COLECTIVIZAREA N

UNIUNEA SOVIETIC
 n Uniunea Sovietic, colectivizarea a fost o politic introdus
la sfritul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut, o
contopire a proprietilor funciare private i a forei de munc
individual n cooperative numite ferme agricole colective (n
limba rus , kolhoz) i ferme agricole de stat (,
sovhoz). Aceast politic avea ca scop creterea produciei
agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului. Avea,
de asemenea, i un important scop politic, ca un pas nainte
ctre comunism, prin deposedarea culacilor (chiaburilor) de
proprietile agricole i funciare i transferarea lor ctre
ptura ranilor sraci colectiviti.
 Scopuri ale colectivizrii

Colectivizarea a cutat s modernizeze agricultura sovietic, s consolideze marile

proprieti agricole formate din parcele care puteau fi exploatate cu ajutorul utilajelor
moderne i a ultimelor metode tiinifice. De fapt, tractorul american model Ford
(numit "" n limba rus) a fost cea mai bun arm propagandistic n
favoarea colectivizrii. Partidul Comunist, care a adoptat un plan n 1929, a prevzut
o cretere de 200 % a produciei industriale i una de 50 % a celei agricole.

Aveau s fie atinse i scopuri ideologice i sociale prin mobilizarea ranilor n n

intreprinderi economice cooperatiste, iar, pe plan secundar, aveau s fie asigurate i
servicii sociale pentru populaie.

S-a sperat c procesul colectivizrii va fi finalizat prin aciuni voluntare. Atunci cnd
colectivizarea s-a dovedit c nu a putut atrage numrul mare sperat de rani,
guvernul a ales calea ndeplinirii forate a planului.

Date fiind sarcinile primului plan cincinal, statul a trecut la un control al agriculturii i
mai intens, spernd ca astfel s obin alimente pentru oraele n continu
expansiune ct i pentru export, de unde avea s vin valuta strin att de
necesar pentru importul de tehnologie att de necesar n dezvoltarea industriei
"Primul tractor" de Vladimir Krihaki