Proiectul urban european contemporan :

orasul arhipelag, orasul difuz si orasul

revers

Caragea Alina
Dinca Andreea
Paola Vigano

Paola Vigano, arhitect si urbanist, este profesor titular de urbanism la

Universitatea din Iuav, Venetia.
In prezent este o parte din comitetul stiintific al International Atelier
du Grand Paris.
Este coordonator al doctoratului in urbanism la Iuav. In 2005, se numara
printre fondatorii European Masters postuniversitare in domeniul
urbanismului UEM (un program comun intre UPC Barcelona, TU Delft, KU
Leuven, Iuav Universitatea din Venetia).UEM este axat pe centralitatea de
proiectare in procesul de urbanism si amenajarea teritoriului de reflectie.
Face parte din comitetul stiintific al Ecole Superieure darhitectura
nationale de paysage si a E Nationale Superieure du cole Paysage
Versailles. In 2013 este Grand Prix de lUrbanisme et de lArt Urbain.
In 1990 a fondat Studio, impreuna cu Bernardo Secchi si a castigat mai
multe concursuri internationale.
 McGrath si Shane si-au aparat ideea ca metropola europeana a captat imaginatia atat a
arhitectilor, cat si la cetate.
Urbanismul european s-a concentrat in ultimii ani la interpretarea spatiului ca o
alaturarea de fragmente.Uneori, este tratata prin articularea diferentelor in mod personal
si individual sau este mostenit, rezidual, un teren vag, o enclava separata si
protejata.Fragmentarea a reprezentat conditia actionarii designului contemporan in
metropola veche sau noi teriorii de dispersie.
Orasul arhipelag, orasul teritoriu si orasul difuz nu sunt numai descrieri ale noilor
modele spatiale, ele incearca redefinirea domeniului in care fragmentul poate fi imaginat
ca o componenta in proiectare.
Exista trei ipoteze specifice.Prima, ,,Fragmente sugereaza ca preocuparile de
fragmetare, interpretare si conditii spatiale difuze revin inca din a doua jumatate a sec.
XX. A doua, ,,Orasul teritoriu surprinde dezbaterea din Italia care a inceput in 1950 si a
continuat de-alungul deceniilor ca o cautare pentru noi interpretari si imagini care ar
putea absorbi ,,fragmentarea intr-o noua scara teritoriala. A treia, ,,Orasul Reverse
avanseaza ipoteza ca logica fragmentarii este adesea, si tot mai mult, o logica a puterii si
ca ar trebui, in prezent sa fie deconstruita si analizata in profunzime pentru a merge
dincolo de ea.
Fragmente
Procesul vestic de modernizare a
venit ca un fel de separare, impreuna cu
inventia unei noi distante care produce
spatiu fragmentat si dispersat cu o noua
dimensiune.Lefebvre sustine
diferentierea in opozitie cu
sectorializarea, omogenizarea si
ierarhizarea.Sectorul, ca mod de
organizare si nu ca forma, a fost folosit
in orasele europene si non-europene.
In viziunea lui Colin Rowe, intr-un
oras colaj, fragmentarea a aparut pentru a
creea spatii libere, distantate unul de
altul.
Fragmentarea din oras ne permite sa ne
gandim la zonele impartite ale acestuia,
fiecare inzestrata cu o forma specifica,
diferita de cea generala.
Un spatiu al idioritmului

Roland Barthes a speculat despre modalitatile de a trai impreuna si n special

despre configuratiile idiorithmice. Inspiraia lui derivat din mnstirile din
Muntele Athos, unde fiecare clugr a trit conform propriului sau ritm
individual si unic n cadrul unui grup mic. Cautarea unui spatiu separat pentru a
gazdui ritmul personal este subiectul de gandire al lui Barthes si se refera la
camera. Aproximativ n acelai timp, Colin Rowe si-a dedicat gndirea temei
orasului colaj. Chiar i n oraul colaj, n oraul n care mi carea modern a
marelui proiect a fost n imposibilitatea de a reconstitui, conceptul de fragment
iniial, prea s deschid spaii de libertate. Fragmentul, ca element ntr-o
configuraie idioritmica, potrivit autorilor - a permis coexistenta heterogenitatii
i libertatea de eterogenitate. A gandi despre spatiul urban ca rezultat al
colajului, situat la limita de combinatii ocazionale, cum ar fi cele ale unui plan
de joc, a fost un mod de gandire despre diferitele forme si spatii de libertate
individuala, n cadrul unui mediu colectiv, sau, din nou, despre spatiu
idiorrhythmic care pot fi partajate in cadrul obiceiurilor individuale,
comportamente i spatii. Fragmentul din orasul colaj permite introducerea
suvitelor de utopie n loc de scenarii totalizante. Orasul nou include pitoresc si
eclectic in reteaua sa de ansamblu.
Spatiul arhipelag si orasul arhipelag

