Flavonoide

Izolare si caracterizare

Flavonoidele

1
 Flavonoidele reprezintă o clasă de metaboliți secundari ai plantelor, cunoscuți pentru
proprietățile lor antioxidante.

 Flavonoidele sunt substanțe ce se pot găsi în toate tipurile de plante și sunt responsabile
de coloritul minunat al plantelor. Ori de câte ori vedem culorile electrizante pentru ochi, precum
galben, oranj sau roșu, ne gândim automat la minunățiile de pe acest Pământ. Dar flavonoidele
sunt responsabile în mare parte de varietatea de culori ale plantelor. Există peste șase mii de
substanțe flavonoide, clasificate ca și pigmenți ai plantelor și descoperite în anul 1938 de către
un om de știință din Ungaria, pe nume Albert Szent Gyorgyi. Dar compoziția chimică a
flavonoidelor este extrem de complicată, iar aceste substanțe sunt împărțite în mai multe grupe
ce conțin fiecare, sute, poate chiar mii de flavonoide.

Clasificare

Din punct de vedere IUPAC ele se clasifică astfel:

 Flavonoide derivați de 2 fenil cromen 4 –onă (structura 2 fenil 1, 4 benzopironică)

 Isoflavonoide , derivați de 3 fenil cromen4-onă (structura 3 fenil 1, 4 benzopironică)
 Neoflavonoide derivați de 4 fenil cumarină (4 fenil 1,2 benzopironică)

2
Cai de sinteza

Flavonoidele sunt sintetizate pe calea fenil propanolului, unde aminoacidul fenilalanină

este utilizat la producerea 4-cumaroil-CoA. Acesta se condensează cu manoil-CoA pentru a
obține un grup de compuși numiți calcone care conțin două inele fenil. Conjugarea continuă până
la obținerea formei caracteristice cu trei cicluri. Calea metabolică continuă cu o serie de
modificări enzimatice până la obținerea flavanonelor, de aici a dihidroflavononilor și apoi a
antocianidinelor. Pe parcursul acestor procese are loc formarea de compuși intermediari:
flavonoli, flavan-3-oli, proantocianidine și a mai multor compuși de tip polifenolic.

3
Beneficii

Beneficiile pe care flavonoidele le aduc organismului nostru sunt multiple. În primul

rând, vasele de sânge sunt mult mai curate, mai sănătoase și este mult mai puțin probabil să se
rupă. Apoi, flavonoidele asigură organismului nostru un supliment de vitamina C deosebit de
important, iar inflamațiile de la nivelul tuturor organelor și al corpului uman sunt prevenite. Cum
ne dăm seama că organismului nostru îi lipsesc aceste substanțe, flavonoidele? De exemplu, dacă
la fiecare lovitură ușoară ne învinețim, dacă ne curge sânge din nas foarte des, dacă răcim sau
facem infecții în corp mai des și dacă, după o lovitură ni se umflă excesiv locul cu pricina, este
un semn că organismul nostru are nevoie de mai multe astfel de substanțe, de flavonoide.
Flavonoidele pot fi găsite într- varietate de plante, legume și fructe, consumate în stare naturală
sau cât mai naturală posibilă. Printre aceste plante, legume și fructe menționăm pătrunjelul,
merele, piersicile, fructele de pădure, perele, murele, căpșunile, zmeura, varza, ceapa, fasolea și
roșiile.

 Flavonoidele au un rol foarte important în prevenirea și tratarea unor afecțiuni precum

alergiile, astmul, dermatita atopică, infecția cu candida, diabetul, guta, hemoroizii, migrenele,
parodontoza, ulcerul, varicele, etc

