Planificarea cursurilor de Boli Infectioase,

seriile a IV-a si a V-a, 28 nov 2016-20 ian 2017

Titulari curs : seria a IV-a Conf. Dr. Florin Caruntu, seria a V-a
Sef Lucrari Dr. Ruxandra Moroti

Desfasurarea modulului:
28 si 29 noiembrie - cursuri; 5-9 decembrie; 12-16 decembrie:
cursuri si stagiu practic;
Vacanta: 30 nov, 1 dec; 17decembrie-2 ianuarie
3-6 ianuarie recapitulari, prezentari caz, cursuri replanificate
(daca va fi cazul) si stagiu practic
9-13 ianuarie : stagiu practic
Examene 16-17-18.01, cate 3 grupe din fiecare serie, pe zi;
20.01 examen scris; examinarea va fi facuta atat de catre
asistentul de grupa cat si de catre titularul de curs
 Agenda cursurilor

1. Agenti patogeni: formare si clasificare. Procesul infectios si capacitatea de aparare a gazdei; imunologie 28.11
2. Antibiotice: principiile tratamentului antibiotic - concluzii. Diagnosticul de laborator in bolile infectioase 28.11
3. Antibiotice: familii de antibiotice, mecanisme de actiune. Betalactamine. 29.11
4. Antibiotice: familii de antibiotice, mecanisme de actiune. Alte antibiotice. 29.11.
5. Infectii fungice invasive. Antifungice sistemice. 5.12
6. Angine. Scarlatina. Mononucleoza infectioasa. Difteria. Rujeola. Rubeola. Varicela-Zoster. Oreionul. 6.12
7. Infectii respiratorii. Otite/Sinuzite. Laringotraheobronsite. Tuse convulsiva. Pneumonii. Gripa.
8. Sepsis. Endocardite infectioase. 7.12
9. Sdr febril prelungit. Leptospiroza. Boala Lyme. Rickettsioze (febra butonoasa mediteraneana; febra Q). 8.12
10. Meningite/ meningo-encefalite infectioase. 9.12
11.Infectia cu HIV. SIDA. Medicatia antiretrovirala curs 3 ore. 12.12
12. Infectii cu poarta de intrare digestiva. Diarei acute infectioase. Holera. Dizenteria. Febra tifoida. Toxinfectia alimentara.
Infectia cu Clostridium difficile. Botulism. Poliomielita. 13.12
13. Hepatite acute virale 14.12
14. Infectii intraabdominale: infectii biliare, peritonite. Infectii urinare. Infectii nosocomiale 15.12
15. Medicina de calatorie. Febrele hemoragice. Erizipel. Antrax. Tetanos. Rabia. Pesta 16.12
16. Diapozitive boli infectioase. Recapitulare. 3.01
17. Cazuri clinice. Recapitulare 4.01
18. Cazuri clinice. Recapitulare 5.01
19. Cazuri clinice. Recapitulare 6.01

NB: Cursurile sunt pe suport electronic si vor fi primite de catre studenti la finele fiecarui curs, sau cel tarziu la finele saptamanii in
care se desfasoara acel curs.
 Geneza:
la nceput, acum ~3500-3800 milioane de ani,
Pamantul era acoperit de un bioinvelis format din protocelule
 ~3500-3800 milioane de ani
formarea proto bacteriilor

~acum 1500 milioane de ani

apar primele celule eucariote,
prin inglobari (simbioze) succesive

http://learn.genetics.utah.edu/content/begin/cells/organelles
 Teoria endosimbiozei
Endosimbioi: mitocondria i cloroplastul

Mitocondria: consum oxigen pentru a extrage eficient energie

din hidrocarbonate (ex din glucoz), producnd bioxid de carbon
i ap
Cloroplastul: consum bioxid de carbon i ap transformndu-le,
n prezena luminii (condiie obligatorie), n glucoz i elibernd
oxigen n acest proces

http://highered.mcgraw-hill.com/sites/9834092339/student_view0/chapter4/animation_-_endosymbiosis.html
 Procariote i Eucariote

Clasificarea veche, pe baza prezenei sau absenei

membranei nucleare, mprea lumea vie n 2 domenii:
Procariote i Eucariote

Eucariotele:
Procariotele: eu-karios
pre-karios (cu nucleu propriu),
(pre-nucleate)= posed membrane
nu posed membran prin care-i
nuclear pentru a-i delimiteaz
delimita materialul materialul genetic
genetic
 Procariote si Eucariote
sau
Bacteria, Archaea si Eucarya?

