EŞANTIONAREA ÎN AUDIT

PROF. UNIV. DR. LAURENŢIU DOBROŢEANU

STRUCTURA PREZENTĂRII

1. Introducere ISA 530 – Eşantionarea în audit

2. Rolul eşantionării
3. Riscurile asociate eşantionării
4. Utilizarea eşantionării
3.1. Stabilirea dimensiunii eşantionului
3.2. Selecţia elementelor eşantionului
3.3. Evaluarea rezultatelor
5. Studii de caz

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 2

1. Introducere ISA 530

 1.1 Domeniul de aplicare al ISA 530

 1.2 Data intrării în vigoare

 1.3 Obiectiv

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 3

1.1 Domeniul de aplicare al ISA 530

 ISA 530 se aplică atunci când auditorul a decis să

utilizeze eşantionarea în audit pentru efectuarea
procedurilor de audit

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 4

1.2 Data intrării în vigoare

Se aplică pentru auditurile situaţiilor financiare aferente

perioadelor de raportare financiară cu începere de la
sau ulterior datei de
15 decembrie 2009

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 5

 1.3 Obiectiv

 Obiectivul auditorului, atunci când utilizează

eşantionarea în audit, este de a furniza o bază
rezonabilă pentru auditor, de formulare a
concluziilor cu privire la populaţia din care este
selectat eşantionul.
 Referiri la secţiunea B7, privind sumarul evaluării
riscurilor şi planul de eşantionare se regăseşte pe tot
parcursul materialului: “Ghid privind auditul
calităţii”

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 6

 2. Rolul eşantionării

Semnificaţie:

aplicarea procedurilor de audit pentru mai puţin

de 100% din elementele din cadrul soldului unui
cont sau unei clase de tranzacţii, astfel încât toate
elementele să aibă posibilitatea de a fi selectate

permite extinderea concluziilor la nivelul întregii

mulţimi

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 7

2. Rolul eşantionării
Eficientizarea angajamentului:
timp
costuri
Imposibilitatea de verificare exhaustivă

Alternative de selectare a elementelor supuse testelor

de audit:
Selectarea tuturor elementelor (examinare 100%)
Selectarea elementelor specifice – a nu se confunda
cu eşantionarea

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 8

2. Rolul eşantionării
Eşantionare:
prin metode statistice:
selectarea aleatorie a elementelor eşantionului – auditorul
trebuie să selecteze elementele eşantionului astfel încât
fiecare unitate de eşantionare din cadrul populaţiei să
poată fi selectată
utilizarea teoriei probabilităţilor pentru a evalua
rezultatele eşantionului, inclusiv pentru evaluarea
riscului de eşantionare
nu exclude raţionamentul profesional
recursul la stratificare
prin metode nestatistice – accent pe raţionamentul
profesional în determinarea:
dimensiunii eşantionului
selectarea elementelor eşantionului (selecţie hazard sau
aleatorie)
Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 9
3. Riscurile asociate eşantionării

Riscuri asociate eşantionării: în baza unui eşantion,

auditorul să ajungă la o concluzie diferită de
concluzia la care ar fi ajuns dacă întreaga mulţime ar
fi fost supusă testării (riscul de reprezentativitate)

Riscul de neeşantionare (este, de fapt, un risc

independent de procesul de eşantionare) – Riscul ca
auditorul să ajungă la o concluzie generatoare de
erori din orice alt motiv independent de riscul de
eşantionare

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 10

3. Riscurile asociate eşantionării

4 tipuri:

RC subevaluat / CI supraevaluat

 E mic → eficacitatea misiunii

RC supraevaluat / CI subevaluat

 E mare → eficienţa misiunii

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 11

3. Riscurile asociate eşantionării

Riscul acceptării incorecte:

acceptarea rezultatelor testelor de detaliu
aplicate E deşi acesta conţine denaturări
semnificative
impact: eficacitatea auditului
Riscul respingerii incorecte:
respingerea rezultatelor testelor aplicate E deşi
acesta nu conţine denaturări semnificative
impact: eficienţa auditului

