Sunteți pe pagina 1din 34

Viaţa e doar 10 % ceea ce ţi se întîmplă

şi 90 % cum reacţionezi la aceasta


STRESUL
EDUCAŢIA CIVICĂ
CLASA A IX-a
PROFESOR:
Anghelinici Tatiana
Liceul Teoretic
,,Ştefan cel Mare”
oraşul Rezina RM
Ce este stresul?
 STRESUL- Stare emotivă provocată
de o situaţie neaşteptată şi încordată.
( Stresul poate fi pozitiv şi negativ)
 Totalitatea conflictelor personale sau sociale ale
individului care nu-și găsesc soluția pe moment.
 Stresor sau factor stresant - orice factori de
origine fizică, chimică,
psihologică ce duce
la pierderea
echilibrului organizmului
Factori stresanţi:
mediul natural şi cosmic:
- schimbări bruşte de temperatură
şi presiune ,calamităţi: furtuni, erupţii
vulcanice, cutremure, inundaţii,incendii,etc;

 mediul social-economic şi politic


schimbările, progresele ştiinţifice,tehnice şi
cultural-artistice;
 civilizaţia modernă:
explozia informaţională,tehnologia
computerizată, multimedia;
Sursele de stres din viaţa mea!

Care au legătură cu propria persoană:

În familie
La şcoală

În grupul de prieteni, societate


SURSE DE STRES

 Probleme legate de învăţătură


 Conflicte cu părinţii
 Conflicte cu profesorii
 Presiunea colegilor
 Dezechilibru emoţional: nelinişte, depresie,
supărare, frică
 Responsabilităţi-sarcini de realizat în familie
 Schimbări profunde- decesul unui
părinte/plecarea in străinătate
 Altele
Situații generatoare de stres psihic:
 existența unor circumstanțe neobișnuite pentru individ care îl
surprind pe acesta nepregătit pentru a le face față.
 semnificația unui eveniment.
 angajarea individului într-o acțiune sau relație exagerată.
 lipsa condițiilor interne.
 situațiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel
intelectual.
 criza de timp.
 izolarea.
 apariția unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care
duce la frustrare.
 situații cauzate de agenți fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de
temperatură).
Stadii:
 De alarmă: stresul e trăit ca un şoc;
 De rezistenţă: organismul işi creează şi îşi
consolidează armele de apărare şi se adaptează
acestor solicitări;
 De epuizare :organismul e învins; apar
afecţiuni datorate acţiunii prelungite a
stresului: dischinezii biliare, ulceraţii digestive,
tulburări cardiovasculare, dificultăţi de
concentrare a atenţiei, labilitate afectivă,
tendinţe spre agresivitate şi autoagresivitate.
Stadiile stresului
Semnele de stres
Stresul, frica, furia sunt semne de avertizare, prin care
organismul ne avertizează că ceva nu este în regulă, că ceva
ar trebui schimbat.
 A te simţi temător, nervos, îngrozit

 A te îngrijora legat de ceea ce este posibil să se întâmple, a-


ţi imagina ceea ce este mai rău.
 A te simţi iritabil, firav, prost dispus

 A te simţi supraafectat de lucrurile din jurul tău

 A te simţi furios, supărat, combativ. A te simţi neodihnit,


nerabdător, agitat/neastâmpărat. A avea probleme în a
adormire sau a avea un somn neodihnitor.
 A te simţi epuizat, obosit, plictisit
Simptome fizice Simptome pe plan intelectual

 dureri de cap -dificultăţi în luarea deciziilor


 tensiune
 stare de oboseala,lipsa relaxării -tulburări de memorie
 indigestie
 dificultăţi respiratorii -incapacitatea de concentrare
 stare de voma
 iritații ale pielii -tulburări ale somnului
 stare de leșin
 transpirație excesivă - stare de îngrijorare
 constipație sau diaree - intuiție scăzuta
 creștere sau scădere rapidă în - gândirii negative
greutate -gândire pe termen scurt
 frecvente răceli, gripe sau alte mai mult decât pe termen lung
infecții minore
decizii pripite
Schimbări de comportament
Simptome pe plan emoțional
 neliniște, agitație
 sociabilitate redusă - nervozitate şi iritabilitate
 pierderea apetitului sau - proasta dispoziție
supraalimentare - sensibilitate mare la critici
 insomnie - sentiment
 consum mai mare de alcool de încordare nervoasă
 consum mai mare de țigări - mai multă îngrijorare
 tendința de a minți pentru a acoperi fără motiv
greșelile - lipsa entuziasmului
 comportament necorespunzător - lipsa simțului umorului
(tendința de a se certa,abuzuri - mai putina satisfacție în viață
verbale,etc.)
- pierderea încrederii în sine
 productivitate redusa
- lipsa satisfacției în munca
 predispoziție spre accidente de
muncă
 dificultate în vorbire ( bâlbâială,
tremurul vocii)
Stresul vizual
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
 ochi iritaţi;
 senzaţia de arsură la nivelul ochilor;
 vedere înceţoşată;
 tensiune la nivelul ochilor;
 dureri de cap;
 ameţeli;
 dificultăţi de focalizare;
 miopie;
 dublarea imaginii;
 modificări în percepţia culorilor.
Peste 50% din utilizatorii de calculator dintre
aceştia prezintă dificultăţi cu focalizarea privirii
asupra obiectelor mai îndepărtate şi tulburări ale
imaginii dincolo de planul apropiat după
folosirea îndelungată a monitorului.
Simptomele indirecte ale stresului vizual pot
include:
 dureri la nivelul muşchilor şi oaselor