Conceptul de Arhipelag exploreaz relatiile ntre fragmente, exprima

multiplicitate i distanta dintre lucrurile care sunt ireductibil diferite. Ea
urmareste s stabileasc nu numai caracteristicile spatiale, ci i cele sociale, de o
agregare a fragmentelor. "Inteligenta arhipelagului se divide si se
separa(Cacciari) i plaseaz fragmentele n raport unul cu altul. Ea este
"oboseala" unei teorii care las diferite individualitati neschimbate, dar care le
asambleaz ntr-un spaiu a coexistenei i a absen ei pentru unitate, care a
fost pierdut sau nu a atins Imperceptibilitate i inaccesibilitate.Insule for ate
n dialog - "spaiu, astfel arhipelag, datorit nsi naturii sale, nu tolereaz
subordonare i succesiune ierarhic .Este un spa iu fr un centru, n tensiune
constant ntre necesitatea de dialog i propria sa individualitate sau miez.
Arhipelagul este distana dintre lucruri, dar este, de asemenea, tergerea lor,
deschiderea pentru golurile imprevizibile, micorarea ora ului i reducerea
acestuia, ca urmare a unor evenimente, exemplu: transformarea economiei sale,
a demografiei i/sau a machiajului social.
 La Berlin -oras in scadere-, insule au devenit ora e, astfel cele patru ora e rezult
din anularea unor pri ale structurii urbane care nu au putut fi "reabilitate" sau
reintroduse n dinamica urban actual. Ungers a fost unul dintre primii care au dat
vizibilitate unei condiii, n care urbanism modern a format - un context definit de
progres i de stimularea creterii. Planul Scharoun pentru reconstrucia Berlinului
a reorganizat oraul reducnd drastic densitatea si unitatea de locuit. Un alt
precedent este tradiia de planificare a Stadtlandschaftului germanare, ncepnd
din 1920, a produs diagrame celulelor a cror recipient - lichidul din care celulele
au fost incluse - au rmas mai mult sau mai puin indistinct. Integrant a
conceptului de celule, este tesatura conjunctiva intre celule, fiecare dintre acestea
fiind diferite si complet identificabile. Ungers a eliberat enclavele insule singulare
- lsnd n urm "Anonimatul oraului. ntre fiecare fragment, afi area "lagunei
verzi" gzduiete activiti i funcii colective, spa iu pentru importante activitati
comerciale i de agrement Din adncuri au aprut servicii, rute i goluri cu
caracteristici diferite. Oraul a fost transformat ntr-o uniune de fragmente care nu
a definit o imagine unitara, ci mai degrab un "colaj viu -rezultatul unui proces de
modernizare. n cazul n care gndirea filosofic i gndirea sociologic au plasat
construcia dispozitivelor spaiale i a relaiilor acestora, n centrul regandirii
fragmentul, proiectul urban i regional, mpreun cu descrierea teritorial, au
dezvoltat unele imagini ce sunt spatii de reprezentare-nou conceptualizare a
realitii in care "imaginaia urmrete s se schimbe. n acest fel, "orasul fizic" a
ncurajat noi imagini care descriu i interpreteaza ora ul ca un obiect de design. Se
pune problema integrarii fragmentului in noua dimensiune a orasului, fiind necesar
de a dezvolta o scara de proiectare i instrumente pentru a interveni n n elegerea
 Imaginea oraului-regiune, denumire, inventat n 1915, descrie o nou
entitate spaial, reprezentant a stilului de via propriu: un ora regiune
sau o comunitate care populeaz un spatiu, aproape complet urbanizat,
(spaiu poli-nuclear)-definiie clar a unui teritoriu n care ora ul nu a mai
jucat un rol fundamental. n ceea ce privete coninuturile care definesc
imaginea orasului-regiune, Mumford a exprimat o ideologie comunitar, ce a
reprezentat, n planificarea termenilor, printr-o reea de ora satelit; iar
pentru Adams, consolidarea rolului ora, ca centrul unei regiuni vaste, a fost
expresia unei logici. Comunitarianismul i metropolitanismul, n timp ce s-
au folosit de dispozitive similare (cum ar fi extinderea prin introducerea unor
noi uniti urbane), au diferit profund. Mai trziu, n planul intercomunal al
lui Milano, De Carlo a folosit imaginea urbanului continuu, pentru care, i n
care, planificarea unui ora necesita identificarea sistemelor i structurilor.
De Carlo a fost interesat de structura formei urbane, n special de o nou
form de structura de dispersie de urbanitate deschis. Imaginile satului
Samona au stimulat imaginaia designerului i au indicat o posibil direc ia
pentru construirea unui nou fel de spaiu.Satul Samona a ncredin at
agricultura, nu numai la o cretere industrial de infrastructur, ct i la o
responsabilitate pentru producerea de dezvoltare urban-de integrare a lumii
arhaice i rurale n noua condiie urban.
Orasul teritoriu

