UTILIZAREA TIC

IN EDUCATIE

CONF. UNIV. IULIAN BREZEANU

SEPTEMBRIE2018
O noua societate - Era Informationala

2
Mobilitate, mobilitate, mobilitate…
INTRODUCERE IN LUMEA CALCULATOARELOR
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric

 Maşinile mecanice/electromecanice - (circa 1600 - 1940)

 Wilhelm Schickard - 1624
 Blaise Pascal – 1642
 Gottfried Wilhelm Leibnitz – 1694 – aritmometrul Thomas (…-1926)
 Edmund Gunter - rigla de calcul (1624), bazata pe tabelele de logaritmi (Napier, 1617)
 Charles Babbage (1792 - 1857) - masinile diferenţială şi analitică (primul calculator programabil) +
Ada Gordon Lovelace, primul programator
 George Boole - logica binara, 1847

 Sistemele de telecomunicaţii
 telegraful - Cooke - 1828
 telefonul, Alexander Graham Bell – 1876
 transmisia radio, Marconi – 1901, Heinrich Hertz - 1887, J. C. Maxwell - 1864
 tubul cu vacuum, Lee deForest - 1906

 Herman Hollerith - maşina tabulator - 1890, codul Hollerith, 1924 - holdingul International
Bussines Machine (actualul multinational IBM)
 calculatoarele analogice - analizorul diferenţial electromecanic,
Vannavar Bush - 1930
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
 Calculatoarele cu tuburi electronice
 teoria informatiei - Claude Shannon, în anii '30, la Bell Labs
 bazele teoretice ale informaticii - Alan M. Turing – 1940 - maşina universalaTuring,
maşina Colossus (destinată decriptării codurilor de comunicaţie germane)
 reţelele neurale artificiale, bazate pe modelul simplificat al celulei nervoase (Warren
McCulloch şi Walter Pitts – 1943)
 primul calculator utilitar electromecanic, Konrad Zuse – 1934
 calculatorul electromecanic programabil Mark I, Howard Aiken la Universitatea
Havard + IBM – 1944
 maşina ABC, Atanasoff şi Berry la Iowa State College – 1940

 primul calculator electronic: ENIAC (Electronic Numerical Integrator and

Calculator), Presper Eckert,John W. Mauchly +John von Neumann - Moore School of Engineering,
Pennsylvania University ,
1942-1946
Dispozitivele de calculat - scurt istoric

Evolutia calculatoarelor electronice :

 - calculatoarele realizate cu tuburi electronice;

generaţia 1
 generaţia 2 - calculatoarele cu tranzistori;

 generaţia 3 - calculatoarele cu circuite integrate;

 generaţia 4 - PC-urile( calculatoarele cu

microprocesoare);
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
Calculatoarele cu tuburi electronice
(1945 - 1958):

 primului calculator universal automat: UNIVAC , vandut de Remington-Rand catre US Census Bureau - 1950
 primul calculator cu program memorat: EDVAC, John von Neumann, Moore School - 1949
 maşinile IAS cu arhitectura von Neumann, Institute for Advanced Studies, Princeton University - din 1947
 Manchester Baby, T. Kilburn, Manchester University – 1948
 EDSAC, Maurice V. Wilkes, Cambridge University – 1949
 Ferranti Mercury, Manchester University + Ferranti Ltd., utilizează în premieră memoria pe toruri de ferită
(patentată în 1949 la Harvard University de An Wang)
 Whirlwind, primul calculator în timp real, produs la MIT pentru US Air Force – 1953
 Atlas implementeaza prima memorie virtuală, Manchester University + Ferranti – 1962
 Seria IBM: IBM 701 EPDM - 1953, IBM 704, Gene Amdahl - 1955 (primul mainframe), IBM 650 EPDM
s.a.m.d.
Dispozitivele de calculat - scurt istoric

