CURS 1

GENERALITATI
SNC ENCEFAL
-MADUVA SPINARII

SNP - 31 perechi nv
rahidieni
- 12 nv cranieni

SNV simpatic
- parasimpatic
 Arii de
proiecie
cortical
Reprezentri corticale
Calea
piramidal
Plac motorie
 Etapele diagnosticului
neurologic
Semiologic
Topografic
Etiologic -
investigatii
 Investigatii SNC
Neinvazive CT cerebral + medular
- IRM cerebral + medular
- fIRM
- PET
- Doppler vascular
- FES
- TMS
- radiografii simple
- PE
- EEG
 Investigatii SNP
EMG
VCM, VCS
Biopsie musculara + nerv periferic
PL
Radiografii ale zonelor de emergenta
nervoasa
Neuronul
Neuronul
 Neuronul
Mitocondri
Membrana e
Nucle
u

RE rugos
Poliribozo
Ap. Golgi
mi

Ribozomi

RE neted
Gatul
axonul
ui
Microtubuli

Axon
Tipuri de neuroni
Clasificare funcional a
neuronilor
Neuroni afereni (senzitivi) transport
informaia spre sistemul nervos
Neuroni efereni (motori) transport
informaia dinspre sistemul nervos
Interneuroni transmit informaia n
interiorul sistemului nervos
Interneuroni de proiecie transport
semnale spre alte regiuni ale sistemului nervos
Interneuroni locali transmit semnale n
cadrul aceleiai regiuni
Circuite neuronale
Transmiterea informaiei
depolarizare, potenial de aciune

Canale de sodiu
Canal de potasiu Canal de calciu
Sinapsa

Sinapsele pot fi localizate

oriunde la nivelul
dendritelor (1), corpului
celular (2), axonului (3)
sau terminatiilor axonale
Sinapsa
Nervi
 macrofag
fibr elastin
fibr mielinizat
nemieliniza
colagen
t

substan
de baz
limfoc
it
mastoc
it
capilar fibrobla
neutro st
 Fibr mielinizat
preparat cu tetroxid de osmiu
pentru a colora mielina. Este vizibil un
nod Ranvier spre mijlocul fibrei. Ptura de
mielin colorat mai puternic este
ntrerupt la acest nivel, fibra nervoas
fiind acoperit doar de citoplasma celulei
Schwann, mai deschis la culoare.
Limitele dintre clulele Schwann adiacente
nu pot fi distinse.

Nerv mielinizat (coloraie

argentic).
Axonii formeaz centrul spaiilor ocupate
anterior de mielin. n cazul unora dintre
fibrele nervoase n jurul axonului pot fi
identificate dou inele. Aceasta semnific
faptul c seciunea a fost fcut la nivelul
unei fante Schmidt-Lanterman
 Nerv mielinizat.
Sunt vizibile perinervul,
parial epinervul

Nerv subire
nemielinizat
la nivelul dermului
Procese patologice ntlnite la fibrele nervoase mielinizate
demielinizare/remielinizare
Degenerare walleriana
Degenerare
Wallerian/regenerare
Glia
Rolul celulelor gliale
Suport mecanic
Izolator electric
Scavengeri
Sisteme tampon
pentru ioni i
neurotransmitori
Linii de ghidaj n
cursul dezvoltrii
Bariera
hematoencefalic
Hrnirea neuronilor
ventricul

glia microgli
Oligodendrocitu
l produce
e mielina n
sistemul nervos
central
Celula Schwann
oligodendroci produce mielina
t n esutul nervos
periferic
Microglia
acioneaz ca
fagocite
Astrocitul
astrocit
reglarea mediului
extracelular
Glia radial
pia mater ghidarea
dezvoltrii
NEUROPLASTICITATE
 Reprezinta un fenomen prezent
permanent la nivelul sistemului nervos:

Cuprinde mai multe aspecte:

dezvoltarea prenatala
dezvoltarea postnatala:
maturarea creierului
achizitionarea de noi acte motorii
adaptarea in conditiile unei leziuni
cerebrale
Dezvoltarea prenatala
 Inaintea formarii placii neurale, celulele
sunt nediferentiate (celule stem) capabile
sa se transforme in orice tip de celula, in
functie de zona din embrion in care sunt
dispuse.

