Impactul calității capitalului uman

asupra dezvoltării economice în

Republica Moldova

A elaborat: Codreanu Maria, grupa FB1701

A verificat: Bradu Margareta, lector universitar
• Actualitatea și importanța temei. Capitalul uman apare
ca fenomen social-economic, în care predomină
componenta intelectuală. El apare nu doar în formă de
stoc de forţă şi capacitate de producţie, dar şi a nevoilor,
care reprezintă motivaţia şi forţa de consum, ce
determină responsabilitate şi abilitate în realizarea acestor
posibilităţi.
• Scopul lucrării îl constituie cercetarea aprofundată a
fundamentelor teoretico metodologice a capitalului uman
şi a rolului său în economia Republicii Moldova.
• Obiectul. Capitalul uman din Republica Moldova
• Metodologia. Abordarea capacităţilor productive ale
omului ca rezultat al investiţiilor, acumularea capitalului
uman, au fost reflectate în lucrările savanţilor: W. Petty,.
A. Smith, D. Ricardo, K.Marx, F. List, G.Becker.
 Capitalul Uman
• stocul de cunostinte profesionale,
deprinderi, abilitati si de sanatate,
care pot conduce o persoana la
sporirea capacitatilor sale creative
si, implicit a veniturilor scontate a
se obtine in viitor
• capacitatea oamenilor de a produce
in mod eficient bunuri materiale si
servicii.
 Capital uman

Specific
Specific
Specific firmei ramurii
individului
industriale
 Teoria capitalului uman constituie fondul gândirii lui
G. Becker, iar A.Smith consideră capacităţile dobândite şi
folositoare ale tuturor locuitorilor sau membrilor societăţii”
văzute ca şi “cheltuieli restituite, totuşi, împreună cu un profit”
Capitalul Uman în Republica Moldova
 Numărul
persoanelor în
vîrstă este mai
mare în rîndul
femeilor şi în
mediul rural
• Numărul șomerilor = 44,6 mii, fiind în
creștere față de nivelul trimestrului III
2016 (38,7 mii).

Rata șomajului la nivel de țară a

înregistrat valoarea de 3,4%,
fiind în creștere fată de trimestrul
III 2016 (2,9%).
• Republica Moldova suferă de o insuficienţă acută a capitalului uman
ştiinţific. Din trei grupe de specialişti, cum ar fi personalul didactic din
universităţi, medicii şi cercetătorii, în cea mai gravă situaţie se află
ultimii, numărul lor fiind în continuă descreştere. Distribuţia
cercetătorilor după vârste arată că cel mai mult a fost afectată grupa de
vârstă 36-45 ani, cu alte cuvinte – capitalul uman care se consideră a fi
cei mai efcient.
 Recomandări
• creșterea calității învățământului de specialitate
și încurajarea instruirii pe parcursul vieții;
• schimbarea modului de predare în învățământul
general, astfel încât acesta să stimuleze
creativitatea
• crearea condițiilor pentru a reține și atrage
persoanele talentate și calificate în țară.
• promovarea și încurajarea profesiei de profesor
și creșterea continuă a calificării acestora.
• promovarea și crearea condițiilor necesare
pentru participarea mai înaltă a femeilor pe piața
muncii.
• locuri de muncă
Vă mulțumesc!