Procariotele cuprindeau
bacteriile si archaea

Archaea: caracteristici comune

atat cu procariotele dar si cu
eucariotele si diferente
semnificative fata de ambele Conditii extreme de mediu, unde
separare archaea supravietuiesc

Extremofile

<3% din microbiota intestinala

umana

http://www.physicsdaily.com/physics/Archaebacteria
 Bacteria, Archaea i Eucarya

Azi, pe baza ARN ribozomal, lumea vie se mparte n 3 domenii:

Bacteria - Archaea Eucarya

Bacteria i Archaea formeaz mpreun procariotele din clasificarea veche .

Celulele umane se afl n domeniul eucariot, n regatul animalia. Fungii eucariote multicelulare
 Lumea vie nomenclatur: domenii, regate

3 Domenii: Archaea, Bacteria, Eukarya, cu 7 Regate (Kinddom, Regnuri):

1.Archae Multicelulare, cu 3 stiluri

de viata diferite:
2.Bacteria Plantae = apte de
fotosinteza =isi fabrica
3.Protista propria hrana din materie
anorganica =PRODUCERS
4.Chromista Animalia = fara talent de
a face fotosinteza, le
5.Fungi
mananca pe Plantae
=CONSUMERS
6.Plantae
Fungi =care le descompun
pe ambele de mai sus,
7.Animalia
dupa moarte
=DECOMPOSERS
 Lumea vie nomenclatura: domenii, regate

3 Domeniile: Archaea, Bacteria, Eukarya

Regat=Regn=Kingdom Phyllum Clasa Ordin Familie Gen - Specie

Impartirea apoi in interiorul regatelor - formula mnemotehnica:

King Phillip Came Over From Great Spain

ex: Streptococcus pneumoniae:

K ingdom Bacteria
P hylum Firmicutes
C lass Cocci
O rder Lactobacillales
F amily Streptococcaceae
G enus Streptococcus
S pecies S pneumoniae
 Universul microorganismelor

Franois Jacob (1973): It is perfectly possible to imagine a rather

boring Universe without sex, without hormones and without nervous
systems peopled only by individual cells reproducing ad infinitum. This
Universe in fact exists. It is the one formed by a culture of bacteria.

Au viata sociala bogata!

Comunica prin limbaj specific!
Isi construiesc orase (protejate in biofilm) si
Participa la viata polisului (fac politica!)
Presteaza munca in folosul comunitatii!
(inclusiv al macroorganismului)
Se pot imbolnavi!
Leaga prietenii si au adversitati
Au viata romantica si sexuala !
Universul bacteriilor: celule singuratice sau
sociale?

Del Pozo (2007):

Bacteria apparently prefer a community-based, surface
bound, sedentary lifestyle to a nomadic existence
 Limbajul bacterian

Quorum sensing = simtul de quorum; Vibrio fisheri (~1970)

Comunicarea interbacteriana: molecule peptidice (aceleasi
pentru o specie data = limbaj intraspecie si alte molecule
specifice pentru limbajul interspecii).

Eliberand si receptionand semnale, bacteriile pot sti, in orice

moment, ce alte bacterii se afla in zona si in ce densitate
Orasele bacteriene: biofilmele
 Istoricul biofilmului: observatia lui van
Leeuwenhoek

Biofilmul = ansamblu de celule

microbiene atasate pe o
suprafata (nu pot fi inlaturate
prin manevre usoare de
curatare) inglobate intr-o
matrice polizaharidica.