Actiunea flavonoidelor

  Flavonoidele acționează la fel ca orice altă substanță, spre exemplu vitaminele și

mineralele, care odată ce interacționează cu organismul uman, își fac datoria și acționează ca un
scut împotriva multor afecțiuni. Spre exemplu, flavonoidele protejează celulele de orice tip,
deoarece flavonoidele acționează în interiorul corpului uman ca niște substanțe antioxidante. Mai
mult decât atât, flavonoidele sunt folosite încă din cele mai vechi timpuri (deși nu purtau acest
nume) pentru proprietățile lor antioxidante. Ceaiul verde, lemnul dulce sunt doar câteva exemple
de alimente ce conțin flavonoide și au fost și sunt folosite în medicina orientală. Pe de altă parte,
acestea aduc și un aport important de vitamina C organismului uman. Atunci când au fost
descoperite aceste substanțe de către omul de știință, laureat al premiului Nobel, Albert Szent
Gyorgyi, de fapt, acesta încerca să facă un preparat cu vitamina C pentru pacienții lui care aveau
probleme cu vasele sanguine. Dar preparatul pe care acesta l-a prezentat și l-a oferit pacienților

4
săi nu era sută la sută pur, ci conținea și alte substanțe împreună cu vitamina C, iar acestea au dat
rezultate minunate. Apoi, cercetătorul a supus pacienții și unei cure cu vitamina C în stare pură,
iar rezultatele nu au mai fost atât de mulțumitoare. Astfel, acesta a ajuns la concluzia că
flavonoidele au adăugat un strop de magie și un aport suplimentar de vitamina C acelui preparat.
Flavonoidele sunt și astăzi în centrul atenției cercetătorilor din întreaga lume care au descoperit
că flavonoidele și vitamina C se înțeleg de minune și anume, că fiecare substanță accentuează
beneficiile pe care cealaltă le aduce asupra organismului. Mai mult decât atât, s-a descoperit că,
de cele mai multe ori, flavonoidele pot acționa direct ca și antibioticele, distrugând unele
microorganisme precum virușii sau bacteriile.

Efecte secundare

 Flavonoidele nu prezintă efecte secundare. Acestea pot fi consumate chiar și în cantități

mai mari, spre exemplu 140 de grame pe zi și nu apar efecte secundare de niciun fel. Chiar și
dacă se aduce un aport suplimentar de 10% de substanțe, acestea nu sunt toxice. Nici măcar
studiile efectuate în timpul sarcinii nu au arătat efecte secundare pe care flavonoidele le au
asupra corpului uman.

Depozitarea alimentelor bogate in flavonoide

 Flavonoidele sunt extrem de benefice pentru corpul nostru, însă modul în care depozităm
plantele, fructele, legumele, modul de preparare, căldura, afectează foarte mult modul în care
acestea ajută organismul. Astfel,, un grad mare de aciditate, căldura și procesarea acestora în
anumite modalități, precum prăjitul afectează modul în care acționează flavonoidele. De
exemplu, conținutul de flavonoide din spanac va fi redus cu 50% numai prin fierbere. Iar în cazul
cepei, procesul de fierbere reduce 30% din conținutul de flavonoizi.

Factorii care influenteaza deficitul de flavonoide

  Deficiența de flavonoide poate fi foarte des întâlnită în ziua de azi și în societatea actuală,
deoarece oamenii nu mai consumă suficiente fructe și legume în stare proaspătă, mănâncă mai
mult pe fugă sau preferă preparatele rapide de tip fast-food. De asemenea, gătirea excesivă a
alimentelor este un factor ce contribuie foarte mult la deficiența de flavonoide cu care mulți

5
dintre noi ne confruntăm. Consumul de alimente și de sucuri procesate este un alt factor ce
contribuie la deficiența de flavonoide. Spre exemplu, ar trebui să alegem un pahar de suc de
portocală proaspăt stors și nu unul din comerț cu acid, care nu mai are nicio proprietate benefică
pentru organism.

