BRONIECTAZIILE

PROF.DR. MARICA CONSTANTIN

 we see only what we look for,
and we recognize only what we
know

M.C. Sosman, Boston (USA)

 BRONIECTAZIILE:
DEFINITIE: Crestere ireversibila a calibrului bronsiilor
medii (subsegmentare),cu alterari structurale ale peretelui
si obstructie a ramificatiilor distale (fund de sac)

Nu sunt incluse:
Distensiile bronsice reversibile (tranzitorii) din pneumonii si
atelectazii
Distensiile cilindrice preterminale, fara obstructie distala
din bronsitele
Bronsiolectaziile din fibrozele pulmonare difuze (fagure de
miere)
 EPIDEMIOLOGIE:
Prevalenta:
Estimari exacte rare;
Ridicata in era preantibiotica (100 1ooo0/0000):
cu pondere majora la copii(0 10 ani)
forme severe
letalitate ridicata
In scadere in ultimele decenii:
~600/0000 (SUA,1973)
Scadere dramatica la copii(de~5ori)
Datorita extensiei antibioterapiei si vaccinurilor
profilactice(vaccinari contra rujeolei,tusei convulsive,tuberculozei)
Variatii geografice:
Status socioeconomic
Grupuri etnice (factori genetici?)(ex.polinezieni din Samoa,indieni
din Alaska,maori din Noua Zeelanda)
MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al
bronsiectaziilor umede (infectate,supurate):
A )Forma (clasificare):
1 cilindrice (tubulare)
2 moniliforme (varicoase)
3 saculare (ampulare)
4 chistice
B )Macroscopie
Teritoriu atelectatic ,retractat
Bronsii largite,deformate,cu perete gros si secretii in lumen
Continuitate cu bronsii ,in majoritate ,obstruate prin secretii
si/sau inflamatie fibroasa
Suprafata mucoasei tumefiata ,inflamata ,ulcerata,polipoida
 MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al
bronsiectaziilor umede (infectate,supurate)):
C )Microscopie:
Epiteliu cu zone neoplazice ,ulceratii,denudare
Ingrosare prin edem,infiltratie celulara inflamatorie (tesut
de granulatie) in corion si submucoasa
Glande bronsice dilatate , abcedate sau atrofice
Hiperplazie musculara (ocazional atrofie/distrugere)
Distorsionare sau distrugerea sistemului elastic si muscular
(ocazional alterari cartilaginoase)
Inlocuire fibroasa a structurii peretelui
Neovascularizatie arteriala bronsica cu anastomoze
arteriale bronhopulmonare largi la nivel precapilar
(dezvoltate in tesutul de granulatie)
 ETIOPATOGENEZA
Factori patogenici majori:
Perete bronsic cu rezistenta la deformare compromisa prin
alterari ale sistemului de sustinere
Cauze:
- inflamatie / necroza
- Dezordini congenitale
Tractiune centrifuga crescuta ,aplicata peretelui bronsic
Cauze:
atelectazie
pneumonie
fibroza
 ETIOPATOGENIE
Factori patogenici majori

Perete bronsic normal

o Normal
Recul elastic normal

Perete bronsic normal

0 Reversibile Recul elastic normal
 Factori patogenici majori
continuare
Defecte anatomice congenitale
Perete bronsic atrofic
Recul elastic normal

Bronsiectazii comune Perete bronsic distrus

prin inflamatie /necroza
Recul elastic crescut
 CLASIFICARE ETIOPATOGENICA
SECUNDARE (cauze cunoscute)
infectii bronhopulmonare
inhalare de agenti iritanti
obstructie bronsica o ala
defecte anatomice congenitale
stari imunodeficitare
eredopatii cu anomalii ale
functiei ciliare
viscozitatii mucusului bronsic
antiproteazelor
PRIMITIVE IDIOPATICE (cauze necunoscute)
 SINDROMUL BRONSIECTATIC
POSTTUBERCULOS
Frecventa :15 20% (1/4 din sindroame posttbc)
(50%din bronsectazii sunt de natura tbc)
Mecanism :Tuberculoza bronsica ,stenoza bronsica,
leziuni fibroretractile parenchimale ,leziuni ale
circulatiei bronsice ,leziuni pleurale , fistule
gangliobronsice,infectie microbiana
Tablou clinic :Bronhoree purulenta (exacerbari
periodice) ,sputa stratificata, ev.hemoptoica,
hemoptizii (forma uscata hemoptoica),latenta
clinica
 SINDROMUL BRONSIECTATIC
POSTTUBERCULOS
continuare