Biofilme se pot forma pe orice

tip de suprafata - inerta sau
tesut viu

Bacteriile din biofilm difera de

corespondentele lor
prima observatie a microorganismelor
planctonice prin nivelul de
atasate (pe suprafata dentara) transcriptie genica
Formarea biofilmului

Atasare Atasare Maturatie Maturatie Dispersie

initiala ireversibila I II
http://www.poolgeniusnetwork.com/profiles/blogs/biofilm-the-hidden-accomplice
 Biofilmul
Pseudomonas aeruginosa si stafilococul: primele biofilme

In interiorul biofilmelor, bacteriile = la adapost de

dezinfectanti, antibiotice (rezistenta poate creste de
1000x) si de actiunile sistemului imun
Image by D. Davis form Monroe, D "Looking for Chinks in the Armor of Bacterial Biofilms" PLoS Biol, Vol 5,
issue 11. Micrografie electronica: biofilm stafilococic pe cateter retras de la pacient
Bacteriile: fac politica!
 Bacteriile: se pot imbolnavi!

Bacteriofagii = virusuri care infecteaza bacteriile

Fig 1 Fig 2 Fig 3

In fig1: pe una dintre bacterii (albastra) este atasat un bacteriofag (verde); acesta patrunde in interiorul bacteriei unde se replica (fig 2), distruge bacteria (eventual, in procesul de replicare poate incorpora ADN bacterian), apoi infecteaza alte bacterii (fig 3),
carora le poate aduce materialul genetic al primei bacterii infectate. Procesul prin care este astfel transferat (prin intermediul unui bacteriofag) material genetic intre doua bacterii = transductie

https://www.youtube.com/watch?v=O_Vhbzf9u2E
 Bacteriile: pot avea viatasexuala
pot fi romantice
Conjugarea bacteriana = procesul prin care este transferat
material genetic de la o bacterie la alta, prin intermediul unui pil;
de exemplu, prin conjugare sunt transferate plasmide care contin
casete de rezistenta la antibiotice

http://www.sciencephoto.com/media/151993/view
GRAM-NEGATIVE

Gram-negative cell wall

Coci Gram pozitiv aerobi Coci Gram pozitiv anaerobi
Staphylococcus spp Peptococcus
Stafilococ auriu (coagulazo pozitiv) Peptostreptococcus
Stafilococ alb (coagulazo negativ)
Streptococcus spp
S.pyogenes (grup A beta hemolitic)
S.agalactiae (grup B)
S.bovis (grup D)
Streptococi orali (viridans)
S. pneumoniae
Enterococcus spp (faecalis, faecium, durans, avium)
Bacili Gram pozitiv anaerobi
Bacili Gram pozitiv aerobi Actinomyces israelii
Bacillus (anthracis, cereus)
Corynebacterium diphteriae Clostridium perfringens, tetani, botulinum, difficile
Erysipelothrix rhusiopathiae Lactobacillus (facultativ anaerob)
Listeria monocytogenes Propionibacterium acnes (facult anaerob)
Nocardia
Coci Gram negativ aerobi Coci Gram negativ anaerobi
Branhamella (Moraxella) catarrhalis Veionella
Neisseria meningitidis Bacili Gram negativ anaerobi
Bacteroides
Neiserria gonorrhoeae Prevotella
Bacili Gram negativ aerobi Fusobacterium
Fermentativi
Enterobacteriaceae (E. Coli, Proteus, Salmonella, Shigella, Spirochaetaceae
Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Providencia, Treponema, Borrelia, Leptospira
Morganella morganii, Yersinia, Aeromonas, Vibrio
Nefermentativi Mycobacteriaceae
Pseudomonas aeruginosa (piocianic) Complexul tuberculosis (BK, bovis, africanum)
Burkolderia cepacia M.Leprae
Stenotrophomonas maltophila Micobacterii atipice (M.avium intracellulare, kansasii,
Acinetobacter spp marinum, xenopi)
Alti BGN Mycoplasmataceae
Brucella, Pasteurella, Bordetella pertussis, Legionella, M.pneumoniae, hominis, Ureaplasma urealyticum
Campylobacter, Helicobacter, Gardnerella vaginalis Chlamydiaceae
Fermentativi cu crestere dificila (HACEK) C. pneumoniae, psittaci, trachomatis
Rickettsiaceae
R.conorii, typhi, prowazekii, Coxiella burnetii,
Ehrlichia, Bartonella henselae, quintana
 Microbiomul uman

