COMPATIBILITATE

ELECTROMAGNETICĂ

Obiectivele disciplinei:
 
1. Familiarizarea cu problematica poluării electromagnetice.
 

2. Cunoaşterea principalelor surse de perturbaţii electromagnetice.

3. Cunoaşterea tipurilor de cuplaje prin intermediul cărora perturbaţiile

electromagnetice se propagă de la surse la receptoare.

4. Cunoaşterea tehnicilor de măsurare a interferenţelor

electromagnetice.
5. Cunoașterea modalităţilor practice de reducere a interferenţelor
electromagnetice şi asigurare a imunităţii, respectiv a mijloacelor de
măsurare în CEM.
 Tematica cursului de CEM

 
q    Introducere în Compatibilitatea Electromagnetică (CEM)

 
q Surse de perturbaţii electromagnetice

q Tipuri de cuplaje electromagnetice

q Tehnici si mijloace de măsurare în CEM 

q Tehnici şi dispozitive de atenuare a interferenţelor electromagnetice

q Influența câmpurilor electromagnetice asupra bioorganismelor

INTRODUCERE ÎN COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICĂ

1.1. Scurt istoric. De ce este nevoie de CEM?

q În 1831 Faraday descoperă inducția
electromagnetică, reușind să 
realizeze conversia electromecanică a
energiei și să enunțe Legea inducției
electromagnetice..
q Faraday arată (după o serie de experimentări) 
că electricitatea se obține prin inducție, prin
frecare, pe cale chimică sau termoelectrică.
q A propus reprezentarea câmpului
magnetic prin linii de forță (sau linii de câmp).
q A arătat că acțiunile electrice și magnetice se
transmit din aproape în aproape, cu viteză
finită. 
q A descoperit principiul de funcționare 
a motorului electric cu magneți permanenți (a 
reuşit să rotească un circuit parcurs de un 
curent electric într-un câmp magnetic).
 Guglielmo Marconi a fost inginer 
și fizician italian, inventatorul 
radioului, telegrafiei fără fir și a 
antenei de emisie legate la 
pământ.

➢ 1895 Marconi inventează radioul

 

➢ 1897 prima transmisie radio peste Canalul Mânecii (Marconi)

 

➢ 1901 prima transmisie radio peste Oceanul Atlantic (Marconi)

➢ după 1850 - transmisiile telegrafice sunt confruntate cu probleme de diafonie

➢ 1904 - experienţe privind detectarea ecoului undelor electromagnetice
(Hulsmeyer a inventat un precursor al radarului , numit “telemobiloscope”, cu ajutorul
căruia obstacolele pe mare, mai ales in conditii de ceaţă, puteau fi identificate cu ajutorul
undelor radio).
→ 1935 - primele sisteme RADAR (1940 - RAdio Detection And Ranging,
acronim care inseamnă “detecţia şi estimarea distanţei prin unde radio”). 
(Un emiţător transmite unde radio care sunt reflectate de “ţintă” şi detectate de un 
receptor, situat în acelaşi loc cu emiţătorul. 
Printr-un astfel de sistem se pot determina distanţa şi viteza unor obiecte, precum 
cea a avioanelor, a vapoarelor, a autovehiculelor; teledetecţia se foloseşte, de 
asemenea, în astronautică, meteorologie, geologie, medicină etc.)

Telemobiloscope
[http://www.design- 
technology.info/inventors/page28.htm]
➢ 1907 - Lee de Forest descoperă trioda cu vid (”audion”)
Þ unde electromagnetice continue, modularea lor cu semnale telefonice, amplificarea lor
înainte de recepție

„ Trioda cu vid - Un dispozitiv cu trei electrozi

pentru amplificarea curenților electrici foarte
slabi” (Lee de Forest)
 ➢ după 1910 - electrificarea căilor ferate perturbă liniile de comunicaţii

Soluţii:
 cabluri ecranate,
 dispozitive împotriva
fulgerelor.