 Calculatoarele cu tranzistori (1958 - 1964)

 tranzistorul – 1948
 PDP1 – PDP15 familia calculatoarelor DEC (Digital Equipment
Corporation) + Space War - primul joc pe calculator, Ken Olsen – 1955
 PDP8 - primul minicalculator (9000 $) – 1967
 PDP10 - mainframe lucrând în timp partajat
 IBM7090 si 7094 (cu modul de calcul în virgulă flotantă)
 primul calculator de buzunar - IBM1401 (cu aritmetica BCD)
 compania CDC (Control Data Corporation) : seria 3000, seria 6000 si
CDC6600 (Seymour Cray) - primul supercalculator modern
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric

 Calculatoarele cu circuite integrate (1964 - 1975)

 tehnologii de integrare:
 SSI (Small Scale Integration – pe scară redusă),
 MSI (Medium Scale Integration – pe scară largă)
 VLSI (Very Large Scale Integration – pe scară foarte largă).
 minicalculatorul: sistem de calcul de uz general, cu lungimea cuvântului cuprinsă între
8 şi 32 de biţi, având cel puţin 4096 cuvinte de memorie şi un preţ sub 20000 de dolari
 PDP8 - primul minicalculator (9000 $) – 1967, urmat de seria PDP11/xx,
familia VAX (Virtual Arhitecture Extension) si procesoarele RISC Alfa
 familia arhitecturală IBM360, 370 s.a.
 primul calculator comercial masiv paralel – STARAN - 1967
Dispozitivele de calculat - scurt istoric

 Calculatoarele cu microprocesor (1975 - … )

 microprocesorul – circuit VLSI ingloband întreaga unitate centrală a
calculatorului
 primul microprocesor pe 4 biţi - Intel 4004, T. Hoff, F. Fagin + Stanley
Mazor, Intel Corporation – 1971
 Intel 8008 (ulterior 8080 - 1974), mp pe 8 biti – 1972
 alte modele: Motorola6800, Zilog Z80
 primul calculator personal (personal computer - PC, microcalculator)
Altair 8800, MITS Ed Roberts – 1975
 primul interpretor de Basic, Bil Gates - 1975
 alte PC - uri: Apple I şi II (Steven Jobs şi Steven Wozniak), KIM - 1,
SWTP 6800Commodore PER, Sinclair ZX80, VIC – 20
 modele Intel pe 16 biţi – Intel 8086 (80186,80286, 8088)
 modele Intel pe 32 de biţi – 80386,80486 , Pentium
 arhitecturi CISC versus arhitecturi RISC
Dispozitivele de calculat - scurt istoric
Evolutia microprocesoarelor
 Calculatoarele viitorului
 Sunt luate in considerare si arhitecturi diferite de cele actuale:
 Calculatorul cuantic:
 suprapunerea si interferenta starilor cuantice la nivel atomic (efectul cuantic),
 qubit – element de baza; 300 qubit modeleaza universul;
 aplicatii speciale - calcul combinatoric – algoritmul lui Shor (cerc. operationale, criptografie, bioinformatica);
 calcul adiabatic (izolare termica completa in mediul de lucru, imposibila) -> fenomenul decoeerentei
 realizare fizica 2001, IBM, 7 qubit pe molecule de cloroform, durata de viata cateva minute

 Calculatorul cu ADN:
  sintetizarea unor secvente ADN particulare si combinarea acestora pana la obtinerea solutiei
 calcul masiv paralel, insa lent
 apicatii in probleme de optimizare;

 Calculatorul optic:
 prel. Informatiei prin fotoni, in loc de electroni (nu degajare caldura, nu fenom. magnetice);
 tranzistori optici : viteza – 5 Tops (procesor specializat 14000 Mflops, microproc. 50 Mflops), lasere, fibra optica;
 aplicatii ptr. tratament semnale si imagini

 Calculatorul neuronal:
 wetware computer (procesor organic) - un ansamblu de neuroni biologici (circuit experimental cu neuroni de lipitoare);
 aplicatii in recunoasterea formelor
 Tipuri constructive de PC-uri

