CF - DEFINITIE

 Asocierea între febră şi convulsii a fost observată

de Hippocrat, dar au fost descrise ca entitate
clinică distinctă abia în 1980;
 CF  cea mai frecventă manifestare convulsivă la
om, indiferent de vârstă;
 cea mai frecventă problemă neuropediatrică.
 CF - DEFINITIE

 CF  “evenimente” ce se produc în asociere cu febra, în primele

24h ale unei afecţiuni acute febrile, la un copil cu vârstă cuprinsă
între 6 luni - 5 ani, care nu prezintă infecţie acută de SNC şi nici
o alta cauză demonstrabilă de convulsii (declaraţia de consens a
National Institute of Health, 1980);

!!!Nu se defineste termenul “eveniment”; cel mai frecvent sunt

convulsii;

!!!Sunt excluşi copiii care au prezentat anterior convulsiei febrile o

convulsie în afebrilitate;
 CF - EPIDEMIOLOGIE
Incidenţa / Prevalenţa:

 2-4% copii < 5 ani prezintă cel puţin o convulsie

febrilă;

 frecvenţa maximă la vârsta de 18 luni- 24 luni

 băieţi > fete (uşoară predominanţă masculină)

 CF - ETIOPATOGENIE

 Factorii care interacţionează pt producerea

unei CF:
- febra;
- maturarea cerebrală;
- predispoziţia genetică.
 CF – ETIOPATOGENIE
 Febra survine in contextul inf virale:
IACRS
roseola infantum (exantemul
subit postfebril HV6)
gripa
gastroenterite
otite, pneumonii, ITU
CF se corelează cu mecanismul de producere a febrei (citokine
proinflamatorii) sau cu acţiunea directa a agentului patogen?
 CF – ETIOPATOGENIE
 Maturarea cerebrală
- CF survin rar in afara intervalului 6 luni-5 ani; nu
e încă clar în ce constă procesul de maturare:
-mielinizare în curs?
-modificarea raportului sinapse inhibitorii/
/sinapse excitatorii?
< 6 luni exista un numar mai mare de sinapse inhibitorii, la fel > 5 ani – maturarea cerebrala;
> 5 ani scade frecventa bolilor infectioase ale copilariei.
 CF – ETIOPATOGENIE
 Factorii genetici:
pacienţii cu CF au frecvent în AHC rude de gradul
I cu CF;
rudele pacientilor cu CF au risc mai crescut de a
dezvolta CF decat populatia generala.
Modul de transmitere: AD
Au fost identificate multiple gene care stau la baza unor
sindroame epileptice care includ CF: FEB1...FEB11
(gene pt canale de sodiu voltaj dependente, gene pt
receptori GABA).
 CF - CLASIFICARE

CONVULSII FEBRILE SIMPLE

(BENIGNE)

CONVULSII FEBRILE COMPLEXE

 CF SIMPLE - CRITERII

1. un unic episod în primele 24 ore ale unei afecţiuni

acute febrile
2. convulsie tonico-clonică generalizată
3. durata < 15 minute

!!! 90% sunt convulsii febrile simple

 CF COMPLEXE - CRITERII
1. episoade multiple în primele 24 ore de febră sau în cursul aceleiaşi boli;
2. convulsii focale;
3. durata prelungită > 15 minute;

 CF complexe constituie 10% din totalul de convulsii febrile;

 apar frecvent la copiii cu dezvoltare psihomotorie anormală anterioară crizei.

 termenul de CF complexe indica entitati variabile ca etiologie, semiologie si

prognostic; o CF complexa poate fi expresia unei patologii acute de SNC
(infectie, tumora, etc) sau sa constituie debutul unei epilepsii sau sa fie
pur si simplu o CF prelungita cu acelasi prognostic ca al formelor simple.
 CF- TABLOU CLINIC
 febră: în general cu valori de 39,5°C, dar 25% din CF se
observă la valori de 38-39°C.
 în 25% convulsiile sunt primul simptom al bolii
 convulsiile survin frecvent în prima oră de febră subită
 convulsii generalizate în CF simple şi focale în CF complexe
 durata: < 15 minute în cele simple şi > 15 minute în cele
complexe
 CF complexe pot fi urmate de pareză tranzitorie unilaterală (
paralizie Todd)
 examinarea clinică trebuie să urmărească şi detectarea cauzei
febrei la copil (rinofaringită, otita medie acută, pneumonie,
gastroenterite, ITU, etc.)
 CF- INVESTIGATII
 Puncţia lombară: controversată
 Indicaţia de PL trebuie

INDIVIDUALIZATĂ
 recomandată la copiii sub 18 luni;

 obligatorie când există cea mai mica

suspiciune de meningită (la sugar şi copilul
mic semnele meningiene pot lipsi);
 CF- INVESTIGATII
 EEG nu este indicata după prima convulsie
febrilă; nu are un rol predictiv privind o
posibilă epilepsie în viitor; indicata in CFC;