➢1915-1940 domeniul de frecvență în telecomunicaţii se extinde la

frecvenţe înalte
Þ emisiuni radio “deranjate” de acțiunea perturbatoare a aparatelor electrice.
Soluţii:
 legarea la masă
 decuplarea galvanică
 filtre de frecvență
 amplificatoare diferențiale
 prescripţii militare precise şi ferme (primele organisme cu rol de standardizare)
 ➢ 1945 – primul calculator electronic
(ENIAC - Electronic Numerical
Integrator And Computer;
avea 17.468 tuburi electronice, 7.200 diode cu
cristal, 1.500 relee, 70.000 rezistoare, 10.000
condensatoare și aproximativ 5 milioane de
conexiuni lipite manual; cântărea 27 t, ocupa 63 m²
și consuma 150 kW).

➢ 1951 - UNIVAC (Universal

Automatic Calculator), primul
calculator electronic digital
destinat comercializării (inventatori 
J. Presper Eckert şi John Mauchly; 
cântarea peste 7 t, folosea 5.000 de 
tuburi cu vid şi efectua aproximativ 1.000 
de calcule pe secundă).
Evoluţia microelectronicii:
➢ 1948 – primul tranzistor
➢ 1958 – primul circuit integrat
➢ 1971 – primul microprocesor
➢ 1976 – primul computer personal
➢ 1983 – primul compact disk
➢ 1984 – Macintosh cu prima interfaţă grafică utilizator
➢ 1984 – prima reţea Internet
➢ 1995 – prima memorie de 1Gb
➢ 2000 – frecvenţe de lucru peste 1GHz şi tensiuni de alimentare sub 2,5V

Þ Au crescut semnificativ problemele de

interferenţă electromagnetică !!!!!!
Daune provocate de supratensiuni, ca
urmare a descărcărilor electrostatice
asupra unei celule de 20 kV.
 Surse artificiale de radiaţii electromagnetice
(în domeniul casnic, telecomunicaţii, linii electrice aeriene)
SPECTRUL SURSELOR DE RADIAŢII ELECTROMAGNETICE ARTIFICIALE ŞI
EFECTUL BIOLOGIC AL ACESTORA

Creșterea medie în zonele
urbane a radiației
electromagnetice artificiale
în banda de frecvențe
900 MHz-2.5 GHz
q CEM este un domeniu de mare 
actualitate, fiind impusă de:
- dezvoltarea electronicii şi a 
electrotehnicii neliniare; 
- extinderea şi diversificarea reţelelor de
comunicaţii şi transmisii de date;
- creşterea gradului de interconectare în 
cadrul reţelelor energetice şi de altă 
natură.

q Toate acestea au condus la creşterea gradului de poluare electromagnetică,

atât în mediul înconjurător, cât şi în cadrul tuturor reţelelor energetice, de 
comunicaţii sau de altă natură.

q Poluarea electromagnetică determină o serie de fenomene nedorite:

 folosirea necorespunzătoare a spectrului de radio-frecvenţe;
 disfuncţionalităţi pentru echipamentele electrice, electronice şi de radio;
 efecte negative asupra ţesuturilor umane;
 aprinderea unor substanţe inflamabile.
➢ 1933 – Comitetul Internațional Special de Perturbații Radioelectrice (CISPR)
Þ Stabilirea și dezvoltarea normelor privind evitarea interferențelor radio

➢ 1979 – American Federal Communications Commission (FCC)