Alimente cu continut ridicat de flavonoide

De fapt, toate fructele și legumele, toate mirodeniile și plantele din care obținem ceaiuri
conțin flavonoide. De asemenea, acestea pot fi găsite și în fasolea uscată, și în toate tipurile de
fasole, în cereale, în vinul obținut din struguri. Murele, spre exemplu, conțin poate cea mai mare
cantitate de flavonoide, iar ceaiul verde este o sursă foarte bogată de astfel de substanțe. În
general, fructele, legumele și ierburile din cele mai colorate conțin și o cantitate mare de
flavonoide. Flavonoidele, așadar, sunt substanțe deosebit de importante pentru organismul uman,
iar noi le consumăm zilnic, într-o cantitate mai mare sau mai mică. Ar trebui să luăm în
considerare și alte aspecte ale fructelor și legumelor și să adoptăm un stil de viață mai sănătos.

Identificarea flavonelor din cojile de portocale

Portocala reduce hipertensiunea arterială şi colesterolul. Cea mai importantă substanţă activă este
hesperidina care are un rol semnificativ în reducerea hipertensiunii arteriale, a colesterolului "rău" şi are proprietăţi
antiinflamatorii. Ea este prezentă în coaja de portocalăşi în pieliţa care înveleşte miezul. Întăreşte sistemul
imunitar. Previne osteoporoza. Are proprietăţi anticancerigene. Protejează inima
de bolile cardiovasculare datorită conţinutului ridicat de folaţi, potasiu (care reduce hipertensiunea
arterială şi tulburările de ritm cardiac).

Flavonoizii sunt un grup de pigmenţi conţinuti în plante, responsabili pentru coloraţia florilor şi fructelor.
Seminţele şi coaja citricelor sunt foarte bogate în compuşi fenolici, precum acizii fenolici şi flavonoidele.
Seminţele de lămâie conţin, în principal eriocitrină şi hesperidină, în timp ce coaja este bogată în neoeriocitrină,
naringină şi neohesperidină.

6
Principiul metodei:

Principiul metodei consta in transferul de substanate care se pot realiza prin difuziune
moleculara sau alte forme de transfer de substanta cu pondere mai mica.Factorii care
influenteaza procesul fizic de extractie sunt:

 material prima-natura,temperature,vascozitatea ,cantitatea, forma si marimea,tratamentele

prealabile
 solvent-natura,cantitatea,selectivitatea,densitatea,vascozitatea,tensiune de
interfata,,reactivitatea chimica.
 operatia de extractie-temperatura,viteza de extractie,timpul de contact.
 Solventa utilizata trebuie sa dizolve si sa extraga cu randament ridicat majoritatea
componentelor active,sa aiba un punct de fierbere cat mai scazut sis a contina cat mai
putina materie prima inerta fara valoare terapeutica.Solventii cei mai utilizati in
extractive sunt:
 apa:pt saruri ale alcaloizilor,glicoizi,zaharuri,taninuri
 alcool etilic:pt uleiuri volatile,taninuri,alcaloizi,baze si saruri ale acestora
 eterul etilic:pt alcaloizi baze,rezine,uleiuri volatile

Modul de lucru:

Extractorul Soxhlet lucrează în cicluri. Solventul fierbe în vas şi se formează vapori care
ajung la condensator unde condensează, iar condensulcurge peste şi prin probă şi se colectează la
partea inferioară. În acest moment solventul va conţine o concentraţie mică de substanţe extrase
din probă. Nivelul lichidului creşte simultan în “camera” de extracţie şi în tubul lateralde
recirculare. Când tubul se umple, sub acţiunea gravitaţiei, lichidul se scurge rapid înapoi în vasul
cu solvent, acesta fiind sfârşitul unui ciclu.

7
 Substanta luata in lucru se marunteste si se introduce in balon fara a depasi 2/3 din
capacitatea vasului si se adauga apa astfel incat sa acopere substanta.Balonul se aseaza la
refrigerent si se supune incalzirii cu ajutorul unui bec de gaz .Dupa o fierbere de cca 2 ore se
filtreaza amestecul obtinut iar filtrantul se foloseste pentru identificarile ulterioare.