Odata formata placa neurala, celulele

componente devin programate sa devina
neuroni
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale

Proliferarea neuronala (devine extrem de

importanta dupa formarea tubului neural.
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale
Migrarea si
agregarea
-se produc dinspre
zona ventriculara spre
exterior;
-astfel primele
formate sunt straturile
profunde si ulterior prin
penetrarea acestora se
formeaza si straturile
superficiale.
 Agregarea
Odata ajunsi la destinatie
neuronii trebuie sa agrege
pentru formarea structurilor
neuronale specifice.
Pentru aceasta intervin
moleculele de adeziune
celulara (neural cell
adhesion molecules
NCAMs)

Scaderea NCAMs poate fi un factor care sa contribuie la

dezvoltarea schizofreniei.
 Moartea celulara
activa
In procesul de dezvoltare 50 % din neuroni mor.
40% apare in primii 2 ani de viata, fiind apoi
reactivata in perioada adolescentei. (eliberarea
hormonala realizeaza finisajul final sculpting.
Este esentiala deoarece multe din celulele
respective nu sunt incluse in anumite circuite sau
sunt nefolositoare.
Migrarea gresita, neatingerea tintelor, limitarea
numarului de neuroni per tinta sunt factori care
favorizeaza moartea neuronala.
 Dezvoltarea cerebrala
postnatala
Creierul uman prezinta un ritm de crestere
mai lent comparativ cu alte specii atingand
dezvoltarea completa spre sfarsitul
pubertatii.
Volumul cerebral creste de 4 ori de la
nastere la maturitate; cresterea se
datoreaza in special cresterii numarului de
sinapse, mielinizarii axonale si cresterii
arborizatiilor dendritice.
In particular, cortexul prefrontal este
ultima regiune cerebrala care atinge
 Sinaptogeneza
Reprezinta suportul
abilitatii analitice
Se dezvolta diferit in
diferite regiuni cerebrale
Astfel la nivelul
cortexului vizual se
definitiveaza aproximativ
la 4 luni postnatal in
timp ce la nivelul
cortexului prefrontal
densitatea maxima este
atinsa in al doilea an de
 Mielinizarea

Creste viteza conducerii nervoase

Apare in primele luni pentru ariile
senzitive si motorii in timp ce mielinizarea
cortexului prefrontal este finalizata in
perioada adolescentei.
Multe sinapse formate in perioada de
dezvoltare timpurie se pierd;
supraproductia de sinapse la nivelul
creierului imatur poate contribui la
cresterea plasticitatii cerebrale.
Conducerea nervoasa
Neurogeneza si plasticitatea la
adult
Date relativ recente sustin existenta
neurogenezei in creierul adult.
Aceasta a fost demonstrata in
hipocamp, bulbul olfactiv si
cortexul de asociatie.
Reorganizarea functionala poate fi
evidentiata in conditiile achizitiei de
noi scheme motorii sau in conditii
patologice prin distrugerea sau
inactivarea unor structuri cerebrale.
 Plasticitatea neuronala la
adult
Multi ani plasticitatea a fost
considerata ca o caracteristica a
perioadei de maturare cerebrala.
Ultimii ani prin tehnicile de
neurofiziologie si imagerie
functionala s-a pus in evidenta ca si
la nivelul creierului adult exista
fenomenul de plasticitate.
Aceasta intervine atat la subiectii
sanatosi in procesul de invatare cit si
in cazul recuperarii dupa leziuni
 Mecanisme ale
neuroplasticitatii
Legea Hebb
Plasticitatea sinaptica
Sinaptogeneza
Cresterea axonala si regenerarea
Neuroplasticitatea cortexului senzitiv
Neuroplasticitatea cortexului motor
 Concluzii
Plasticitatea cerebrala reprezinta un
fenomen continuu de-a lungul vietii.
Permite invatarea de scheme noi dar si
adaptarea la noi situatii.
Apare atat in conditii normale cat si
patologice.
Poate fi evidentiata prin variate tehnici
de imagerie functionala