Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Catedra 2 chirurgie
BOALA TROMBOEMBOLICĂ ÎN
PATOLOGIA CHIRURGICALĂ
(prelegere)
Şef catedră:
d.h.ş.m.,prof. universitar
Om Emerit,
Laureat al Premiului de Stat
Vladimir Hotineanu
Lector:
d.ş.m., conferenţiar uniersitar
Andrei Oprea
PLAN
1. Noţiune. Caracteristicele principale ale patologiei.
2. Etiopatogenia.
3. Clasificare.
4. Manifestări clinice.
5. Metode de investigaţii şi diagnosticul TEP
6. Tratamentul farmaco-terapeutic.
7. Tramentul chirurgical.
8. Profilaxia.
9. Reabilitarea bolnavilor.
NOŢIUNE
Trombembolia arterelor pulmonare (TEP),
este caracterizată prin ocluzia reţelei
vasculare a plămânilor cu trombi, iniţial
formaţi în venele circuitului mare sau
inima dreaptă şi reprezintă o complicaţie
majoră a bolnavului chirurgical.
Caracteristica generală a
patologiei
Ocupă locul III în structura letalităţii
subite.
Letalitatea în TEP: 2,1 - 6,2 % din
letalitatea globală.
În Franţa anual – 80 000 TEP cu letalitatea
de 25 %
În SUA - 50 000 decese anual în urma TEP,
ce constituie 10 - 20 % din pacienţii
tromboembolici.
Diagnostic pozitiv per vitam: 30 - 40 %.
În SCR letalitatea prin TEP: 2,3% din toţi
decedaţii.
Circulaţia sanguină
Schema
cascadei
reacţiilor
de
coagulare
a sângelui
Etiopatogenie
Cauze principale:
- tromboza venelor profunde
din sistemul
v. Cava inferioară:
< segmentul ileocaval - 65%;
ŞOC
Pronosticul depinde de localizarea şi extinderea trombusului
Un embolus
mic produce
un infarct
pulmonar
Un embolus pulmonar mare afecteaza
intreaga circulaţie
Clasificare
După evoluţie clinică
Forma fulminantă: câteva minute - 1 oră (20 %; Let.: 80%)
Forma acută: câteva ore (28 %)
Forma subacută: până la 24 ore (42 %)
Forma cu evoluţie lentă: câteva zile sau săptămâni (20 %)
După localizare
A. după nivelul TEP
- artere segmentare
- artere lobare şi intermediare
- trunchiul pulmonar
B. după partea afectată
- stânga
- dreaptă
- bilateral
Clasificare
După dereglările perfuziei pulmonare
După complicaţii
infarct pulmonar (pneumonie infarctică)
embolia paradoxală a circuitului mare
hipertensiune pulmonară cronică postembolică
Manifestări clinice
Sindroamele TEP
Sindromul insuficienţei cardio - vasculare acute
(Ps , TA, PVC, debit cardiac , dispneu, spasm periferic,
pletora venoasă cervicală)
Sindromul ischemiei acute
(dureri cardiace retrosternale, frică de moarte, agitaţie)
Sindromul asfixiei acute
(dispneu, cianoză violacee specifică!!!)
Sindromul abdominal
(dureri acute sub hipocondrul drept)
Sindromul cerebral
(agitaţie psihomotorie, sughiţ, vome, micţiuni, defecaţie
spontană, somnolenţă, omnubilarea conştiinţei, sincopa
cerebrală, coma)
Metode de investigaţii
Metode de laborator
Traiada manifestărilor biochimice
- Lactatdehidrogenaza crescută
- Bilirubinemie crescută
- Transaminaze normale
Gazele sanguine:
- Hipoxemie
- Normo- sau hipocapnie
- Absenţa hipoxemiei exclude TEP masiv recent
Electrocardiograma
În TEP masiv arată imaginea tipică a cordului pulmonar acut cu
semnul specific S1Q3T3
- Bloc de ramdrept a fascicului His
- Devierea spre dreapta a axului cordului
- Tahicardie sinusală până la tulburări de ritm (fibrilaţie, fluter,
tahicardie atrială)
Metode de investigaţii
Radiografia pulmonară
Modificările radiologice
pulmonare în TEP:
1. Ascensiunea unui hemidiafragm
(s-l Fleischer)
2. Revărsat pleural
3. Atelectazie lamelară sau discoidală
bazală
4. «Amputarea» vaselor hilului
pulmonar
5. Hiperemia în plămânul contralateral
6. Dilatarea ventricului drept
7. Dilatarea v. Azygos şi v. Cave
superioare
8. Dilatarea ventricului stâng
Radiografia pulmonară
Signal slab
Defect intravascular
Vas necolabat
CT a membrelor inferioare
-Trombembolism al
lobului inferior drept
-Infarct pulmonar a
regiunii
corespunzătoare
Angiografia pulmonară
-Schema evaluării
angiografice a TEP
Angiografia pulmonară
Gradul de Frecvenţa
Metoda profilaxiei
risc TVP/TEP (%)
Cazuri particulare
Aplicarea cava – filtrelor, aplicaţii, clame
(antecedente embolice
sau suturi pe vena cavă inferioară
recidivante)
Indicaţiile aplicăeii cava-filtrelor
Radiogramă – instalarea
cava-filtrului
Tratamentul TEP
Tratamentul TEP necesită măsuri terapeutice
imediate adresate sindroamelor funcţionale cu
pronostic obscur rapid
Obiectivele tratamentului:
- Salvarea şi susţinerea funcţiilor vitale în primele
minute
- Suprimarea reflexelor patologice vasospastice
- Tromboliza sau embolectomia cu restabilirea
tranzitului patului vascular până la normal.