Biroul roman AUA (Associazione Urbanisti ed Architetti), a introdus imaginea

oraului-teritoriu n revista Casabella. Aceast imagine indic, nu numai o
schimbare la scar, dar i un nou punct de vedere, problema constand in
definirea unui nou " cadru structural.
La fel ca De Carlo, grupul AUA a nceput de la luarea n considerare a cre terii
bunstrii, dar a introdus o nou atenie problemei timpului liber - rspndirea
de loisirs i pe dispersia progresiv a industriei care "s-a evaporat" n teritoriul,
abandonnd apropierea centrului sau urban. Insisten a a fost pe accelerarea
schimbrii, pe dinamica teritoriala, pe transformrile n moduri de a tri
mpreun.
Orasul difuz
Dup cum s-a menionat mai sus, n ceea ce prive te fragmentul i
arhipelagul, oraul a cutat pentru a utiliza conceptul de fragment, sa-l
transforme n "spaiu difereniat"(Lefebvre), in "idiorithm" (Barthes), sa il
localizeze ntr-un "colaj" (Rowe), sau sa aparina de un "arhipelag" (Cacciari),
toate cu un accent pe context i conexiune. Aceste interpretri au ncurajat
discuia i dezbaterea privind oraul-teritoriu i proiectul su. "Ora difuz"
este un termen introdus de Francesco Indovina i Bernardo Secchi n 1990.
Oraul difuz este un termen care descrie un fel de hibrid megalopolitan
organizat spaial, caracterizat prin prezen a unor caracteristici urbane, n
absena altora. Este consecin a dispersiei nu numai cu func ii reziden iale, ci
i a altor activiti urbane. Acesta este rezultatul atat al unor ac iuni spontane,
precum i a unor poziii politice. Un prim val - legat de mbunt irea
conditiilor de viata a populaiei agricole, a trecut peste sectorul serviciilor
secundare - este urmat de un al doilea val, legat de exodul migrrii din ora :
clasele de mijloc, nemulumite de calitatea vieii urbane, sunt determinate de
costurile locuinelor mai mici i de posibilitatea de a tri ntr-un mod diferit.
Oraul difuz este un concept de interpretare care ne permite s se confruntm
cu problema libertii individuale i colective. Spre deosebire de o zon
tradiional metropolitan, caracterizat prin conexiuni verticale i ierarhie
intens, oraul difuz este ntreesut cu relaii orizontale, fiind distinse mai slab
de cele ierarhice. In cadrul acestui teritoriu orizontal, Secchi a nceput s
descrie la scar european, filamente, platforme, acumulri, zone instabile de
Oras difuz
Se pune intrebarea :

n ce msur sunt categoriile i imagini discutate n paragrafele precedente

implicate n discuia de astzi cu privire la proiect pentru ora -teritoriu i
Metacity? Spaiu contemporan a inversat codul tradiional de urbanitate; exist
o nou scar; exist proporii noi ntre solid i gol; agricultura i elemente
naturale sunt coninute n spaiul mediului urban. Dac ne uitm la gndirea
din secolului XX, care a nceput s studieze caracteristicile de difuzie,
incluzandu-le n activitatea de proiectare, vom gsi ni te precursori; diagrame
care ilustreaz procesul de construcie a noilor forme de decontare i
centralitatea de gndire despre spaiu; descrieri evocnd noi stiluri de via i
modaliti de utilizare a teritoriului. Ce se desprinde este gndirea paralel
despre ora conceptualizat ntr-un mod invers, cu ceea ce privete gndirea
tradiional - "Orul revers .
Orasul revers

Oraul revers (Vigano 1999) este spaiu al deconstruciei tradiionale, un

"ora elementar" n care inovaia devine combina ia i juxtapunerea
elementelor cunoscute i inventarea de noi materiale. Este un ora invers,
deoarece neaga semnificatiile traditionale ale spatiului urban - continuit ile
sale i discontinuitile - i le transform n forme noi de urbanitate n cadrul
unui context teritorial.
Instrumente noi, cercetarea ,,cerealelor urbane