(gât,spate,umeri,încheietura mâinilor,degete );
 eficienţă vizuală scăzută în desfăşurarea
activităţii;
 iritabilitate excesivă;

 oboseală fizică excesivă;

 posibilitatea declanşării

crizelor de epilepsie.
Metode de a reduce stresul vizual
1.Tehnica celor 3B
 Blink (clipirea)
 Breathe (respiratul)
 ritmul normal al respiraţiei relaxează muşchii, chiar
şi pe aceia ai aparatului vizual
 Break (pauza)
 Micropauza de 10 secunde (trebuie luată din 10 în 10
minute pentru rotirea globilor oculari şi pentru
fixarea privirii pe un obiect îndepărtat);
 Minipauza de 5 minute (trebuie luată din oră în oră
pentru efectuarea gimnasticii de ralaxare a
membrelor şi ochilor);
 Maxipauza (trebuie luată după 2-3 ore pentru
ridicarea de la masa de lucru şi pentru a merge;
poate fi folosită şi ca pauza pentru masă).
 2.Folosirea ochelarilor speciali pentru computer
Efectele stresului asupra diverselor organe şi sisteme

 Stresul şi sistemul imunitar


In cazul in care exista un anumit tip de stres repetat in
mod constant, în organismul uman este eliberat
cortizonul- hormon care provoacă pe langă cresterea
tensiunii arteriale şi scăderea pulsului, scăderea
sintezei leucocitare (de celule albe cu rol în apărarea
organismului). Ca urmare, individul poate fi expus
infectiilor de orice gen, ba mai mult, infecţii banale
care la un individ nesupus stresului se rezolvă
adeseori de la sine, pot provoca adevărate dezastre
într-un organism deja tarat, datorită stresului prelungit
la care a fost supus.
Stresul şi sistemul cardio-vascular
 Creşterea numărului de infarcte miocardice,
accidente vasculare cerebrale, apariţia precoce
a aterosclerozei, sunt doar unele din
consecinţele nedorite ale stresului asupra
sistemului cardiovascular. Insă, de departe
hipertensiunea arterială cronică, rezistentă la
tratament, este una din cele mai temute maladii
datorită complicaţiilor sale, şi a cărei cauză
profundă trebuie căutată în tipul
comportamental al individului şi răspunsul său
la interacţiunea cu mediul înconjurător.
 Stresul şi diabetul
Legătura dintre stres şi apariţia diabetului zaharat poate fi
observată în toate cele trei stadii, rezultat al răspunsului
organismului la stres.
 Stresul şi sistemul nervos
Persoanele supuse stresului continuu perioade lungi de timp
(ca de exemplu angajatii ce sunt supusi unei mari presiuni
psihologice la servici),incep sa manifeste stari psihomentale
deosebit de neplacute insotite de anxietate, depresie si aparitia
atacurilor de panică. Stresul cronic genereaza o reducere a
capacitaţii de memorare şi a capacităţii de concentrare cu scaderea
eficientei in activitatile efectuate.
 Stresul şi somnul
Lipsa somnului, pe termen scurt, duce la scaderea
performantelor mentale, a atenţiei şi concentrarii, determina
lentoare in reactiile de raspuns la diferitele evenimente si creeaza
confuzie si dispersie mentala.
Somnul insuficient pe termen lung, generează adevărate
nevroze, scurtând chiar speranţa de viaţă a individului.
Modalitati de reducere stresului psihologic:
1. Informarea privind sursele de stres;

2. Constientizarea reactiilor la stres;


3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al
stresului: dezvoltarea asertivitatii, comunicarii pozitive cu
ceilalti, invatarea tehnicii de a spune NU, identificarea si
rezovarea conflictelor atunci cand apar, invatarea metodelor de
rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor, invatarea unor
metode de relaxare;
4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat;
5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos: mentinerea unei greutati
normale, practicarea regulata a exercitiilor fizice, renuntarea la
consumul de alcool si a fumatului;
6. Dezvoltarea stimei de sine: stabilirea prioritatilor si limitelor,
participarea la activitati care dezvolta stima de sine, stabilirea
unor scopuri realiste;
7. Managementul timpului;
SFATURI PENTRU VIAŢĂ