Bronhografie :ectazii cu topografie predilecta in

lobii superiori ,dilatatii cilindrice ,moniliforme,
ampulare pseudochistice etc.
Ex.functional respirator : restrictie , obstructie
Scintigrama : zone reci la nivelul teritoriilor
bronsectatice
 Mecanism patogenic comun
Infectie bronhopulmonara

Inflamatie / necroza Pneumonie , atelectazie ,

a peretelui bronsic fibroza

Perete bronsic Recul elastic crescut

hipercompliant

Bronsiectazii
 Infectii generatoare
de bronsiectazii
Rujeola (pneumonie rujeolica sau bronhopneumopatii
post rujeolice cu: adenovirus , virus herpetic, s.aureus,
klebsiella, pseudomonas)
Tuse convulsiva (bronsita necrotica , pneumonii
secundare)
Pneumonii bacteriene necrotice cu s.aureus, k.
pneumoniae, p.aeroginosa, bacterii anaerobe,
m.tuberculosis
Mecanism similar: inhalare de agenti iritanti
(NH3,SO2,NO2,talc,silicati),pneumonii de aspiratie
recurente,sindrom Mc.Leod / Swyer James (post
bronsiolita acuta in copilarie)
 Mecanism patogenic
obstructiv
Obstructie bronsica
focala

Staza secretorie Atelectazie ,

pneumonie obstructiva,
fibroza
Infectie

Recul elastic
Inflamatie/necroza
crescut
bronsica

Bronsiectazie
 Bronsie lobara sau segmentara
Obstructie prin: corpi straini,tumori
(adenom, carcinom, papilom) impact
mucoid (aspergiloza, postoperator,
granulomatoza bronhocentrica), bronsita
cronica, astm bronsic, compresii
ganglionare parabronsice (tuberculoza ,
histoplasmoza , sarcoidoza)
 Defecte anatomice congenitale
Traheobronhomegalie (sindrom Mounjer Kuhn)
afecteaza traheea si bronsiile centrale
atrofie primara a tesutului musculo elastic
descoperita, de regula, la adulti
bronsectazii saculare simetrice (frecvent)
mecanism :colaps in expir / tuse staza
secretorie infectie
Deficit al cartilagiilor bronsice (sindrom Wiliams Campbell)
afecteaza prioritar bronsiile subsegmentare
cartilagii absente, putine sau mici
de regula , la copii (0 3 ani)
anomalie simetrica
mecanism :dilatatie in inspir si colaps in expir tuse infectie
 continuare
Boala chistica congenitala
chiste multiple in periferia plamanului
structura de tip bronsic a peretelui, pline cu lichid
seros
mecanism:prin infectie si drenaj bronsic devin
identice bronsectaziilor
Alte:
sechestratii pulmonare intralobare
anevrism ale arterei pulmonara
sindromul unghiilor galbene
 Stari imunodeficitare

Deficit de Ig G:agamaglobulinemie ereditara Bruton

deficite selective (Ig G2,Ig 4)
Deficit de Ig A:deficit selectiv de Ig A
antaxie telangiectazie
Disfunctie leucocitara: boala cronica
granulomatoasa
 Eredopatii
Sindromul Diskineziei ciliare (SOC)
(mecanism:transport muco ciliar deficitar ,staza secretorie ,infectie)
cili si flageli imobili sau hipomobili prin defecte ultrastructurale sau functionale
prototip:
Sindromul Kartagener (SK)
Autosomal recesiv, penetranta variabila
Situs inversus + sinuzita cronica + bronsiectazii
Sdc la majoritatea cazurilor cu SK
In SDK , situs inversus lipseste la 50 % cazuri
(SK incomplet : sinuzita+ bronsiectazii)
Mucoviscidoza (fibroza chistica)
Hiperviscozitate a secretiilor exocrine
Genetica (autosomal recesiva)
Bronsiectazii la 64 90% din adulti
Mecanism: obstructie bronsica, staza secretorie, infectii recurente
Deficit de alfa1 antitripsina (antiproteaza)
 Tablou clinic I
Modalitati de manifestare
Latenta clinica
Supuratie bronsica
Hemoptizii
Pneumonie
a)Supuratia bronsiectatica
debut
in copilarie (< 10 ani)
adolescenti sau adulti fie insiduos (infectii recurente) fie prin infectie
respiratorie acuta
b)Evolutie in puseuri alternante cu remisiuni in puseu
bronhoree purulenta abundenta (50 200 ml/zi)
sputa mucopurulenta banala sau
sputa stratificata , uneori fetida
focare de raluri umede medii sau groase locale , uneori ronchusuri si
sibilante difuze
 continuare

