PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE ÎN

PLANIFICAREA ŞI
DESFĂŞURAREA UNUI AUDIT
ISA 320

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu

STRUCTURA CURSULUI

1. Conceptul “prag de semnificaţie”

2. Relaţia imagine fidelă – prag de
semnificaţie
3. Dimensionarea pragului de semnificaţie
4. Relaţia prag de semnificaţie – risc de audit
– probe – nivel de încredere
5. Evaluarea efectelor erorilor
6. Pragul de semnificaţie funcţional
7. Studiu de caz 2
1. CONCEPTUL “PRAG DE SEMNIFICAŢIE”

ISA 320/Cadrul contabil conceptual IASB:

“Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau
denaturarea lor ar putea influenţa deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare.
Pragul de semnificaţie depinde de dimensiunea
elementului sau a erorii, judecat în împrejurările
specifice ale omisiunii sau denaturării.”
3
1. CONCEPTUL “PRAG DE SEMNIFICAŢIE”

ISA 320/Cadrul contabil conceptual

IASB:

Se aplică pentru auditurile situaţiilor

financiare aferente perioadelor de
raportare financiară cu începere de la sau
ulterior datei de 15 decembrie 2009

4
1. CONCEPTUL “PRAG DE SEMNIFICAŢIE”

ISA 320/Cadrul contabil conceptual IASB: momente de

determinare:

 Determinarea pragului de semnificaţie şi a pragului de semnificaţie

funcţional în momentul planificării auditului

 Revizuirea pe măsură ce auditul progresează

 În Ghid privind Auditul Calităţii ref. la A 5/4 (pg. 19) pct. 4, A 9/1 (pg
26) – “Sumarul erorilor”, B 1/4 (pg. 43) pct. 16, B 5/1 (pg. 58) – “Pragul
de semnificaţie”, B 9/3 (pg. 65) – “Riscul şi pragul de semnificaţie”
5
2. RELAŢIA IMAGINE FIDELĂ – PRAG DE
SEMNIFICAŢIE

Imaginea fidelă – concept relativ:

Respectarea principiilor contabile conduce la atingerea
obiectivului de imagine fidelă

Efectul tratamentelor contabile alternative

Utilitatea pragului de semnificaţie – evaluarea imaginii

fidele

6
3. DIMENSIONAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAŢIE

Repere în determinarea PS:

Utilizatorii “ţintă” şi nevoile
informaţionale;
Profit brut
Venituri
Total active
Capitaluri proprii
informaţii exacte vs. estimări: salariile
directorilor vs. ajustări pentru 7
depreciere
3. DIMENSIONAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAŢIE
Determinarea pragului de semnificaţie implică exercitarea judecăţii
profesionale. Un procent este adesea aplicat unui reper ales ca un punct de
plecare în determinarea pragului de semnificaţie pentru situaţiile
financiare ca întreg. Factori care ar putea afecta identificarea unui reper
adecvat includ următoarele:
 Elementele situaţiilor financiare (de exemplu, active, datorii, capital propriu, venituri,
cheltuieli);
 Dacă există elemente pe care se concentrează atenţia utilizatorilor situaţiilor financiare
ale unei entităţi anume (de exemplu, în scopul evaluării performanţei financiare,
utilizatorii ar putea tinde să se concentreze pe profit, venituri sau active nete);
 Natura entităţii, acolo unde entitatea este în ciclul său de viaţa, şi industria şi mediul
economic în care entitatea operează;
 Structura de proprietate a entităţii şi modul în care este finanţată (de exemplu, dacă o
entitate este finanţată în exclusivitate prin datorii în defavoarea capitalului propriu,
utilizatorii ar putea să pună un accent mai mare pe active, şi pe drepturi de creanţă
referitoare la acestea, decât pe câştigurile entităţii); şi
 Volatilitatea relativă a reperului.
8
 3. DIMENSIONAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAŢIE

Repere în determinarea PS - Practici relevante:

5% - 10% → profit brut
0,5% - 1% → active nete
1% - 2% → total active
0,5% - 1% → venituri
Ghid AC B5/1 (pg. 58):
5% - 10% → profit înaintea impozitării, după ajustarea
pentru elemetele excepţionale şi primele directorilor –
discuţie
1% - 2% → Cifra de afaceri
1% - 2% → Active brute – discuţie
9
3. DIMENSIONAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAŢIE

Repere în determinarea PS – raţionament profesional:

Cifra de afaceri mare, marja mică → venituri

Companii industriale → total active sau venituri

Imobiliare → total active

10
3. DIMENSIONAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAŢIE
Dimensionarea preliminară: elaborarea planului de audit
Erori cantitative (omisiuni valorice, etc.)
Erori calitative (ex. o prezentare necorespunzătoare a
politicilor contabile)
Considerarea/rafinarea pragului de semnificaţie:
Determinarea naturii, momentului aplicării şi a
întinderii procedurilor de audit (inclusiv a celor
suplimentare)
Evaluarea efectelor erorilor
Prag de semnificaţie global – prag de semnificaţie
11
individual
4. RELAŢIA PRAG DE SEMNIFICAŢIE – RISC DE
AUDIT – NIVEL DE ÎNCREDERE
• Ecuaţia riscului: Prag de semnificaţie – risc de audit

RA = RI x RC x RN

RA – risc de audit
RI – risc inerent
RN – risc de nedetectare
RA mare → RN mare → PS mare → Proceduri Restrânse → NI redus
RA mic → RN mic → PS redus → Proceduri detaliate → NI ridicat

