• Nitratii si nitritii sunt saruri obtinute in mod

natural in sol prin mineralizarea substantelor

organice azotoase din surse animale si
vegetale sub actiunea microorganismelor
existente in pamant.
• Aceste substante chimice, regasite si in apa,
sunt folosite pe scara larga in agricultura si in
industria alimentara.
• Nitritii si nitratii patrund in organismul omului
fie pe calea apei, fie prin consumarea
legumelor si fructelor pentru cultivarea
carora s-au folosit ingrasaminte pe baza de
nitrogen, fie prin consumarea de produse
obtinute prin sacrificarea animalelor
contaminate, implicit a preparatelor din carne
si a lactatelor pentru care s-au folosit nitriti
si nitrati drept aditivi alimentari.
• In industria alimentara, nitritii sunt utilizati
pentru a oferi culoarea roz a produselor din
carne si savoarea carnii conservate, dar si
pentru protejarea preparatelor de toxina
bacilului botulinic si de alte bacterii.
 Efectele nocive asupra sanatatii
omului

• Expunerea excesiva a omului la aceste doua

substante provoaca afectiuni grave, cea mai
severa fiind methemoglobinemia(creste
cantitatea de methemoglobina din sange).
• Methemoglobinia provoaca cianoza sau
invinetirea buzelor si a pielii, precum si dureri
de cap, ameteala, oboseala, greata.
• In cazuri grave, provoaca pierderea
cunostintei, convulsii, coma si chiar moartea
persoanei afectate prin asfixiere, prin
producerea atacurilor de cord.
• Desi nu exista vreo dovada clinica sau
epidemiologica clara, specialistii care au
studiat domeniul considera ca aceste
substante chimice pot cauza si diverse tipuri
de cancer.
• Copii mici risca mai mult decat adultii sa
dezvolte methemoglobinie, fiindca sistemul
gastrointestinal imatur favorizeaza
proliferarea bacteriilor nitrat-reducatoare in
stomac(in special dupa ingerarea apei
contaminate)si transformarea nitratilor si
nitriti(in cantitati exagerate), fapt care
conduce la conversia hemoglobinei din sange in
methemoglobina.
Efecte benefice asupra sanatatii
omului
• Nitritii au potentialul sa se transforme in oxid
nitric. Aceasta molecula are rolul de a
transmite semnale de relaxare celulelor care
invelesc arterele prin care circula
sangele nostru. Astfel, oxidul nitric determina
peretii arterelor sa se relaxeze, sa se dilate
si in acest fel sa scada tensiunea arteriala. In
exact acelasi mod functioneaza nitroglicerina
(o sursa de nitrati), recomandata in cazul
crizelor de angina pectorala.
• Nitratii administrati la timp previn astfel
instalarea unui infarct miocardic, deoarece
dilata vasele de sange ale inimii, care altfel ar
fi putut bloca alimentarea cu oxigen a
miocardului. Studiile au aratat ca suplimentele
cu nitrati, cum este sucul de sfecla rosie, pot
reduce tensiunea arteriala cu 4 pana la 10
mm/Hg in doar cateva ore. Acelasi suc de
sfecla rosie, bogat in nitrati, imbunatateste
performantele atletilor.
 Alimentele cel mai usor de
contaminat

• O mare parte din cantitatea de nitrati si de

nitriti regasita in organismul omului provine
din alimentatie.
• Printre alimentele cu cele mai mari concetratii
de compusi chimici se numara unele fructe,
legume si frunze verzi.
 Metode de determinare

