 Consta in fixarea cu tehnici adezive , pe

fatetele vestibulare preparate , a unor

fatete fizionomice realizate de medicul
dentist sau de catre tehnicianul dentar
 Estetice, reabiliteaza fizionomia
 Biologice , mai conservative , mai putin
invazive , datorita prepararii mai reduse si
contactului mai redus cu paradontiul
 Pericol mai mic pentru pulpa
 Functional :nu modifica ghidajul anterior
 Mecanic: pericol mai mic de a reduce
rezistenta dintelui
 Ergonomic :timp redus de lucru
 Economic :mai ieftin pentru pacient
 Cer o buna manualitate (modelare ,
imbinarea culorilor )
 Finisarea imperfecta
 Deteriorarea posibila : alterarea culorii
 Desprinderea
 Vizibilitatea jonctiunii dento- protetice
 Pot produce gingivite
 Majoritatea dezavantajelor sunt insa
proprii metodei directe de realizare a
fatetarii( prima aparuta , inspirata din
tehnica obturatiilor compozite ), care
este din ce in ce mai mult inlocuita cu
metoda indirecta , mult superioara.
 Discromii – dupa tratamente cu
tetraciclina
 Fluoroza- prin cauze alimentare
 Varsta
 Dinti depulpati
 Fisuri in smalt
 Eroziuni dentare
 Malpozitii (oropozitii, dinti rotati)
 Corectarea diastemei
 Refacerea morfologiei incisivilor nanici (
de obicei incisivii laterali superiori)
 Dinti hipoplazici sau decalcifiati

 Amelogeneza imperfecta
 Igiena bucala precara

 Vestibulo pozitii : ele necesita o

preparare accentuata pana la dentina
 Respiratie bucala, care favorizeaza
depunerea de “saliva uscata “ pe
coletul dintilor , producand si intretinand
gingivite
 Dentina libera pe o suprafata mare (
adezivitate redusa , toxicitatea gravarii si
fixarii , daca nu este corect protejata
 Ocluzii nefavorabile( cap la cap,
adanca)