Problema comuna: modernizarea ca procedeu productor de dispersie, difuzie

urban ca un fenomen antic, mai degrab dect unul recent: exemplu prezen a
unei reele de infrastructur, creaza posibilitii pentru utilizarea pe scar larg a
teritoriului, dar cercetarea demonstreaz c infrastructura nu pare s aib o
legtur direct de cecesitatea de dezvoltare economic i urban, de i n multe
cazuri este asociate cu ea. Apar si diferente, de exemplu in Fran a, zonele din afara
centrelor urbane sunt de multe ori locul principal de comer gestionat de grupuri
mari, care proiecta propriul lor spaiu foarte identificabil. Apare lipsa de mixaj
social i funcional din ce n ce mai marcat - de platforme logistice n zonele de
activitate, de la parcuri de birouri la Mall-uri. Mono-funcionalitatea atrage
investiii i proiecte datorit uurinei sale de realizare, dar nu ia n considerare
efectele pe termen lung, deteriorarea, declinul, costurile sociale i de control al
poriunilor mai puin utilizate ale teritoriului. Noua dimensiune a ora ului
european, egaleaz fenomenul urban, cu cele mai mari metropolele ale lumii, nu
numai datorit dimensiunilor lor de cretere in densitate dar, de asemenea, din
cauza creterii imigraiei, i a segregarii sociale i funcionale. Elementul comun
de cercetare este centralitatea, ideea de teritoriu nu numai ca un loc de schimbare,
ci si ca un loc n care s-i imagineze viitorul. Cu alte cuvinte, teritoriul apare ca
unul dintre cele mai importante contexte n care s regndeasc proiectul modern
i proiectul oraului contemporan - a locului de desfurare formarii unui nou
Unelte noi, imagini ca ,, conectori

Aceste reprezentari sintetice unesc diferite priviri si cunostinte asupra unui

teritoriu, interactionand intre ele.Imaginile, uneori suficient de vagi si neclare joaca
un rol important in proiectare.
Unifica puncte de vedere diferite ale diverselor discipline implicate in gandirea
teritoriala si pot oferii un ,, punct de fuga pentru traiectorii pe care sa le descrie.
Imaginea orasului arhipelag, colaj sau metropola sunt pe baza fragmentului si
pot avea influente asupra unei viziuni diferite de orasul contemporan.
Orasul reverse care a modificat in mod radical forma si dimensiunea, necesita
imagini care nu se opresc la fragment, dar nici nu il neaga si care integreaza
miscarile si dinamica intr-un cadru nou.
Imagine din orasul difuz, planul dintr-o regiune metropolitana din Venetia.
Unelte noi, mai multe modele si suporturi

In prezent, orasul revers este un loc fundamental pentru redefinirea

domeniului de arhitectura si urbanism.La scara teritoriala apar diferite tipuri
de proiecte formand spatiul contemporan, insa acesta nu a putut exista fara
spatii deschise si agricultura, impreuna cu economii si peisaje. Modalitatile
diferite de asezare se urmeaza una pe cealalta, folosind materiale si suporturi
specifice, fiind capabile de a fi corect proiectate si in mod coerent in ceea ce
priveste conditiile climatice naturale specifice.
Pe teritoriu apare un model de infrastructura, model difuz, care se
adapteaza si este modificat in timp.
La scara teritoriala exista proiecte cu reguli la minute, ce pot produce noi
peisaje, introduce noi zone geografice si poate descoperi un sistem
integrat,continuu decat unul fragmentat.
Concluzii

- o noua modernitate
- o conditie urbana ,, multiforma
- oraul revers este o sfer, n care pentru a investiga noi spa ii, cum ar fi zone
industriale sub-utilizate, pot deveni platforme echipate, de a servi la crearea de
noi ntreprinderi; strzi care devin itinerarii narative, pove ti spa iale nu numai
din trecut, ci din relaiile lor actuale
- In cazul n care cea mai mare parte de imagini actuale i proiecte bazate pe
logica fragmentului caut s absoarb i s evite conflictele, proiectul pentru
suporturi teritoriale, n mod inevitabil neag intensificarea fragmentului i
necesit discutarea diferenelor
- o nou politic spaial ce necesit o regndire profund a ideii noastre
individuale i colective, de transcendere de la limitarea local la nivel global,
individ-societate,
- ncercare de a grupa mpreun diferitele dimensiuni ale schimbrilor eviden iate de
criza din elementele tradiionale i naturale morfogenetice ncadrul caut o nou
imagine geografic