Identificarea compusilor cu:

 H2SO4-se observa precipitat rosu

 NaOH- se observa culoarea galbena iar prin incalzire se transforma in rosu
 FeCl3- se observa culoarea portocalie
 CuSO4- se observa culoarea galben verzui
 HCl- se observa culoarea galben pai
 Acid boric+acid oxalic- se observa decolorarea compusului
 MgCl2 se observa culoarea galbena

8
Metode extracţie a compusilor chimici naturali
Materiale vegetale selectate

Materiile prime selectate în vederea extracţiei, separării si identificării compusilor

polifenolici au fost: Asclepias syriaca, fructe de Crataegus monogyna, seminţele de Vitis vinifera
(soiul Merlot) si coajă de Picea abies.
Asclepias syriaca a fost în iniţial selectată si exploatată din perspectiva conţinutului în
hidrocarburi, lignină, si fibre celulozice. În contextul valorificării complexe a biomasei s-a
abordat valorificarea acestei plante si din prisma conţinutului de compusi naturali bioactivi.
Păducelul (Crataegus Monogyna) este o plantă cu proprietăţi diverse utilizată în medicina
curativa, în special în afecţiunile cardiovasculare si cunoscută datorită conţinutului bogat în
compusi bioactivi naturali.
Seminţele de struguri si coaja de molid reprezintă surse importante de sub-produse
industriale la nivel naţional si mondial. Valorificarea deseurilor sau a produselor secundare
rezultate în urma diverselor procese industriale este un aspect foarte important din punct de
vedere al impactului de mediu si managementul deseurilor dar si din punctul de vedere al
utilizării unor materii prime ieftine în procesele de biorafinare si valorificare complexă a
biomasei vegetale cu scopul izolării compusilor chimici naturali.

Schema de ansamblu a etapelor experimentale parcurse pentru extracția, separarea si

9
caracterizarea compusilor polifenolici naturali

Extracția substanţelor lipofile

O etapă importantă în procesul de extracţie o constituie eliminarea substanţelor lipofile
prezente în materialul vegetal substanţe care pot îngreuna ulterior extracţia compusilor
polifenolici sau a altor compusi cu solubilitate ridicată în solvenţi de tipul alcoolilor.
Materiale si metode
În vederea degresării materialului vegetal s-au utilizat ca agenţi de extracţie eterul etilic si
hexanul. Fracţia lipofilă obţinută după extracția cu hexan a fost caracterizată în vederea stabilirii
principalilor acizi grasi prin GC-MS iar fracţia eterică a fost supusă analizei HPLC.
Rezultate si discuţii
În urma etapei de extracţiei a substanţelor lipofile utilizând diferiţi solvenţi s-a constatat
că desi eterul etilic este un bun agent de extracţie al substanţelor lipofile acesta prezintă afinitate
si faţă de compusii polifenolici. Extracţia cu eter etilic a seminţelor de struguri si analiza HPLC a
fracţiei eterice a confirmat prezenţa compusilor de interes în extractul obţinut.
Pentru a evita extracţia polifenolilor în etapa de degresare a materialului vegetal s-a
utilizat hexanul ca solvent de extracţie.
În figura urmatoare sunt prezentate randamentele extracţiei cu hexan pentru toate cele patru
materiale vegetale.

Randamentul extracție cu hexan

Putem observa, astfel, că randamentele cele mai ridicate s-au înregistrat în cazul
seminţelor de struguri si a fructelor de păducel atingând valori de până la 15% în timp ce pentru
extractele obţinute din coajă de molid si Asclepias Syriaca randamentul extracţiei a fost de

10
aproximativ 8%.