In remisiune
fara simptome/semne
tuse uscata
bronhoree minima mucoida sau m.copurulenta
Agravare progresiva: pusee mai frecvente,mai
trenante si mai severe, pana la cronicizarea
bronhoreei purulente.
La cazurile avansate: hipocratism digital
 Tablou clinic II
Hemoptizii
deseori recurente
spute hemoptoice (in puseu)
microhemoptizii izolate sau repetate
hemoptizii patente cu sange rosu
ocazional , fara supuratie (forme uscate, hemoptice)
Pneumonie
condensari peribronsiectatice febrile
abcese peribronsiectatice
 Examene paraclinice I
Radiografie
fara anomalii evidente
desen peribronhovascular intarit
claritati tubulare (linie de tramvai)
aspect de bronsie plina(impact mucoid) sau in
deget de manusa
claritati inelare cu sau fara linie de nivel
opacitati sistematizate, dense, retractile (lob
mediu sau lingula) sau in echer(paracardiace)
 continuare

Tomografie computerizata
dilatatii saculare , pseudochistice (ciorchine de strugure)
terminate in fund de sac
dilatatii moniliforme (fund de sac la a 6 a generatie)
dilatatii cilindrice , terminatie brusca, rectangulara
(evidentiere mai putin sigura decat la aspectele
precedente)
 Examene paraclinice II
Bronhografia
Diagnostic de certitudine
Cilindrice
diametru marit
absenta ingustarii normale distale
terminatie abrupta (arbore desfrunzit)
aglutinare
uneori:bule de aer in lumen
Varicoase (moniliforme)
aspect de cuiburi de randunica sau ciorchine de
strugure
cu sau fara nivele lichidiene
 continuare
Reversibile
in pneumonii (normalizare in 24 de ani)
in atelectazii prin obstructie bronsica
(normalizare dupa eliminarea stenozei)
In bronsitele cronice
dilatatie difuza discreta a bronsiilor de calibru mediu
umplerea periferica deficitara si discontinua
(obstructie prin mucus)
dinerticule glandulare
lacuri periferice
 Examene paraclinice III
Examenul bacteriologic al sputei
infectii episodice (netratate)
h.influenzae, str.pneumoniae
infectii recurente sau cronice (cu tratamente
antibiotice repetate)
Staph.aureus
k.pneumoniae
Anaerobi (>30% din cazuri)
in mucoviscidoza
ps.aeruginosa, enterobacterii
 continuare
Alte date de laborator
ln pusee: leucocitoza, anemie, VSH crescut
deficite imune (genetice sau dobandite)
Panhipogamaglobulinemie
Hipogamaglobulinemii selective (rar)
anomalii hiperimune
Panhipergamaglobulinemie (mai ales Ig G)
Anticorpi antinucleari
Complexe imune circulante
 Diagnostic
Diagnostic pozitiv
a)Prezumtie:
supuratie bronsica recurenta sau cronica
hemoptizii repetate
pneumonii repetate (cu acelasi sediu)
+
imagine radiografica evocatoare
b)Confirmare:
tomografie computerizata (non invaziva)
bronhografie
 Diagnostic diferential