 Desktop PC - varianta de birou

 Laptop PC - PC pentru uz mobil:
 propriu zise -2-3 kg, ecran 15-17 inch, polivalente
 netbook, ultraportabile – usoare, ecran 9-11 inch, ieftine, periferie restransa
 Tablet PC – ecran tactil rabatabil (plus creion optic), lipsa tastatura (de regula), posibilitate de a
«scrie de mana» pe ecran, de a adnota documente, de redare video, fara porturi usb, wifi,
bluetooth etc., sistem de operare compatibil cu al unui PC clasic (diferenta fata de PDA), piata
emergenta (17.6 mil. buc. vandute in 2010).
 PDA (Personal Digital Assistant) – tastatura sau ecran tactil cu creion optic, functii
multimedia, de birotica (agenda, carnet de adrese, bloc notes), internet, telefonice, geolocalizare
 Smartphones - telefon mobil cu functii de PDA, sistem de operare (Android, Symbian,
BlackBerry, Windows Mobile), bazat pe aplicatii transferabile de pe internet
 iPod – disp. numeric pentru redare muzica (in format clasic MP3) , foto, video sau efectuarea de
podcasting (descarcare fisiere multimedia de pe net). Lansat de Apple (2001), variante constructive
cu hard disk (initial) sau memorie flash. Variante: iPhone (iPod cu functii telefonice), iPod touch,
shuffle, nano. 275 mil. ex. vandute in 2010.
Fenomenul Smartphone

Februarie 2012:

 piata mondiala a tel. inteligente atinge 1 miliard buc.;

 cca. 500 milioane au SO Android sau iPhone;
 cca. 2 miliarde browsere activate pe telefoane;
 cercetari intense ptr. aplicatii bazate pe browser (apps), in special in tari mai
putin dezv.;

 in Romania: 5 mil. utilizatori Internet activi pe mobil, 2.5 mil. smartphones,

0.5 mil. Android, 0.3 mil iPhone, 0.2 mil. BlackBerry.
Fenomenul Smartphone
Fenomenul Smartphone
Dinamica performanţelor calculatoarelor
Legea lui Moore, comparativ cu evolutia mp Intel
Societatea informațională
 Reperele evolutiei umane 21

• 5 milioane de ani de evolutie umana – 00:00:00

transferata pe durata a 24 de ore
(ora 0,00 – momentul aparitiei primilor hominizi)

Atât corpul, cât şi creierul oamenilor nu s-au

schimbat aproape deloc în ultimii 100.000 ani si
nici pentru viitorul imediat nu sunt asteptari
pentru schimbari evolutive.

Hominizii
 Reperele evolutiei umane

20 - scrisul
20:40 – hieroglifele 19:12:00
21:28 - alfabetul
22:06 – Homer
22:38-23:01 – Imperiul Roman
23:38 – Gutenberg
23:52 – presa tipografica pe aburi
23:53 – telegraful
23:54 – telefonul
23:55 – filmul cu sunet
23:56 – televiziunea in culori

Homo Sapiens – acum 1 milion de ani

22
 Reperele evolutiei umane

23:59:56

23:59:56- computere, telecomunicatii

23:59:57- primul satelit artificial al Pamantului

Societatea informationala
 Societatea informationala 24

 Conceptul - 1992, Al Gore – Information Highway (Autostrada Informationala)

 Definitie : “Societatea care presupune utilizarea intensiva a informatiei in toate
sferele activitatii si existentei umane, cu impact economic si social
semnificativ”

SOCIETATEA INFORMATIONALA – a treia revolutie

culturala o omenirii
 Societatea informationala
Caracteristici

 POLITIC: SI este democratica

 ADMINISTRATIV: ofera posibilitati de dezvoltare pentru
afaceri si administratie publica
 SOCIAL: ofera acces facil la educatie prin dezvoltarea
infrastructurii informationale si de comunicatii
 ECONOMIC: determina cresterea potentialului de afaceri si a
productivitatii muncii
 JURIDIC: modifica natura muncii, creand conditii pentru
desfasurarea activitatilor specifice erei informationale
 INDIVIDUAL: permite valorificarea inteligentei cu investitii mici
 CULTURAL: este o societate bazata pe cunoastere,
asigurand consacrarea valorilor umane (traditie, religie etc.)

