Sunteți pe pagina 1din 26

Abdomen Acut Chirurgical

Abdomen acut

sindrom clinic provizoriu, impus de


criza de timp diagnostic, care include în
sine un şir de suferinţe abdominale
acute, etiologic nedifinite, unite prin
debut şi simptoame identice, impune
efort diagnostic minuţios şi atitudine
medico-chirurgicală de urgenţă.
Cauzele abdominale a
abdomenului acut
Gastrointestinale: Urologice:
• Apendicita • Calculi ureterali
• Ulcer perforativ • Pielonefrita
• Obstrucţie intestinală
• Perforaţie intestinală Retroperitoneale:
• Ischemia intestinală • Anevrism de aortă
• Diverticulita colonică • Hemoragie retroperitoneală
• Inflamaţia diverticulului Meckel
• Afecţiuni inflamatorii a intestinului Ginecologice:
• Chist ovarian erupt
Pancreatice, Biliare, Hepatice şi Splenice: • Torsiune de ovar
• Pancreatita acută • Sarcina ectopică
• Colecistita acută • Salpingita acută , Piosalpinx
• Abces hepatic • Endometrita
• Tumor hepatic rupt sau hemoragic • Ruptura de uter
• Hepatita acută
• Colangită acută Peretele abdominal:
• Ruptura de splină • Hematoma muşchilor recţi
abdominali
Cauzele extraabdominale a
abdomenului acut
Toracice:
• Infarct de miocard Metabolice:
• Pericardita acută • Cetoacidoza diabetică
• Pneumonia lobului bazal • Criza Addisoniană
• Pneumotorax
• Infarct pulmonar • Porfiria acută
• Hiperlipoproteinemia
Hematologice:
• Leucemia acută Dependente de toxine:
• Intoxicaţie cu plumb
Neurologice:
• Herpes zoster • Revenire după narcotice
• Tabes dorsalis
• Compresia radiculilor nervoşi
Forme de abdomen acut

• Abdomen acut chirurgical

• Abdomen acut medical

• Abdomen acut fals


Calea neuronală de transmitere a senzaţiei dolore
de la viscerul lezat până la scoarţa
Mecanismul durerilor de iradiere.
Dermatoamele de origine a
stimulilor dolori
Debutul durerii

 Brusc – perforaţie de organ cavitar,


tromboza mezenterică

 Gradual – colecistita, apendicita


Localizarea şi iradierea durerilor
Caracterul durerii

• Colică, crampă spastică, urmată de


acalmie, apoi de reluarea durerii
• Sîcîitoiare, permanentă de apăsare
• Constrictivă, lancinantă
• Continue, sfîşîitoare
• Pleuritică intensificată de respiraţie;
• Permanentă, de intensitate mare,
insuportabilă
• Pulsatilă, continue
Simptoame

• Durerea – 84,34%
• Hemoragii – 0,52%
• Oprirea tranzitului intestinal (constipaţii) –
0,4%
• Icterul – 0,16%
• Febra – 0,12%
• Nausea, voma – 0,03%
• Alte cauze 14,5%
Anamneza va trebui să precizeze

• Vârsta pacientului
• Episoadele antecedente medicale sau
chirurgicale
• Ingestia prealabilă a unor substanţe,
alimente sau medicamente
• La femei obligator anamneza reproductivă.
Examenul clinic general
• Respiraţia
• Pulsul
• Tensiunea arterială
• Febra
Examinarea abdominală
• Aspectul abdomenului:
– Meteriorizat simetric sau asimetric
– Etalat „abdomen batracian”
– Proeminent
– Desen venos accentuat
– Abdomenul retractat cu muşchii recţi
abdominali vizibil contractaţi

• Participarea peretelui abdominal în actul


de respiraţie
Auscultaţia abdomenului

• Accentuarea zgomotelor intestinale

• Diminuarea locală a zgomotelor intestinale

• Absenţa zgomotelor intestinale – se


consideră lipsa zgomotelor cel puţin 2
minute
Palparea abdominală
Palparea superficială prevede:

• examinarea orificiilor herniare


• depistarea regiunelor de sensibilitate
abdominală;
• tonicităţii musculare;
• prezenţa unor formaţiuni de volum.

Palparea profundă va concretiza următoarele puncte:

●sensibilitatea abdominală profundă


●natura, dimensiunele, consistenţa a leziunelor sau
formaţiunelor de volum depistate.
Percuţia abdominală

• dispariţia matităţii hepatice - pneumoperitoneul;

• timpanism accentuat – meteorism accentuat;

• matitate deplasabilă – hemoperitoneul;

• limitele ficatului, splinei sau formaţiunelor de


volum.
Examenul pelvin
• senzaţia de plenitudine şi durere vie a Douglas-ului
– colecţie pelvină;

• împăstarea dureroasă a Douglas-ului –


hematocelul pelvin;

• formaţiune de volum a rectului;

• formaţiune de volum unilaterală – tumoare tubo-


ovariană, plastron apendicular.
Sindroame de abdomen acut:

• Sindromul peritonitic

• Sindromul ocluziv

• Sindromul de hemoragie internă

• Sindromul de ischemie intraabdominală

• Sindromul de torsiune de organe.


Examene de laborator

• Evaluarea biologică a bolnavului;


• Susţinerea diagnosticului;
• Ghidarea terapeuticii.

Se practică următoarele investigaţii:

• Hemograma
• Examenul urinei
• Determinarea α-amilazei
• Examenele biochimice şi electrolitice
Examene radiologice
Radiografia abdominală panoramică:
 Pneumoperitoneul subdiafragmal
Aer pericecal, în bursa omentală, retroperitoneal
Aer în vezica biliară, calea biliară principală
Nivele hidroaerice
Calculi radioopaci
Calcificări în aria pancreasului, aortei.

Examenul radiologic cu substanţe de contrast a tractului


digestiv, sistemului hepatobiliar, urinar.

Radiografia toracică.
USG
 Colecţii lichidiene (exactitatea este
de 92,8% în determinarea abceselor)

 Determinarea dimensiunelor:
•Organelor parenchimatoase
•Calculilor biliari, pielocaliceali, ureterali
•Căilor biliare intra- şi extrahepatice, ductului
Wirsung, etc.
Laparoscopia

• Exactitatea diagnostică
înaltă
• Riscul scăzut (complicaţii
3,6%)
●Vizualizarea directă organelor intraabdominale
●Măreşte imaginea
●Posibilitatea de a fi completată cu unele măsuri
curative
Reguli generale
• Se interzice administrarea
substanţelor:
 opioide,
 antibioticelor,
corticosteroizilor,
 purgativelor.
●Bolnavul este îndrumat în serviciu chirurgical cît
mai rapid posibil
●Rezultatele depind de precocitatea intervenţiei
chirurgicale
●Nu există abdomenul acut chirurgical „depăşit”
Abdomenul acut
chirurgical este
o adevărată
„cutie cu
surprize”