12
4. RELAŢIA PRAG DE SEMNIFICAŢIE – RISC
DE AUDIT – NIVEL DE ÎNCREDERE

ISA 320:
“Între semnificaţie şi riscul de audit este o
relaţie inversă…
Relaţia inversă – considerată pentru
determinarea naturii, momentului
aplicării şi a întinderii procedurilor de
audit

13
4. RELAŢIA PRAG DE SEMNIFICAŢIE – RISC
DE AUDIT – NIVEL DE ÎNCREDERE

Exemplu ISA 320:

După planificarea unei proceduri, auditorul consideră
că PS trebuie redus. În consecinţă, riscul de audit este
majorat. Pentru a compensa acest efect, auditorul fie:
 Extinde / detaliază testele de control;

 Reduce RN prin modificarea naturii, momentului

aplicării sau a întinderii procedurilor de fond

14
4. RELAŢIA PRAG DE SEMNIFICAŢIE – RISC
DE AUDIT – EVALUAREA PROBELOR

Estimarea iniţială a PS şi RA ≠ estimarea la data

obţinerii rezultatelor procedurilor – generată de:

Modificarea circumstanţelor

Obţinerea unor concluzii noi pe baza

rezultatelor procedurilor

15
 4. RELAŢIA PRAG DE SEMNIFICAŢIE – RISC
DE AUDIT – EVALUAREA PROBELOR
Exemplu:
Procedurile de audit sunt aplicate înainte de finalul exerciţiului →
auditorul va anticipa rezultatele operaţiilor şi poziţia financiară.
Dacă rezultatele efective ale operaţiilor şi poziţia financiară ≠ anticipări
→ PS şi RA vor fi modificate.
În plus, auditorul poate stabili un nivel al PS mai redus în planificarea
lucrărilor, decât nivelul intenţionat a fi utilizat în evaluarea probelor:
 pentru a reduce probabilitatea nedetectării erorilor
semnificative şi
 Pentru a-şi asigura o marjă de siguranţă în evaluarea efectelor
16
erorilor descoperite
 5. EVALUAREA EFECTELOR ERORILOR

VA – valoarea agregată a erorilor

descoperite şi necorectate;
EPP – erori specifice identificate,
inclusiv efectul net al erorilor
necorectate descoperite în
perioadele precedente;
EE - estimarea erorilor care nu au
putut fi descoperite (erori
17
estimate).
5. EVALUAREA EFECTELOR ERORILOR

VA≥PS
DA
Reducerea RA prin:

Extinderea Ajustarea SF
procedurilor de către client

Clientul acceptă?
NU
Opinie de audit
modificată sau par. 18

suplimentar
5. EVALUAREA EFECTELOR ERORILOR

Comunicarea denaturărilor semnificative descoperite,

generate de erori:

Nivelul de management Responsabilii cu

adecvat guvernanţa
corporativă

19
 6. PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE FUNCŢIONAL

 Pragul de semnificaţie funcţional (care aşa cum este definit,

poate fi reprezentat de una sau mai multe valori) este stabilit
pentru a reduce la un nivel adecvat de scăzut probabilitatea ca
totalitatea denaturărilor necorectate sau nedetectate din
situaţiile financiare să depăşească pragul de semnificaţie
stabilit la nivelul situaţiilor financiare ca întreg. În mod
similar, pragul de semnificaţie funcţional referitor la nivelul
pragului de semnificaţie determinat pentru o anumită clasă de
tranzacţii, sold de cont sau prezentare, este stabilit astfel încât
să reducă la un nivel acceptabil de redus probabilitatea ca
denaturările necorectate şi nedetectate agregate pentru o
anumită clasă de tranzacţii, sold de cont sau prezentare,să nu
depăşească pragul de semnificaţie pentru acea anumită clasă
de tranzacţii, sold de cont sau prezentare.
20
7. STUDIU DE CAZ
Informaţiile de mai jos (extrase din contabilitatea clientului
auditat) sunt utile pentru determinarea pragului de
semnificaţie global conform metodologiei prezentate în
“Ghidul privind Auditul Calităţii” – CAFR&ICAS 2010.

Elemente de referinţă Final Planificat Efectiv

2011 2011 2010
în mii lei

Profit înaintea impozitării 550 600 500

Cifra de afaceri 800 900 1.000
Active brute 1.200 1.200 1.300
21
 7. STUDIU DE CAZ
Determinaţi pragul de semnificaţie global pentru
fiecare dintre următoarele cazuri:
Cazul a: Clientul A este un comerciant en-detaille; capitalul
este deţinut de 8 acţionari cu o participare egală; strategia
vizată de client este de extindere a segmentului de piaţă în
următorii trei ani.
Cazul b: Clientul auditat B este o societate de intermediere a
valorilor mobiliare, care operează pe piaţa bursieră atât în
nume propriu, cât şi în numele clienţilor săi.
Cazul c: Clientul auditat C este o companie care are ca obiect
de activitate construcţiille navale comerciale şi militare.

22
7. STUDIU DE CAZ
Elemente de referinţă Final Planificat Efectiv
2011 2011 2010
în mii lei

Profit înaintea impozitării 550 600 500

10% 55 60 50
5% 27,5 30 25
Cifra de afaceri 800 900 1.000
2% 16 18 20
1% 8 9 10
Active brute 1.200 1.200 1.300
2% 24 24 26 23
1% 12 12 13
 7. STUDIU DE CAZ
Pragul de semnificaţie stabilit la: Final Planificat Efectiv
2011 2011 2010
Societatea A
Societatea B
Societatea C

Baza de calcul:
Societatea A
Societatea B
Societatea C

Justificarea nivelului de prag de semnificaţie ales:

Societatea A
Societatea B
Societatea C 24
MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!