a) bronsita cronica (in comun:recurenta bronhoreei

purulente, desen peribronhovascular intarit la baze,
sindrom functional obstructiv)
In bronsiectazii:
sputa caracteristica (volum , stratificare, fetiditate
ocazionala)
semne fizice in focar
semne radiografice de prezumtie
bronhografie (imagini de b.patente)
 Diagnostic diferential II
Bronsiectaziile idiopatice (comune)/
bronsectaziile secundare
prin obstructie bronsica focala
a) Context radioclinic evocator
b) Bronhoscopie (ex.diagnostic)
posttuberculoase
a) Date anamnestice (primoinfectie,Tb.cavitara)
b) Radiologie (cicatrice,calcificari)
c) Bronhoscopie , bronhografie,Tc (ex.diagnostice)
 Diagnostic diferential II
continuare
bronsiectaziile post pneumonii necrotice nespecifice
a) Antecedente (infectii cu anaerobi ,klebsiella,
stafilococi s.a)
b) Bronhografie ,Tc (ex.diagnostice)
bronsiectaziile in deficite imune
a) otite,sinusite,pneumonii recurente
b) Imunograma
c) Teste ale imunitatii celulare
 Diagnostic diferential III
Bronsiectaziile in mucoviscidoza:
infectii respiratorii recurente
bronsiectazii in lobii superiori (frecvent)
incidenta familiala
testul sudoriipozitiv (NaCl>55 60mEq/l)
la adult :insuficienta pancreatica minora
Bronsiectaziile in sindromul diskineziei biliare
alterari ultrastructurale ale cililor si flagelilor (biopsie de
mucoasa , sperma)
transport mucociliar redus
sindrom Kartagener complet sau incomplet (fara situs
inversus)
 continuare

Bronsiectaziile corelate cu malformatiile congenitale

context radioclinic evocator asociere cu malformatii
extrarespiratorii , incidenta familiala
 Evolutie, complicatii, prognostic
EVOLUTIE
a) Agravare
cronicizarea bronhoreei purulente
pusee supurative severe, trenante
efect tranzitoriu al antibioterapiei
insuficienta pulmonara, CPC
b) Control al infectiilor episodice, evolutie stationara
prelungita
c) Latenta cronica
 Evolutie, complicatii, prognostic
(continuare)
COMPLICATII
cronicizare: supuratie ireductibila
hemoptizii
bronsita difuza obstructiva
insuficienta respiratorie cronica
cord pulmonar
rare in prezent: abcese cerebrale metastatice, amiloidoza

PROGNOSTIC
Varsta medie la deces
in era preantibiotica: < 40 de ani
dupa 1960: ~ 53 ani
Factorii prognosticului:
etiopatogeneza (natura factorilor predispozanti)
extensie
tratament / profilaxie
 TRATAMENT
1. Obiective
controlul simptomelor
profilaxia agravarii
masuri specifice in functie de mecanismul de baza
2. Antibioterapie
infectii episodice: ca in bronsitele cronice
(microscopie gram.ampicilina, amoxicilina, cotrimoxazol, doxicilina)
esecuri, cazuri severe, cronicizari: cultura + ABG,
chimioterapie in functie de identitatea si sensibilitatea germenilor
ATENTIE LA ANAEROBI ! ( 30% din cazuri)
3. Combaterea stazei secretorii
drenaj posturnal
secretolitice
hidratare
bonhodilatatoare
4. Tratamentul insuficientei respiratorii
 TRATAMENT

Tratamentul igieno-dietetic
Repausul la pat
Evitarea suprasolicitrilor vocale;
Dieta- alimentaie variat; reducerea srii i a
excesului de lichide n caz de bronhoree
abundent; suplimentarea lichidelor n caz de
expectoraie vscoas; nlturarea factorilor
iritani bronici: fumatul, atmosfera poluat.
Evitarea contactului cu personae cu infecii
virale
 TRATAMENT
Tratamentul medical
Combaterea stazei secretorii cuprinde: drenajul secreiilor bronice,
drenajul bronic zilnic, drenajul postural.
Antibioticele de elecie sunt cele active asupra speciilor bacteriene
implicate obinuit n supuraiile broniectatice, n primul rnd H.influenzae:
aminopeniciline,macrolide, clotrimazol i cloramfenicol.
Cnd pacientul este febril, iar starea general alterat, se recomand
spitalizare alegnd antibioticul fie anamnestic, fie pe criterii de
probabilitate, cel mai adesea apelndu-se la:

-Penicilin 10-20 mil.UI/zi+ Gentamicin 240 mg/zi+ Metronidazol 2g/zi, timp de 10

zile sau Aminopenicilina+inhibitori de Lactamaza ( amoxicilina+acid
clavulanic, ampicilina+sulbactam)
n caz de eec , n locul penicilinei se folosete:
-o cefalosporin de gen. II-III(Cefatoxim 1-2g/8h, Ceftazidim 1g/12h, Cefuroxim 750
mg/8h, Ceftriaxona, Cefoperazona 2g/zi) sau
-o chinolon (Ciprofloxacin (500 -750 mg/12h p.o., sau 400mg/12h, i.v.) sau Levo
500 mg sau Moxi 400 mg
 Tratament (continuare)
5. Tratament chirugical
bolnavi tineri
bronsiectazii localizate (chiar bilaterale)
fara disfunctii respiratorii severe
cu hemoptizii mari sau severe
interventii: exereze lobare sau segmentare
(uni sau bilaterale)
exceptional: arteriografie bronsica + embolizare
(cand exereza nu este posibila)
 PROFILAXIE
VACCINARI
rujeola
pertussis
BCG
gripa
pneumococi s.a.

ANTIBIOTERAPIE: la primele semne de infectie respiratorie

 Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii chistice la nivelul LID, LM, lingula si LIS

 Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii la nivelul LIS, la un pacient cu fibroza

pulmonara idiopatica; aspect de fagure de miere
 Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii varicoase la o pacienta cu ABPA, la nivelul

LSD; aspect in degete de manusa
Bronsiectazii LSS dupa TB pulmonar cu
determinari endobronsice- stenoza cicatriciala PS
CT cu reconstructie bronsica
Sdr. Kartagener
Bronsiectazii centrale la un pacient cu ABPA
 SUPURATII
BRONHOPULMONARE

Prof. Dr. Marica C-tin

DEFINITIE: Grup heterogen de afectiuni
netuberculoase caracterizate prin:

ETIOLOGIE INFECTIOASA
(Bacteriana,micotica,parazitara)
INFLAMATIA SUPURATIVA A
PARENCHIMULUI PULMONAR SI/SAU
CONDUCTELOR BRONSICE
BRONHOREE PURULENTA (Criteriu
diagnostic)
CARACTERISTICI OPERATIONALE
COMUNE:

PREZENTA SINDROMULUI SUPURATIV

CLINIC
ROLUL CENTRAL AL CHIMIOTERAPIEI IN
TRATAMENT
TENDINTA LA CRONICIZARE SI INVALIDITATE
RESPIRATORIE
 CLASIFICARI
SEDIU

PULMONARE BRONSICE
(parenchimatoase)

GERMENI

BACTERIENE ALTE
(aerobe,anaerobe,mixte) (fungice,parazitare)

EVOLUTIE

ACUTE CRONICE
 CLASIFICARI (continuare)
PATOGENEZA

BRONHOGENE HEMATOGENE DE CONTIGUITATE

(de aspiratie)

SPUTA

FETIDA NEFETIDA

ASOCIERE

PRIMITIVE SECUNDARE
SUPURATII PULMONARE(entitati morbide)

PRIMITIVE (cu sau fara empiem pleural)

-abcese pulmonare
-pneumonii necrozante (sinonime:supuratie
difuza in faza prenecrotica:pneumonie cu
anaerobi,rar cronica)
SECUNDARE (circumscrise sau difuze)
-stenoze bronsice(cancer,corpi straini s.a.)
-cavitati
-chiste
-traumatisme toracice
-bronsiectazii s.a.
 Entitati morbide(continuare)

HEMATOGENE (septicemii , embolii septice)

DE CONTIGUITATE (transdiafragmatice)
 SUPURATII CU BACTERII ANAEROBE
SURSE DE INFECTIE

1 .FLORA AUTOHTONA (gura ,faringe ,nas)