În urma analizei GC-MS s-a constat că în cazul extractului din Asclepias Syriaca
compusii majoritari prezenţi sunt acizii linoleic (21%), oleic (19%) si palmitic (39%).
În extractul de păducel, acidul linoleic reprezintă aproximativ 50% din totalul compusilor
prezenţi în timp ce acidul oleic se găseste într-un procent de aproximativ 33% iar acidul palmitic
reprezintă 13%.
Pe de altă parte, în extractul din coajă de molid compusii majoritari sunt acidul beheric
(34%), metil lignocerat (36%) si într-o proporţie mai mică acidul palmitic (12%). De asemenea si
în cazul acestui extract se poate constata prezenţa unui compus caracteristic doar acestui tip de
material vegetal si anume acidul arahidic care reprezintă aproximativ 9% din totalul compusilor
identificaţi.
În extractul de seminţe de struguri ponderea cea mai ridicată aparţine acidului linoleic
(65%) urmat de acizii oleic (13%) si palmitic (10%).
Extracţia compusilor polifenolici din materialele vegetale
Extracţia compusilor naturali bioactivi a presupus utilizarea a trei solvenţi de extracţie:
apa, etanol 80% si metanol 80%. Datorită stabilităţii termice relativ reduse a compusilor
naturali cu structură aromatică, procesul s-a desfăsurat în prezenţa acidului ascorbic (0,5 % w/v)
ca agent antioxidant.Temperatura de extracţie a fost de 80°C
Extracţia alcalină (NaOH 2M) s-a realizat pe materialul vegetal obtinut ulterior
extractiei alcoolice si a avut ca scop eliberarea acizilor polifenolici legati în matricea vegetala de
alte grupari functionale si care nu sunt extractibili în solventi organici.
Extracția cu fluide supercritice este una dintre cele mai versatile tehnici de extractie
aplicata în cazul separarii compusilor polifenolici.
Dioxidul de carbon (0.5 ml/min) în condiţii supercritice a fost folosit ca agent de extracţie
iar etanolul de concentraţie 80% a reprezentat cosolventul utilizat pentru modificarea polarităţii.
Temperaturile de lucru au fost 40, 60 respectiv 80°C iar presiunile de 150, 300 si 400 atm.
Înainte de etapele propriu zise de separare, identificare si caracterizare utilizând diverse
tehnici analitice extractele obținute au fost caracterizate din punct de vedere fizico-chimic.
Aceasta etapa a presupus calcularea randamentului de extracție, determinarea conținutului în
substanța organica si minerala, determinarea pH-ului si stabilirea densității probelor.
În urma unei analizei preliminare a extractelor vegetale s-a constat că acestea prezintă un

11
pH între 3,8 si 5 indiferent de solventul utilizat iar densitatea a fost cuprinsă între 0,7-0,9 g/cm3.
Randamentele cele mai ridicate s-au înregistrat pentru extractele etanolice din seminţe de
struguri (9%) si fructe de Crataegus monogyna (19%).
În ceea ce priveste extracţia cu fluide supercritice a celor din urmă materiale
randamentele calculate au fost usor mai ridicate decât în cazul extracţiei alcoolice (12 % si
respectiv 22%).

Concluzii

In concluzie, flavonoidele sunt distribuite în plante , fiind responsabile de culoarea

galbenă și roșie/albastră a florilor , având și rol de protecție față de microbi și insecte. Datorită
largei lor răspândiri a varietății lor și toxicității scăzute comparativ cu alți metaboliți secundari
(alcaloizi), determină ingestia lor de către oameni și animale în cantități mari. Datorită evidentei
lor capacități de a modifica anumite reacții ale corpului la alergeni, virusuri și substanțe
carcinogene, ele se mai numesc si modificatori naturali ai răspunsului biologic.

În ceea ce priveste degradarea termică a compusilor, datele obţinute evidenţiază faptul că

procesul de degradare termică se desfăsoară în trei, patru sau chiar cinci etape, însoţite de
efecte endo- si exoterme în funcţie de structura produsului investigat.
Stabilitatea termică a extractelor studiate, este diferită în concordanţă cu compusii
specifici ai fiecărui extract cât si concentraţia acestora în probă, situându-se în ordinea:
Extract din Crataegus Monogyna < Extract din coajă de molid< Extract din Asclepias
Syriaca<Extract din seminţe de struguri.

12
Bibliografie

1. Flavonoide - Wikipedia

2. What Are Flavonoids? | Live Science

3. Ignat Ioana, Volf Irina, Popa Valentin I., (2011), A critical review of methods for
characterization of polyphenolic compounds in fruits and vegetables, Food Chemistry, 126 (4),
1821-1835.

13