Þ Publică norme limită de emisii electromagnetice pentru toate aparatele
electronice
➢ 1980 – Comisia Electrotehnică Internatională (CEI)
Þ Normativul CEI 801 care se referă la imunitatea materialelor la
interferenţele
electromagnetice (se dechide calea spre ceea ce numim astăzi CEM)
➢ 1989 - Comunitatea Economică Europeană (CEE)
Þ Directiva 89/336/CEE care conţine acordarea legislaţiilor statelor membre
ale CEE cu privire la CEM
Þ 1 ianuarie 1996 toate produsele puse pe piaţa europeană trebuie să
satisfacă
exigențele normelor CEM de emisie și de imunitate
q Directiva 89/336/CEE a fost adoptată în Romania prin HG 1032/2001 privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă şi funcţionarea aparatelor electrice şi electronice din
punct de vedere al CEM.
q A fost modificată şi completată ulterior prin HG 497/2003 şi HG 1554/2003.
 În majoritatea ţărilor lumii normele CEM au un caracter obligatoriu,
neîndeplinirea lor determinând:
• retragerea de pe piaţă a produselor necorespunzătoare;
• răspunderea materială (și penală, uneori) a producătorului.
 Normele CEM stabilesc:
 condiţiile de funcţionare pentru echipamente;
 nivelul emisiei;
 nivelul perturbaţiilor acceptate;
 metodele de măsurare, testare şi evaluare a performanţelor
CEM.

Simbolul de conformitate CEM

 1.2. Definiția Compatibilității Electromagnetice
q Compatibilitatea electromagnetică (CEM) = coexistența neconflictuală a
emițătoarelor și receptoarelor de energie electromagnetică (eng. EMC,
ElectroMagnetic Compatibility).
q Def.: Compatibilitatea electromagnetică (CEM) reprezintă capacitatea
echipamentelor electrice, electronice şi de radio de a coexista, în sensul de 
a nu emite niveluri inacceptabile de perturbaţii electromagnetice şi de a nu
reacţiona imprevizibil la emisia altor sisteme din mediul lor ambiental în care 
lucrează.

1.3. Conceptul de interferență electromagnetică (IEM/ EMI)

 Perturbaţie electromagnetică = orice fenomen care poate degrada performanţele 

unui dispozitiv, echipament sau sistem electric, electronic sau de radio. 
 Interferenţa electromagnetică =  degradarea performanţelor unui dispozitiv, 
echipament sau sistem, cauzată de o perturbaţie electromagnetică.
 Influenţarea sau interferenta se resimte la receptor, în sensul că energia 
electromagnetică, provenind din alte emiţătoare decât emiţătorul pentru care 
receptorul este pregătit, modifică sau interferează semnalul util (modifică parametrii
semnalului util - amplitudine, frecvenţă, fază).
  
Element Element
Mecanism
perturbator perturbat
de cuplaj
(emiţător) (receptor)
(cale)

Fig. 1.1. Model de interferenţă.

 Emițătoare:  Receptoare:
 lămpile cu descărcari în gaze, în   sistemele de automatizare cu semiconductoare;
faza aprinderii;  sistemele  de  recepție  a  informațiilor  (telefonice, 
 sistemele  de  emisie  radio,  TV,  televizate, radar);
radar;  sistemele  de  măsurare electrică a mărimilor electrice 
 motoarele electrice cu colector; și neelectrice (osciloscoape, etc.);
 electronica de putere;  rețelele de calculatoare;
 dispozitivele  de  comutație  cu   microelectronica de pe autovehicule;
contacte;  sistemele de scanare din tehnica medicală;
 descărcarile  atmosferice  între   microscopul electronic;
nori sau între nor și pământ;  stimulatoarele cardiace;
 exploziile nucleare.  bioorganismele.

q Influențarea sau interferența semnalului util se produce prin intermediul unor 
cuplaje (galvanic, inductiv, capacitiv, prin radiație).
q Un dispozitiv electric se consideră compatibil dacă în calitate de emiţător 
produce emisii tolerabile, iar în calitate de receptor posedă imunitate, respectiv 
rezistenţă la perturbaţii suficientă.
q Scopul CEM este de a face compatibilă funcţionarea unui sistem electric sau
electronic sensibil, într-un mediu electromagnetic perturbat, prin respectarea
a 3 criterii:
 să nu producă nici o interferenţă cu alte sisteme;
 să nu fie susceptibil la emisiile altor sisteme;
 să nu producă nici o interferenţă cu el însuşi.

