Conducător științific:

Conf. Dr. Dan Monea

Absolvent
Donca Cătălin-Tudor
 Dinamism

 Complexitate

 Dezvoltare metode de antrenament

 Inovație
1. Introducere
2. Fundamentarea teoretică a temei
3. Organizarea cercetării
4. Analiza și interpretarea datelor
5. Concluzii și propuneri
 Analiza datelor
Metodologie

Dezvoltare
antrenamente

Concluzii și propuneri
 Cercetare primară
 Subiecți: 16 fotbaliști juniori cu
vârsta 16-18 ani
 Observație participativă prin
dezvoltare de antrenamente
 Analiză de documente
 Testări, programe de antrenament,
evaluări
Pentru realizarea cercetării privind dinamica
dezvoltării forţei la fotbaliştii de 16-18 ani
am pornit de la ipoteza că un program de
antrenament în perioada pregătitoare axat pe
exerciţii care să angreneze principalele
grupe musculare, creşte eficienţa pregătirii
fizice.
27,5
La acest exerciţiu
27 subiecţii din grupul
26,5

26 1 experiment au înregistrat o
2
25,5

25
medie de 43,25 m la testarea
24,5 iniţială, cu o abatere standard
24
1 lot experimental 2 lot martor de ± 2,55m. Coeficientul de
variabilitae de 5,89% indică
o grupă omogenă. La
Dinamica valorilor de la
testarea finală au obţinut o
testarea finală, comparativ medie de 48,37m, cu o
grupa experiment cu grupa abatere standard de ± 2,92 m.
martor la lovirea mingii cu
piciorul la distanţă
 Compararea rezultatelor între
28,6
cele două testari, în cazul
28,4
28,2
acestei probe, ne indică o
28
27,8
creştere semnificativă
1 a
2
27,6
27,4
valorilor lotului experiment
27,2
27
comparativ cu lotul martor la
26,8
1 lot experimental 2
testarea
lot martor
finală(t=4,27,
p<0,005), cu toate că la
testarea iniţială între cele
Ridicari din culcat dorsal două loturi nu a existat o
diferenţă
semnificativă(t=0,72, p>0,05)
 Compararea rezultatelor
29 mediilor înregistrate la
aceasta probă între cele
28,5
28
27,5
27
1
2
două loturi demonstrează
26,5
26
că la testare iniţială nu au
25,5 existat diferenţe
25
1 lot experimental 2 lot martor
semnificative între ele(
t=2,13, p>0,05 ). La
Detenta pe orizontală testarea finală însă media
lotului experiment este
semnificativ mai mare
decât media lotului
martor(t=4,12, p<0,05).
Ipoteza lucrării a fost confirmată, respectiv
că, programul de antrenament propus de
noi a condus la îmbunătăţirea nivelului
pregătirii fizice. Un program de
antrenament concentrat în perioada
pregătitoare focalizat pe exerciţii care să
angreneze principalele grupe musculare,
creşte eficienţa pregătirii fizice.