Microbiom ~ Microbiota = ansamblul

microorganismelor care populeaza cvasistabil un
anumit areal

Microbiomul uman ~ ansamblul microbiotelor care

populeaza diversele situsuri ale organismul uman:

Pielea
Tubul digestiv (cavitatea orala, intestinul subtire, colonul)
Vaginul
Caile respiratorii (fosele nazale)
 Macroorganismul uman si microorganismele conlocuitoare
Din ce/din cine suntem formati?

10% celule eucariote versus 90% celule

bacteriene
http://www.ted.com/talks/bonnie_bassler_on_how_bacteria_communicate.html
 Macroorganismul uman si microorganismele conlocuitoare

A
ACTGA
G A
ACCT
G A C T
CT
C GC A A
G
C A
ATTG
A CT G
TG
A AC G T
A
G A
GTGC
G T G T
CC
A A A A A
A C
ACTG
TG

1% genom uman versus 99% genom bacterian

suntem constituiti majoritar din bacterii!
Bonnie Bassler Princeton
 Film Prof Bonnie Bassler - Princeton

https://
www.ted.com/talks/bonnie_bassler_on_
how_bacteria_communicate?language=ro
 conidii
filamente
Mucoasa alveolara

PMN >6 ore

M
DC
IFN-G
Th0
IL17
Th1

Th1 Treg
Th17 cateva
zile
Th17 Th2

Th17
Macrofag
Neutrofil
Celula
dendritica Ganglionul
local/regional

Th0 Th1 Th2 Th17

Limfocite helper
 Raspunsul imun specific

Th0

1 F- IL4
IL TG B
2 F-
L6 TG B
I

Th1 Th17
Th17 Treg
Treg Th2

Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response

IFN IL17 TGF-B IL4

-G IL22 IL10 IL10

Sun and Singh, Current Opinion ID, 2009

Raspuns excesiv rejet + autoagresiune
imuna
rejet microorganism
+/- autoagresiune

Th0

1 F- IL4
IL TG B
2 F-
L6 TG B
I

Th1
Th1 Treg Th2
7
Th17
Th1
nse
m a to ry respo
flam
Anti-in
Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response
ponse
mmat ory res
infla
Pro-

TGF-
IFN IL17 B IL4
-G IL22 IL10 IL10
Raspuns slab invazie + toleranta imuna

Toleranta imuna

Th0

1 F- IL4
IL TG B
2 F-
L6 TG B
I

Th1
T1
T1 Th17
Th17 Treg Th2
Treg
Th2
Pro-inflamm
atory response
Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response
Anti-inflamm
atory response

TGF-
IFN IL17 B IL4
-G IL22 IL10 IL10

Sun and Singh, Current Opinion ID, 2009

 Raspunsul adecvat = echilibrat

Th0

1 F- IL4
IL TG B
2 F-
L6 TG B
I

Th1 Th17 Treg Th2

Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response

TGF-
IFN IL17 B IL4
-G IL22 IL10 IL10

Sun and Singh, Current Opinion ID, 2009

Why You Are Still Alive The Immune System
Explained

https://
www.youtube.com/watch?v=aCU-8F6syy
w
 Aparare antibacteriana

Raspunsul imun depinde de:

