la Cmpina"), care, alturi de
cavoul Iuliei Hadeu din Cimitirul Bellu din Bucureti,
reprezint una dintre construciile unicat realizate aproape
exclusiv pe baza informaiilor i planurilor transmise de
ctre Iulia (din "lumea de dincolo") n cadrul edinelor de
spiritism organizate de tatl su.

-Muzeul Nicolae Grigoresc, amenajat n fosta locuin a

pictorului Nicolae Grigorescu.
ORASUL IN IMAGINI