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 12

 4. Utilizarea eşantionării

Etapa 1: Stabilirea mărimii E

Etapa 2: Selectarea elementelor E

şi testarea elementelor E

a. Obiectivele testelor / c. Identificarea mulţimii şi

procedurilor de fond unităţii de eşantionare

b. Stabilirea erorilor/ d. Stabilirea dimensiunii

devierilor aşteptate eşantionului

Etapa 3. Evaluarea rezultatelor

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 13
 4.1. Stabilirea mărimii E
Paşi:
a. Determinarea obiectivelor testelor ce urmează să
fie efectuate:
 Teste de control?
 Proceduri de fond?
b. Determinarea erorilor care sunt de aşteptat să
apară:
 Deviere – teste control
 Eroare semnificativă – proceduri de fond

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 14

 4.1. Stabilirea mărimii E
Paşi (cont.) :
c. Identificarea mulţimii şi a unităţii de eşantionare:
 Omogenitate
 Stratificare
 Relevanţa pentru obiectivele testelor
d. Stabilirea mărimii E:
 Mulţimi sub 5000 elemente – dimensiunea E
este determinată de dimensiunea mulţimii
 Mulţimi peste 5000 elemente – dimensiunea E
nu depinde de dimensiunea mulţimii

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 15

 4.1. Stabilirea mărimii E

Factori de influenţă:
Nivelul de asigurare asociat eşantionării (NAE)
NAE = 100% - RE
Din relaţia: RA = RI x RC x RN
RN = RE x RNd
RE = RA / (RC x RI x RNd)
Nivelul de precizie (NP)
Corelaţie între evaluarea riscului şi planul de
eşantionare, în “Ghid privind auditul calităţii”, pag 60-
61

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 16

4.1. Stabilirea mărimii E

Factori de influenţă (cont.):

Marja de eroare:
marja de eroare aşteptată (MEA)
marja de eroare efectivă (MEE)
marja de eroare tolerabilă (MET)

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 17

4.1. Stabilirea mărimii E

Dimensiunea eşantionului (ξ):

ξ = FI / MET
unde:
FI - factorul de încredere (relaţia dintre nivelul de
asigurare asociat eşantionării şi erorile aşteptate)
MET – marja de eroare tolerabilă

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 18

4.2. Selecţia elementelor E
Selecţie aleatorie

implică egalitatea de şanse în vederea alegerii

pentru fiecare element din mulţime. Se ataşează un
identificator unic pentru fiecare element şi se
stabileşte o procedură aleatorie de selecţie.

Selecţie sistematică

se stabileşte aleator un punct de pornire, de la care,

aplicând un anumit pas fix, se selectează fiecare
element care corespunde pasului stabilit (de
exemplu, din 3 în 3).

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 19

4.2. Selecţia elementelor E
Selecţia în bloc
exemplu: auditorul poate alege pentru testare
dintr-un total de 1.000 de articole, elementele de la
299 până la 371, fără să omită vreun articol din
interval şi fără să selecteze articole din afara
intervalului.
Selecţie pe bază de hazard/”cu ochii închişi”.
nu este o tehnică validă din punct de vedere
statistic
se utilizează frecvent, mai ales în cazul
populaţiilor reduse ca număr.

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 20

 4.2. Selecţia elementelor E

Aplicarea testelor – dificultăţi:

 Imposibilitatea testării unor elemente din E

Erori conjuncturale Erori – considerate pentru

rezultate

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 21

4.3. Evaluarea rezultatelor
Determinarea numărului de erori descoperite în
urma testării eşantionului

Determinarea limitei superioare a marjei de eroare

(LSME):

LSME = FI* / ξ
FI* - factorul de încredere corespunzător nivelului de asigurare
asociat eşantionării aferent numărului de erori efectiv
descoperite

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 22

4.3. Evaluarea rezultatelor
Două cazuri:
LSME > MET → eşantion subdimensionat
LSME < MET → eşantion supradimensionat
Două cazuri:
MEA ≥ MEE → concluziile obţinute pe baza
eşantionului pot fi extinse la nivelul mulţimii
MEA < MEE:
 majorarea RC
 reducerea RN
extinderea eşantionului / aplicare proceduri
suplimentare
revizuirea programului de audit, etc.
23
Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu
5. Studii de caz

Handout:
Studiu de caz – handout 530 - eşantionare prin
metode statistice

Prof. univ. dr. Laurenţiu Dobroţeanu 24

Mulţumesc pentru atenţie!