Calea de patrundere
Marimea inoculului
Virulenta bacteriei
Raspuns imun nespecific (innascut): fagocitoza (macrofage locale si neutrofile
migrate), este suficient la inocul si virulente mici;
Raspuns imun specific (adaptativ): umoral (anticorpi) = esential pt bacterii
(=majoritatea extracelulare)
Neutralizeaza toxinele bacteriene (stafilococice, streptococice) si blocheaza atasarea
toxinelor la receptorii gazdei: botulism, tetanos, difterie
Opsonizeaza bacteriile (prin opsonizare creste eficienta fagocitozei): pneumococ,
H.influenzae, piocianic, Klebsiella, stafilococ auriu
Mediaza liza bacteriilor (mai ales Gram-negativ), activand cascada complementului pe calea
clasica
formarea complexului de atac membranar: H.influenzae, Neisserii, Enterobacterii;
formare de anafilatoxine proinflamatie (activare mastocite si bazofile histamina
creste permeabilitatea capilara, vasodilatatie chemotactism pt macrofage si neutrofile
Raspuns imun specific celular = esential pt bacteriile intracelulare; (listeria,
TBC)
 Apararea antivirala

multiplicare strict intracelular imunitatea celular =rol primordial

Raspuns imun innascut

umoral: interferonii (sintetizati de celulele infectate, dar si de celulele sistemului
imun);
se leaga de receptori aflati pe celulele infectate si declanseaza cascade
intracelulare care degradeaza materialul genetic viral si sinteza proteinelor virale
Se leaga de NK, crescand activitatea acestora
celular: celule NK = esentiale pt apararea antivirala in primele zile

Raspuns imun specific

umoral: anticorpii activeaza doar in spatiul extracelular rol la portile de intrare
(IgAs); blocheaza fixarea pe celulele tinta (IgA, IgM, IgG); opsonizeaza virusurile
anvelopate (IgM, IgG); aglutineaza virusurile (IgM) virusurile sunt sensibile la Ac
numai la contactul secundar (la reintalnire) si n timpul viremiilor
celular: dupa intrarea virusurilor in celula: T-CD8 citotoxice si T-CD4:Th1 (IFN-G
si IL2 activitate directa si prin activare NK)
 Aparare antiparazitara

Raspuns umoral (IgE) si celular (eozinofile):

Eozinofilele au receptori pt IgE: dupa atasare de IgE
fixate pe paraziti: elibereaza proteina bazica majora
din granule = un important toxic antihelmintic
T-CD4 Th2 stimuleaza diferentierea LfB in
plasmocite producatoare de IgE
Pentru parazitii intracelulari, imunitatea celulara
devine importanta
 Deficite imunitare
Imunitate umoral
Hipo/agamaglobulinemia congenital (infecii cu bacterii cu multiplicare
extracelular)
Deficit de IgA (infecii respiratorii/digestive repetate)
Deficit de complement (infecii cu bacterii cu multiplicare
extracelular, Neisseria C6-9)
Splenectomia (pneumococ H.influenzae, meningococ)
Neutropenii
Anomalii funcionale ale granulocitelor (granulomatoza cronic
familial, deficit de G6PDH)
Deficit de LT (infecii cu germeni cu dezvoltare intracelular)
Congenital: sdr Di George
Dobndit: hemopatii maligne, transplante, trat imunosupresoare,
denutriie, malnutriie, infecie HIV
Alte deficite imune:
Diabet zaharat (afecteaz chemotactismul, fagocitoza, bactericidia PMN)
Ciroza hepatic, etilism (pneumococ, infectarea spontan a lichidului de
ascit)
 Bibliografie

http://learn.genetics.utah.edu Cell Biology Amazing Cells The Evolution of the Cell

https://www.youtube.com/watch?v=O_Vhbzf9u2E mecanisme de rezistenta bacteriana

Prof. Bonnie Bassler, Princeton:

http://www.ted.com/talks/bonnie_bassler_on_how_bacteria_communicate.html sau
https://
www.ted.com/talks/bonnie_bassler_on_how_bacteria_communicate?language=ro
Jeroen Raes, researcher at the Flanders Institute of Biology. The gut flora: You and
your 100 trillion friends http://www.tedxbrussels.eu link.ul de mai jos: http://
www.youtube.com/watch?v=Af5qUxl1ktI

Imunologie: Why You Are Still Alive The Immune System Explained: https://
www.youtube.com/watch?v=aCU-8F6syyw