• Azotatul şi azotitul din proba de analizat sunt determinaţi

ca azot total. Conţinutul de azotat se calculează prin
diferenţa dintre azotul total şi azotitul determinat
prin metoda GRIESS şi exprimat în echivalent
azotat. Metoda se bazează pe nitrarea în mediu acid a
produsului 2,4-xilen-1-01(m-xilenol), în 6-nitro-2,4 xilen-1-
01 (o-nitroxilenol). Agentul de nitrare este HNO3 care se
formează prin tratarea NO3– cu H2SO4. Orto-xilenolul format
este distilat şi captat într-o soluţie apoasă de NaOH,
formând o sare de sodiu de culoare galbenă. Soluţia astfel
obţinută este supusă colorimetrării. Metoda fiind puternic
influenţată de prezenţa azotiţilor, clorurilor şi proteinelor,
acestea trebuiesc îndepărtate înainte de nitrarea m-
xilenolului.
• În acest scop, azotiţii se transformă în azotaţi
prin oxidare cu KMnO4. Clorurile se
îndepărtează prin precipitare cu sare de argint
(hidroxid de argint amoniacal, soluţie
preparată astfel: 5 g sulfat de argint – fără
azotiţi şi azotaţi- se dizolvă în 60 ml amoniac,
se încălzeşte la fierbere, se concentrează la
cca. 30 ml, se răceşte şi se diluează la 100 ml
cu apă distilată); Proteinele se îndepărtează
prin precipitare cu acid fosfo-tungstic sol. 20%.
• Într-un vas cotat de 100 ml se introduc 10 g carne (sau
produse din carne) peste care se adaugă 80 ml de apă
distilată, se omogenizează şi se ţine pe baia de apă la
60-70o C timp de o oră. După răcire se completează la
semn cu apă distilată şi se filtrează printr-un filtru
cutat. Din extractul apos se pipetează 50 ml într-un
balon cotat de 50 ml, se adaugă 3 picături indicator
(soluţie de verde de bromcrezol 0,1%, preparată astfel:
0,1 g de verde de bromcrezol se dizolvă în 1,5 ml de
soluţie de NaOH 0,1 n şi se diluează la 100 ml cu apă
distilată) şi se acidulează slab, picătură cu picătură cu
ajutorul unei soluţii diluate de H2SO4 1:10, până la
virarea culorii în galben. Pentru oxidarea azotiţilor
(transformarea în azotaţi) se adaugă picătură cu
picătură KMnO4 sol. 0,2n, sub agitare continuă până la
culoare roz-persistent.
• Se adaugă apoi 1 ml ac. sulfuric diluat 1:10 şi 1 ml de
soluţie acid fosfotungstic 20% . Se completează la semn
cu apă distilată, se omogenizează bine şi se filtrează
prin filtru cutat. Se pipetează 10 ml de filtrat într-un
balon de distilare cu fund plat de 500 ml şi se adaugă
picătură cu picătură soluţie de hidroxid de argint
amoniacal până când precipită întreaga cantitate de
cloruri (5 ml).
• Se adaugă 45 ml din soluţia concentrată de H2SO4 3:1,
se acoperă balonul cu dopul, se omogenizează şi se
răceşte până în apropierea temperaturii de 35 grade.
Se adaugă 3 picături de m-xilenol, se astupă din nou cu
dopul, se omogenizează şi se ţine 30 minute pe baia de
apă la 30-40oC. Apare o culoare galben-brună care se
datoreşte nitro-derivatului format.
• Se adaugă apoi 150 ml apă distilată (cu care se
spală şi dopul), apoi se montează balonul la
instalaţia de distilare. Se distilează 40-50 ml;
distilatul se captează într-un pahar Berzelius în
care s-a introdus în prealabil 5 ml de sol NaOH 1
% şi suficientă apă distilată, astfel încât
extremitatea inferioară a tubului refrigerentului
să fie scufundată în lichid. Se aduce distilatul în
balonul cotat de 100 ml şi se completează cu apă
distilată la semn. Se citeşte extincţia la lungimea
de undă de 445 nm (filtru albastru), iar
concentraţia de azotat a soluţiei ce se analizează
se obţine din curba etalon.
 Metoda de determinare selectivă a nitraţilor şi nitriţilor din apă folosind
cromatografia lichidă de înaltă performanţă cu reacţii fotochimce în coloană
şi cu detecţia prin chemiluminescenţă

• Determinarea nitraţilor şi nitriţilor din apă se poate realiza folosind cromatografia

de înaltă performanţă cu reacţii fotochimice în coloană şi cu detecţia prin
chemiluminescenţă a luminolului. Reducerea nitriţilor ai nitraţilor la NO şi
generarea peroxinitritului ar putea fi completă doar prin iradierea cu UV, care ar
simplifica considerabil metoda de identificare.
• Pentru această determinare s-au preparat soluţii stoc standard de azotat şi azotit
de sodiu. Soluţia stoc de luminol s-a preparat prin dizolvarea a 70,9 mg de luminol
în 20 ml soluţie tampon de carbonat. Soluţiile stoc au fost ţinute la temperaturi de
4 °C. Apa utilizată pentru toate soluţiile a fost purificată cu sistemul Milli-Q
Gradient A10 şi Yamato Auto Still WA-200. Soluţiile de lucru sunt: apa din rău, apa
din lac, apa de ploaie şi apa de la robinet. Determinările HPLC au fost efectuate
prin iradiere cu raze UV, urmate de detecţia prin chemiluminiscenţă., după cum se
arată în fig. 3 de mai jos.
• Pentru a obţine condiţii adecvate pentru determinările efectuate şi pentru a
optimiza parametrii pentru reacţia fotochimică şi reacţia de chemiluminescenţă, s-
au efectuat câteva experimente preliminarii folosind sistemul de injecţie în flux.
• În fig. sunt arătate cromatogramele obţinute pentru fiecare tip de apă luat pentru
analiză. Cu excepţia probei ce conţine apă de la robinet, nu s-a înregistrat existenţa
altor specii chimice în afară de nitraţi şi nitriţi.
• Cromatogramele tipice
a (A) unei soluţii
standard de nitriţi şi
nitraţi, (B) apă din lac,
(C) apă de râu, (D) apă
de ploaie si (E) apa de
robinet.
• Picul (1) nitriţi, picul (2)
nitraţi
• Din fig. se observă că cea mai mare cantitate de
nitraţi se găseşte în apa de la robinet, apoi în apă
din lac şi apa de rău. Spre deosebire de nitraţi,
nitriţii se află într-o cantitate mult mai mică în
toate probele de apă luate pentru analiză. În
analiza apei de la robinet s-au înregistrat şi alte
specii chimice în afară celor studiate.
• Rezultatele acestei metode sunt comparabile cu
rezultatele metodelor de referinţă şi astfel
această metodă este validată.
 In concluzie
• Nitriții și nitrații nu sunt neapărat răi, ci este
vorba mai degrabă despre sursa lor.
• Consumul de alimente procesate este în mod
clar o alegere greșită, iar alimentația organică
este alternativa cea mai potrivită, mai ales atunci
când include fructe și legume.
• De aceea, se recomandă porții mici de carne
organică, iar un truc interesant spune să
folosești carnea ca pe un „condiment”, în timp ce
pe farfuria ta se află mai multe fructe și legume