-FUSOBACTERIUM PEPTOSTREPTOCOCCUS
-BACTEROIDES VEIONELLA
-PROPIONIBACTERIUM EUBACTERIUM
-PEPTOCOCCUS s.a.
2 INFECTII ANAEROBE PREEXISTENTE
-focare bucodentare prezente in 50-70 %
-focare sinusale ,otice,mastoidiene cronice
-abcese periamigdaliene
-focare abdominale (colon,apendice,peritoneu)
-focare pelviene (la femei)
 FLORA NORMALA NAZALA SI
OROFARINGIANA
(germeni/ml)
Aerobi/anaerobi
(pe ml)
Spalatura nazala 10-104/102-105
Saliva 107-108*/108-109
Suprafata dintilor 106/106
Raclaj gingival 107/107
*flora salivara -x-streptococi
-neisserii
-corynebacterii
streptococi
nehemolitici
 BACTERII ANAEROBE CU ROL ETIOLOGIC IN
INFECTIILE TRACTULUI RESPIRATOR
(in ordinea frecventei)
Grup
fusobacterium(f.necrophorum,f.nucleatum)
-Gram - , pleomorfism
(bacili,filamente,fusiformi,sfere)
Grup bacteroides melanogenicus( singurul grup
rezistent la penicilina)
-Gram -,cocobacili,monomorfism,colonii
pigmentate in negru)
 continuare
Grup bacteroides fragilis (f.necrophorum,
f.nucleatum s.a.)
-Gram- ,bacil scurt , similar cu e.coli, coloratie
bipolara)
Grup coci gram+(pepptococcus,
peptostreptococcus)
Grup coci gram- (veillonella)
Grup propionibacterium (bacili gram+, similar
morfologic cu c.diphteriae)
Nota:de regula flora polimicrobiana (2-3 specii sau mai
multe) , cu bacterii nesporulate (mai rar sporulate ,
ex.clostridium perfringens)
 Conditii favorizante ale supuratiilor
bronhopulmonare cu bacterii anaerobe
1 Aspiratia continutului bucofaringian
-inconstienta (narcoza,coma,epilepsie,ebrietate)
-disfagie (cancer esofagian)
-obstructie intestinala (varsaturi)
-chirurgie ORL(laringectomie,amigdalectomie)
-interventii stomatologice
2 Infectie preexistenta cu bacterii anaerobe(vezi surse de
infectie)
3 Toracotomie sau plaga toracica
 continuare
4 Conditii locale
-infarct pulmonar latent
-cancer bronsic ischemie
-bronsectazii hipoxie
-corpi straini endobronsici necroza
5 Conditii sistemice
-diabet zaharat
-cancer extrapulmonar
-corticoterapie
-trat.citostatic sau imunodepresor
-chimioterapie antiinfectioasa
 SINDROMUL SUPURATIEI
BRONHOPULMONARE
1 TUSE PRODUCTIVA

2 BRONHOREE PURULENTA

3 SEMNE DE INFECTIE febra, VSH crescut,

leucocitoza

CRITERIU DIAGNOSTIC PRINCIPAL:

BRONHOREE PURULENTA
 SUPURATII BRONHOPULMONARE
VEHICULAREA INFECTIEI

Aspiratia continutului orofaringian

(supuratii bronhogene)
-si/sau continut gastric :bacterii oportuniste
Diseminare hematogena din focare extrarespiratorii
(ex.avort septic-abces pulm.)
Propagare prin contiguitate din focare juxtarespiratorii
(ex.abces pulmonar amoebian(-abces hepatic)
 Frecventa izolarii bacteriilor anaerobe in
unele infectii

Peritonite .90%
Abcese apendiculare.95%
Avort septic .81%
Abces pulmonar 85%
Pneumonii de aspiratie..90%
Abcese cerebrale 85%
Bronsiectazii 50%
 CULTURA CANTITATIVA A BACTERIILOR DIN
SPUTA
Patogeni
A (tract.respirator subglotic)

Comensali
B
(cai aerodigestive superioare)

Expectoratie

A Omogenizare dilutii zecimale

Crestere masiva inoculare
-Numar mare de colonii Crestere redusa
B -Numar mic de colonii
-Colonii prezente la dilutii mari
-Colonii prezente numai
la dilutii mici
 Consecintele contaminarii orofaringiene
a secretiei bronhogene

Nu se poate prelucra direct sputa expectorata

Alternativa:cultura cantitativa

Este necesara eliminarea florei contaminate

prin:

Decontaminare Scurt-circuitare a pasajului orofaringian

Punctie transtoracica
Punctie transtraheala
Aspirat bronsic"protejat"

Chimica Fizica
(M.Tuberculosis) ("spalare" P.anaerobi)
Nu pt.anaerobi
 Supuratii pulmonare cu germeni anaerobi
DIAGNOSTIC POZITIV