- Fii treaz: fii atent la tot ce se întâmplă în jurul tău şi trage


învăţămintele necesare
-Fii interesat: pune-ţi întrebări şi găseşte răspunsuri la
aceste întrebări, descoperă lucruri noi
- Exploatează greşelile, ia-le ca pe oportunităţi de a învăşa
ceva şi ca pe eşecuri
- Adoptă o atitudine pozitivă: nu respinge nimic până nu
te-ai convins ca nu îţi foloseşte la nimic
- Învaţă să înveţi – perfecţionează-ţi modul de a învăţa
Evaluarea stresului
 Pentru evitarea consecinţelor distructive şi
pentru creşterea puterii de adaptare la
factorii generatori de tensiune, încordare,
suferinţă, este necesară evalurea stresului.
 Vă propun o autotestare pentru a vă edifica
cărei categorii aparţineţi. A , B , AB.
 Citiţi enunţurile fiecărei perechi de afirmaţii,
încercaţi să vă plasaţi în intervalul 1-7.
 Bifaţi în dreptul punctului pe care vi-l
acordaţi. Adunaţi punctele şi încadraţi în
scala recomandată.
12 34 5 6 7
1)Nu mă deranjează Trebuie să terminat
dacă las temporar neaparat lucrul pe care l-
neterminat un lucru am început.
pe care l-am început.

2)Sunt calm şi nu mă Niciodată nu întârzii când


grăbesc atunci când e e vorba de întâlniri.
vorba de o întâlnire.

3)Nu sunt pentru Sunt pentru întrecere în


întrecere în ceea ce ceea ce fac.
fac.

4)Ştiu să-i ascult, să-i Îi anticipez pe ceilalţi în


las pe ceilalţi să-şi discuţie.
termine ce au de
spus.
5)Nu sunt niciodată 1 2 3 4 5 6 7 Sunt întotdeauna grăbit.
grăbit, chiar atunci
când sunt presat de
timp.
6)Pot aştepta cu Îmi este foarte greu să aştept.
răbdare.

7)Merg relaxat şi nu Întotdeauna merg cât se


foarte repede. poate de repede.
8)Fac un singur lucru Încerc să fac mai multe
într-o perioadă de lucruri în acelaşi timp.
timp.
9)Vorbesc rar şi sunt Vorbesc cu forţă şi cu multe
atent la ceea ce spun. gesturi.
10)În ceea ce fac mă Doresc recunoaşterea din
interesează ceea ce partea altora pentru un lucru
gândesc eu despre bine făcut.
aceasta.
11)Sunt lent într-o mulţime 1 2 3 4 5 6 7 Sunt rapid în tot ce
de activităţi. fac.
12)Iau lucrurile aşa cum Sunt întotdeauna
sunt. nemulţumit de
situaţia prezentă.
13)Îmi exprim în mod Nu-mi exprim
deschis sentimentele. sentimentele.
14)Am multe interese Am puţine interese
extraprofesionale. extraprofesionale.
15)Sunt mulţumit cu Sunt nemulţumit cu
funcţia pe care o ocup. funcţia prezentă.Sunt
ambitios.

16)Nu-mi stabilesc Îmi stabilesc


niciodată date limită pentru propriile date limită
ceea ce fac. în ceea ce fac.
17)Rareori mă simt 1 2 3 4 5 6 7 Întotdeauna mă simt
responsabil. responsabil.
18)Nu judec niciodată Deseori văd performanţa
lucrurile în termeni de în termeni de cantitate(cât
cantitate. de mult).
19)Sunt puţin interesat Iau munca foarte în
de muncă. serios.Lucrez în week-end.

20)Nu acord atenţie Acord mare atenţie


detaliilor. detaliilor.
Interpretare
 110-140 puncte
tip A –risc ridicat la tulburări cardiovasculare;
 80-109 puncte
tip A –predispus la tulburări cardiovasculare;
 60-79 puncte
tip AB-potenţiale căderi în A;
 30-59 puncte
tip B în general relaxat, face faţă stresului;
 0-29 puncte
tip B rar asociat tulburărilor cardiovasculare.
TIPUL A:
Se află mereu în luptă cu timpul.
Este mereu nemulţumit cu ceea ce realizează.
Vrea mult şi multe.
Nu-i place să ceară ajutorul cuiva.
Luptă singur cu obstacolele.
Nu are răbdare, nu poate aştepta.
Este mereu agitat.
Neglijează relaxarea, concediul, week-end-ul.
Niciodată nu spune nu.
Cei mai mulţi manageri de succes fac parte din această
categorie.
TIPUL B
Este calm, supraselectiv, prudent.
Aşteaptă şi caută situaţiile care-l favorizează.
Nu riscă.Nu intră vizibil în competiţie.
Nu se grăbeşte, este mereu relaxat.
Acţionează lent, ia lucrurile aşa cum sunt.
Se mulţumeşte cu ce are.
Nu desface firul în şapte.
TIPUL AB

Este intermediar.