 
Element Element
Mecanism
perturbator perturbat
de cuplaj
(emiţător) (receptor)
(cale)

q Există 3 mijloace de protecție împotriva interferențelor electromagnetice:

(1) Să se suprime emisia de la surse;
(2) Să se realizeze un cuplaj cât mai ineficace posibil;
(3) Să se facă receptorul cât mai puțin susceptibil la emisiile elementelor 
     perturbatoare.
 Motive economice impun – dacă tehnic este posibil – ca să se realizeze, în
primul rând, compatibilitatea emiţătoarelor (măsuri primare) şi numai după
aceea să se acţioneze asupra receptoarelor (măsuri secundare);

 Încă din faza de concepţie a sistemelor complexe trebuie avută în vedere şi

proiectarea compatibilităţii electromagnetice, care constă în luarea în
considerare a măsurilor care să asigure CEM.
q Pentru proiectarea corectă a unui sistem electric dpdv al CEM trebuie cunoscute:
 Mediul electromagnetic perturbator (toate emiţătoarele) sub formă de:
- Valori de vârf ale tensiunilor şi curenţilor;
- Intensităţi ale câmpurilor magnetice şi electrice;
- Spectre de frecvenţă;
- Pante ale fronturilor impulsurilor.
 Mecanismele de cuplaj, sub forma factorilor de atenuare ai filtrelor şi ecranelor, 
sau funcţii de transfer complexe;
 Susceptibilitatea (receptivitatea) dispozitivelor perturbate (receptoarele), sub 
formă de nivele de perturbaţii admisibile (în domeniul frecvenţă şi în domeniul timp). 

 Realizarea unor produse în conformitate cu normele CEM chiar din faza de

proiectare determină o creștere a costurilor de fabricație cu 2..5%.
 Remedierea unor deficiențe privind CEM ridică prețul de cost cu peste 20%.
 PRINCIPALELE TIPURI DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE
STUDIATE DE CEM

  Surse de perturbaţii
Fenomene perturbatoare
Prin conducţie, la joasă frecvenţă:   -  comutaţii în reţeaua   de alimentare
-  armonici, interarmonici   -  defecte în unda tensiunii de alimentare
-  fluctuaţii de tensiune   -  regimuri tranzitorii
-   supratensiuni   -  consumatori neliniari
-   goluri şi întreruperi de tensiune
-   variaţii de frecvenţă
Prin radiaţie, la joasă frecvenţă:  
-  câmpuri magnetice la   
frecvenţa fundamentală   -  curenţi/ tensiuni în conductoare
-  câmpuri electrice la 
frecvenţa fundamentală
Prin conducţie, la înaltă frecvenţă:  
-  vârfuri  (spikes) de tensiune   -  anclanşări - declanşări de circuite
-  fenomene tranzitorii rapide    -  trăznete
etc.
  -  impulsuri electromagnetice nucleare
Prin radiaţie, la înaltă frecvenţă:  
-  câmpuri magnetice   -  curenţi/tensiuni în conductoare
- câmpuri electrice   -  emiţătoare radio /TV
-  câmpuri electromagnetice    -  trăznete
continue   -  impulsuri electromagnetice nucleare
-  câmpuri electromagnetice    -  încărcări electrostatice
tranzitorii
-  descărcări electrostatice
 DOMENII DE INTERES PENTRU NORMARE ÎN
CEM
    Organisme preocupate
Nivel fizic Nivel funcţional de normare
  •  Radiocomunicaţii  
  •  Radiodifuziune CCIR 
Tipuri de fenomene •  Televiziune CISPR 
perturbatoare: •  Telecomunicaţii CCITT
- prin conducţie  
•  Sisteme de comandă şi 
- prin radiaţie  
       control
•  Sisteme de tratare a   
   
Tipuri de victime:      informaţiei
CEI, CIGRE, 
- componente •  Sisteme speciale
UNIPEDE, CISPR, 
- subansamble •  Vehicule (nave, avioane,
OIML, ECMA
automobile, locomotive 
- aparate individuale
electrice)
-    echipamente
-    sisteme •  Procese  EMI interne   
-  reţele de transmisie      aparatelor şi echipamentelor CEI
a      ectronice
      energiei electrice
•  Efecte  biologice  a supra  
organismului  uman OMS, C I GRE