Tratamentul TEP
Susţinerea funcţiilor vitale:
masajul cardiac extern după metoda
Kouvenhoven – Knikerboker,
ventilaţia pulmonară artificială,
administrarea chimioterapiei stopului cardiac,
alte manevre de resuscitare şi masuri de
salvare;
Tratamentul TEP
Suprimarea reflexelor patologice include:
• tratamentul durerii şi anxietăţii generatoare de
bronhospasm, coronarospasm sau vasoplegie se
asigură prin administrarea neuroleptanalgeziei:
droperidol + fentanil, sedativelor, soluţiilor de eufilină,
atropină, prednizolon;
• tratamentul vasodilatator recurge la administrarea de
papaverină 40 mg x 2-3/zi, novocaină 1% 10 0 ml in
perfuzie;
• tratamentul insuficienţei respiratorii şi circulatorii acute
include. Venţilaţia artificială care poate fi efectuată prin
intermediul unei truse de ventilaţie tip Ambu, Ruben
sau, pur şi simplu prin intermediul unei măşti de
anestezie aplicate pe figura victimei. Concomitent se
institue oxigenoterapie (4-6 l/min) şi se administrează
dopamină sau/şi dobutamină.
Tratamentul TEP
•Tratamentul trombofibrinolitic este indicat în:
- TEP masiv, cu diagnostic sigur şi dereglări hemodinamice
severe (sincopa, şoc cardiogen),
- evoluţie nefavorabilă a unei embolii pulmonare tratate cu
heparină (lipsa ameliorării cardiorespirarorii, recurenţa
emboliei).
•Regimul de administrare a terapiei trombolitice este:
- streptokinază (250.000 Ui în 30’, urmat de 100.000 U/oră – 24-
72 ore);
- urokinază (4.000 U/kg în 10’ urmat de 4400 U/kg corp/oră 24
ore)
- activator tisular al plasminogenului (100 mg i/v în 24 ore).
•Tratamentul trombofibrinolitic se iniţiază după intreruperea
3-4 ore a heparinei şi se continuă cu heparină după
terminarea perfuziei litice, 5-10 zile, apoi antigoagulante
Tratamentul chirurgical al TEP
1908 Trendelenburg a elaborat metoda de
embolectomie în TEP – a operat 3 bolnavi
fără succes
1921 Kirchner a operat primul pacient cu
succes
1958 Steenburg realizează prima
emmbolectomie în TEP în SUA
1967 Malinovschii în URSS
1992 În R Moldova
Tratamentul chirurgical al TEP
Actual de preferinţă este
considerată toracotomia în
spaţiul intercostal III-IV
stâng, în condiţii de circulaţie
sanguină extracorporeală
TEP macropreparat
Reabilitarea bolnavilor
Investigaţiile clinice, scanarea
pulmonară şi
angiopulmonografia arată că
după dezobstrucţia arterei
pulmonare rămân obstacole
emboligene în ramurile distale.
Se instalează hipertensiunea
pulmnară cronică.
Restabilirea perfuziei pulmonare
are loc de la 1 la 3 luni.
La bolnnavii cu TEP masiv Tromb recanalizat excentric cu
procesele de adaptare de calcificări punctiforme de-a
prelungesc până la 6 luni. lungul peretelui anterior al
arterei lobare inf. Drepte.
Hupertensie pulmonară.
Reabilitarea bolnavilor
Implimentarea metodelor contemporane
de tratament nu rezolvă complet maladia.
Astfel este absolut necesară
implementarea în practica medicală a
metodelor contemporane de profilaxie a
maladiei tromboembolice.
Bibliografie
V. Hotineanu, “Chirurgie – curs selectiv”,
Chişinău 2002;
В. С. Савельев, «Флебология» Москва
2001
V. Hotineanu, V. Cazacov, V. Gasnaş.
“Profilaxia complicaţiilor tromboembolice
în chirurgie” Chişinău, 2000