SEMNE DE PREZUMTIE
-episod anamnestic compatibil cu aspiratia
continutului oral sau gastric1
-prezenta unor surse endogene de bacterii
anaerobe2
-leziuni necrotic-cavitare cu bronhoree purulenta
SEMNE DE CERTITUDINE
1.Fetiditatea sputei
2.Examen bacteriologic pozitiv sau sugestiv3
3.Raspuns prompt la penicilina (metronidazol)
 Modul de actiune al chimioantibioticelor
active in infectiile cu germeni anaerobi
BACTERICIDE
--lactamine
Peniciline
Cefalosporine
-Metronidazol
-Rifampicina
-Chinolone
BACTERIOSTATICE
-Cloramfenicol
-Lincomicina,clindamicina (lincosamide)
-Eritromicina (Macrolid)
-Tetracicline
 Anaerobi producatori de B.lactamaza *
Grupul Bacteroides Fragilis**
Grupul Bacteroides Melaninogenicus**
Grupul B.Oralis**
B.Disiens
B.Oris - Buccae **
B.Splanchnicus
Megamonas Hypermegas
Mitsuokella Multiacidus
F.Nucleatum**
Clostridium Ramosum
C.Clostridiforme
C.Butyricum
*-dupa Finegold 1985
**-frecvent intalniti in infectiile pleuropulmonare
 CHIMIOSENSIBILITATEABACTERIILOR
ANAEROBE

Medicament Clostridiu Bacili Propioni B.fragilis Alti Fuso- Pepto- Pepto- Veillone
m gram+ bacterium Bacteriodes bacterium coccus streptococcus
nespor
.
Metronidazol 3 3 R 3 3 2 3 2 3
Penicilina 3 3 2 R 0/1 3 3 3 2
Ampicilina 3 3 2 R 1 3 3 3 2
Oxacilina 3 3 1 R 1 1 2 1 2
Tetraciclina 3 3 3 2 2 3 2 1 1
Eritromicina 3 3 3 3 3 3 3 2 3
Lincomicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3
Rifampicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3
Cloramfenicol 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Streptomicina R R 1 R R R 1 1 R
Kanamicina R R 1 R R R 1 0/1 R
 Chimioterapia supuratiilor pulmonare cu
germeni anaerobi
Cazuri comune
-Penicilina G 1
ev.+Metronidazol 2g/zi
-Lincomicina 1,5g/zi I.m.
-Clindamicina 1-2,4g/zi (I.v.sau peros)
-Metronidazol+Clidamicina (Eritromicina)

Cazuri grave
-Penicilina + Metronidazol
-Cloramfenicol I.v.(perfuzii)1g la 6 ore
-Penicilina+Clindamicina
-Cefalosporine gen.II-III
-Chinolone gen.III
-Carbenicilina
-Ureidopeniciline
-Piperazinpeniciline
-Tienamicine
 EFECTELESECUNDAREALEM EDICAMENTELOR
ACTIVEININFECTIILECUGERM ENIANAEROBI*
(DupaFineGold,1985)
Medicamentul Reactii de Neuro- Hemoragie*** Colitapseudo- Anem ie Tulburari
hipersensibilitat toxicitate** mem branoasa aplastica electrolitice
e
Penicilina X X
Am picilina X X X
Clindam icina X
M etronidazol
Cloram fenicol
Cefoxitin X X
Carbenicilin X
Ticarcilin X X X X
Pipercilin
M ezlocilin X X X X
Azlocilin
*
Num ai efectelesecundarem ai frecvente
**
Observataladozemari si/sautrat.prelungitderegulalabolnavi cucapacitateredusadeaexercitasi/sauconjuga
m edicamentul
CONCENTRATIISERICEALEPENICILINEIGINTRATAM ENTULCUDO ZE
*, **
M ARI, ADMINISTRATEINTRAVENOS(PERFUZII)

DOZAIN ADMINISTRARE CONCENTRATIISERICE(U.I./ML)

MEGAU.I MAXIMA LA6-8ORE LA12-16ORE
5 Intravenos 30-130 2-10 0;1
(5-10ml in1-2min.) (30-400)
10 Perfuziescurta Panala500 Panala5 Panala1
(50-100ml in30min)
20 Perfuziescurta 500-2000 Panala20 Panala5
(150-200ml in40min) (100-500-2000)

*
dupaO tto,Plem pel si Siegenthaler,modificat (1975)
**
Concentratiilesericepot fi crescutede5-15ori prinasociereadeProbenecid
(2g/zi)