 clasaII/2 Angle
 Leziuni coronare extinse , medii ( prin
carii, fracturi , eroziuni )
 bruxism
 Etapa importanta
 Depinde rezultatul imediat al
procedeului ( cel “in timp “ depinde de
calitatea fixarii)
 Culoarea nu este uniforma pe suprafata
vestibulara :
 Inchisa (galbuie ) –colet
 Deschisa (alb transparent )-incizal
 Se imparte fata vestibulara in trei
sectoare :
 Cervical
 Mijlociu
 Incizal
 Se deseneaza pe fisa latimea fiecarui
sector , deoarece fie ca nu au aceeasi
latime , fie ca nu sunt plasate la acelasi
nivel pe toti dintii
 Se utilizeaza “cheia de culori” de dorit
din cutia de material respectiva ( pot
exista diferente )
 Vestibular : in medie 0.5 mm
 Mai redus spre cervical 0.3 mm
 Mai accentuata spre incizal 0.75 mm
 Ratiunea acestei prepari este :
 Smalt subtire spre colet
 Gingival se aplica culori mai inchise
 Incizal culori mai deschise( fateta trebuie
sa aiba grosime mai mare in cazul
discromiilor accentuate pentru a le
putea masca )
 Proximal – cu atentie pentru a nu afecta
dintii adiacenti
 Pana la punctul de contact – in vederea
mascarii jonctiunii dinte fateta
 Separatia nu se face cu disc , nu cu
freze , se efectueaza cu benzi abrazive
fine .
 Incizal – trei posibilitati :
1. 0.75 mm – preparatie a fetei vestibulare
in fereastra , in care corect executata
se va incastra fateta ceramica.
- se indica la dintii cu margini incizale
mai groase
- riscurile deteriorarii produse de
marginile incizale ale dintilor inferiori in
incizie ( cap la cap) sunt nule
2. Preparatia se extinde pana la marginea
incizala
Se recomanda la incisivii cu margini
incizale subtiri , inguste
Exista riscuri
3. Fateta va acoperi si marginea incizala,
preparatia terminandu-se net (prag).
Nu in zona contactelor centrice cu
marginile incizale ale antagonistilor
Indicata la pacienti cu ocluzie deschisa ,
caz in care se pot repara si fracturi mici
ale unghiurilor sau marginii incizale
 Colet – prag oblic sau excavat
(chamfren) lat de aproximativ 0.3 mm
juxtagingival
 Plasarea subgingivala nu permite o buna
izolare( cu diga) uscare , adaptare si
prelucrare finala
 Prelucrarea este necesara pentru
prevenirea placofiliei si gingivitelor
 Supragingival fateta -dinte ar fi vizibila
inestetica
 Amprentare precisa si exacta – cu
materiale siliconate
 Protectia preparatiei fatete provizorii-
fatetare directa cu compozit fara agent
de cuplare sau gravare acida – rezista 5-
10 zile
 Verificare extraorala – pe model
 se verifica conturarea vestibulara,
adaptarea marginala , integritatea
 Fata interna gravata cu acid hidrofluoric 7%
in vederea creearii de retentii pentru
fixarea adeziva
 Verificarea intraorala – atentie a nu se
scapa pe jos
 Umectare cu apa pe fata interna , se
aplica pe dinte de care adera prin
pelicula de apa
 Control – adaptare marginala , culoare
 Fateta ceramica este subtire si
monocromatica
 Fata interna se curata cu acid fosforic 37 %-
60 sec
 Se spala, se usuca
 Pensulare agent silanic de cuplare ( liant
adeziv)- uscare 60 sec
 Testare adeziv opac fotopolimerizabil cu
care se face fixarea adeziva
 Spre colet se folosesc culori mai inchise (
galben sau maro)- incizal mai deschise
 Se aplica pe dintele negravat si fara foto in
aceasta faza de testare
 Gravare acida a smaltului dintelui
 Aplicare compozit pe fata interna a fatetei
 Se preseaza fateta pe fata vestibulara cu
pulpa degetului cu vibratii usoare
 Fotopolimerizare 10 sec
 Indepartare surplus de material
 Fotopolimerizare completa 60 sec sau de 3
ori cate 40 sec in cele 3 zone , gingival ,
mijlocie , incizal
 Necesara pentru a preveni interferentele
cu cele adiacente ce urmeaza a se fixa
 Interdentar cu benzi abrazive fine
 Gingival cu freze efilate diamantate cu
granulatie foarte fina .
 Incizal
 Lustruirea suprafetelor cu discuri de
hartie sau cu varfuri de guma moale
 Cu sonde fine , proximal cu fire de
matase , care trebuie sa alunece , sa nu
agate
 Nisa parodontala sa fie libera , punctul
de contact cvasinormal
 Consta in realizarea sau aplicarea
fatetelor imediat dupa prepararea
dintelui
 Poate fi o “furniruire” a materialelor
compozite sau prin adaptarea si fixarea
(tehnici adezive ) a unor fatete
prefabricate
 Cu rasini compozite – de tipul celor folosite
la obturatiile fizionomice moderne
 Se utilizeaza cele fotopolimerizabile – ofera
precizie in modelare si ajustare .
 Sanse maxime de reusita- se recomanda
diga – izoland dintele atat de secretiile
gingivale (saliva , sange ,lichid sulcular ) cat
si de aerul expirat ce polueaza suprafata
gravata acid , reducand calitatea fixarii
 Gravarea acida –microretentii in smalt ,care se
adauga la retentiile ( asperitatile ) realizate prin
preparare
 Atacul acid – numai in smalt
 Zonele de dentina descoperite trebuie
acoperite cu agent de cuplare dentinar ,
inaintea gravarii sau cu CIS fotopolimerizabil
 Folosim acid fosforic 37%- 60-90 sec- spalare 30
sec
 Opacifiant cand este necesar in strat subtire –
60 sec foto
 Prelucrarea sub jet de apa se produc
modificari nedorite a culorii
 Se realizeaza intr-o singura sedinta
 Culoarea poate fi realizata gradat
 Suprafata neteda si se mai netezeste
prin utilizare
 Se poate repara usor
 Cost redus
 Aspectul estetic nu este intotdeauna
redat corect ( forma , culoare , luciu )
 Deteriorari mai frecvente
 Nu a dat rezultate bune in timp
 Fatete de forme , marimi si culori diferite
din polimetacrilat de metil , pe cale
industriala
 Alegerea fatetei dupa morfologie (
lungime , latime ) culoare adecvata
 Adaptare pe dinte prin preparare din
fata interna , si prin incalzire si presare
 Se fixeaza pe dintele preparat prin
tehnica adeziva
 Necesita doar o sedinta
 Culoarea este adecvata
 Luciu perfect

 Dezavantaje
 Se poate dezlipi
 Apare in timp o coloratie la
jonctiunea fateta – dinte
 24 de ore sa nu consume alcool
 Sa nu faca dusuri bucale
 Sa evite pastele de dinti si solutiile
suprafluorurate ( care ar dauna luciului
glazurii)
 Sa evite incizia alimentelor dure
 Sa elimine obiceiurile vicioase ( obiecte
dure intre dinti )