 CT/ RMN cerebrala indicate în:

 CF complexe

 Semne de hipertensiune intracraniană

CF - DIAGNOSTIC POZITIV

Diagnosticul de CF

ANAMNESTIC+CLINIC
 CF – DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

1. convulsii simptomatice (m. a. infectii acute de

SNC);
2. epilepsie (GEFS+, sd Dravet)
3. spasm al hohotului de plâns;
4. frisoane - cu stare de conştienţă păstrată,
cianoză a tegumentelor,
tremurătură fină generalizată.
 CF – TRATAMENT IN CRIZA
1) Plasarea copilului în decubit lateral pentru eliberarea căilor respiratorii
2) Oxigen pe mască
3) Anticonvulsivant: daca dureaza > 3-5min (in gen criza se termina spontan in 2-
3min)
Intrarectal DIAZEPAM DESITINE tub 5mg/2,5ml: 0,5-1 mg/kgc în criză
dacă criza nu cedează se administrează intravenos LENT : DIAZEPAM
0,2-0,3mg/kgc în ritm de 1mg/min; administrarea se opreste daca se
opreste criza; poate determina importantă detresă respiratorie;
MIDAZOLAM 0,15mg/kgc im sau 0,1mg/kgc iv (acţiune mai rapidă, risc mai
mic de detresă respiratorie)
4) Antipiretice (dupa remiterea convulsiei)
 Acetaminofen (Paracetamol): 10-15mg/kgc/doză
 Ibuprofen: 5-10mg/kgc/doză
 CF –TRATAMENT PE
TERMEN LUNG
• Ultimele ghiduri terapeutice nu recomandă tratamentul continuu sau
intermitent cu fenobarbital, valproat sau benzodiazepine după o
primă CF simplă !!!
• Nici un medicament nu s-a dovedit eficient în a preveni cu certitudine
o viitoare convulsie febrilă sau afebrilă (profilaxia recurenţelor sau a
epilepsiei), deci beneficiile terapiei NU depasesc riscurile efectelor
adverse.

• Pacienti cu 1 sau mai multe episoade de CFS si parinti complianti:

FARA TRATAMENT.
• Pacienti cu CFC (ex. istoric de convulsii cu durata > 15 min, care
necesita intrerupere farmacologica): TRATAMENT.
 CF –TRATAMENT PE
TERMEN LUNG

 Fenobarbital (administrat continuu):

 3-5mg/kg/zi, priza unica

 Efecte adverse: scăderea memoriei, scăderea puterii de

concentrare, tulburări de somn tranzitorii, agitatie extrema
 Valproat de sodiu/Acid valproic (administrat continuu):
20-30 mg/kgc/zi,2-3 prize
 Efecte adverse: hepatotoxicitate, toxicitate renală, tulburări
hematopoietice
 CFC: entitati variabile ca etiologie; tratament conditionat de
diagnosticul etiologic.
 CF – PROGNOSTIC SI
EVOLUTIE
 în 33%-40% din cazuri se observă recurenţe de CF, în 75% dintre cazuri
acestea survin în primul an după primul episod;
 epilepsia se întâlneste la 0,5% din populaţia generală, dar la 1-1,5% dintre cei
care au avut cândva convulsii febrile;
 Factori de risc predictivi pentru recurenţe :
1. varsta < 1 an la prima CF;
2. febra mica la prima CF;
3. durata scurta intre debutul febrei si debutul CF;
4. CF complexe;
5. antecedente familiale de CF/epilepsie;
1/3 copii prezintă recurenţe: 50% apar în primele 6 luni, 75% în primul an, 90%
în primii 2 ani după o primă CF.
 CF – PROGNOSTIC SI
EVOLUTIE
 Factori de risc predictivi pentru epilepsie:
1. afecţiuni neurologice asociate
2. intarziere in dezvoltarea neuropsihica
3. convulsii febrile complexe
4. antecedente familiale de epilepsie.

 CF simple  risc de epilepsie ulterioară cu 1-2% > ca in populatia

generala;
 CF complexe  risc de epilepsie ulterioară cu 5-10% > ca in
populatia generala.
 EDUCATIA SI CONSILIEREA
FAMILIEI

 Educaţie sanitară → primul ajutor pe care familia trebuie

să îl acorde copilului
 Parinţii necesită un suport psihologic important
 Convulsiile febrile: nu aduc prejudicii dezvoltării neuro-
psihice; nu determina retard neuro-psihic; nu determină
tulburări de comportament
 Riscul de epi dupa o CF simpla = 2-4%; riscul de epi dupa o
CF complexa = 5-10% (doar)
 CF trebuie considerate ca un sindrom convulsiv reactiv si
nu ca un adevarat sindrom epileptic (Engel, 2001)