25
 Societatea informationala 26
Amenintari

 “prapastia digitala” (inegalitati intre tari, excluderea sociala)

 criminalitatatea informatica (frauda informatica, falsul informatic, infectii
virale, atacuri asupra serverelor, a imaginii si a vietii private a persoanelor, spamming,
spimming, phishing etc.)
 promovarea violentei, a urii rasiale si a xenofobiei
 difuzarea de informatii cu impact negativ asupra moralitatii
publice si a minorilor (pornografia, pedofilia)
 transformari ale vietii individului si ale relatiilor sociale
(depersonalizarea comunicarii, izolare, sedentarism, frica de contacte interumane
directe etc.)
 consecinte ecologice si cerinte privind protectia mediului
inconjurator (reducerea consumului de energie, deseurile electronice,
mobilitate-teleworking, consumul de hartie etc.)
Societatea informationala Mobila 27

Disparitia barierelor de spatiu,

mobilitate, comunicare
 Societatea Informațională Mobilă
28

Oricine, Oriunde

Orice serviciu
Oricand Orice aplicatie
Orice loc

Sursa: Nokia
Orice retea, Orice
dispozitiv
 Internet

WEB 2.0
 Internet – istoric

 Internet - o reţea de reţele (metaretea), cu acoperire mondială, care comunica prin

suita de protocoale TCP/IP

 Scurt istoric:
 ARPAnet (Advanced Research Project Agency network) – Pentagon,1969
 NSF (National Science Foundacion) - 1980
 ARPAnet international – 1973
 serviciile de ştiri Usenet – 1979
 NSF (National Science Foundacion) - 1980
 suita de protocoale de comunicaţie TCP/IP – 1983 (Internetul propriu-zis)
 reţea de mare viteză NSFnet – 1987
 retele comerciale TCP/IP - 1991
 IP6 sau IPng (IPnext generation) – 1994
 WWW (World Wide Web) – CERN, Elvetia, Tim Berners-Lee, 1989, la 12 noiembrie 1990 se
naste Web-ul
 Mosaic, primul browser de Internet (elaborat NCSA) se distribuie gratuit - 1993
Internet – istoric
 Internet - dimensiuni statistice actuale (1)
Utilizatorii de internet:
- 1,73 miliarde – numărul utilizatorilor de Internet in septembrie 2009;
- 18% – cresterea utilizatorilor de Internet faţă de anul trecut;
- 738.257.230 – numărul utilizatorilor de Internet din Asia;
- 418.029.796 – numărul utilizatorilor de Internet din Europa;
- 252.908.000 – numărul utilizatorilor de Internet din America de Nord;
- 179.031.479 – numărul utilizatorilor de Internet din America Latina;
- 67.371.700 – numărul utilizatorilor de Internet din Africa;
- 57.425.046 – numărul utilizatorilor de Internet din Estul Mijlociu;
- 20.970.490 – numărul utilizatorilor de Internet din Oceania/Australia.
Email :
- 90 trilioane – numărul de emailuri trimise în 2009;
- 247 miliarde – numărul mediu de emailuri trimise pe fiecare zi;
- 1,4 miliarde – numărului utilizatorilor de email;
- 100 milioane – numărul utilizatorilor noi de email, faţă de 2008;
- 81% – procentajul de emailuri care au fost spam;
- 92% – procentajul maxim al nivelului de spam la sfârşitul anului;
- 24% – creşterea spam-ului faţă de anul trecut;
- 200 miliarde – numărul de emailuri care au fost spam, pe fiecare zi (în condiţiile în care 81% sunt
spam).

Sursa: Pingdom.com
 Internet - dimensiuni statistice actuale (2)
Domeniile de site-uri :
- 81,8 milioane – domenii .COM la sfarsitul anului 2009;
- 12,3 milioane – domenii .NET la sfarsitul anului 2009;
- 7,8 milioane – domenii .ORG la sfarsitul anului 2009;
- 76,3 milioane – numărul total de domenii top-level, pe ţări (de ex: .CN, .UK, .DE, etc.);
- 187 milioane – numărul de domenii top-level (Octobrie 2009);
- 8% – creşterea numărului de domenii faţă de anul trecut.

Reţelele sociale :
- 126 milioane – numărul de bloguri pe Internet (conform BlogPulse);
- 84% – procentul reţelelor sociale cu mai multe femei decât barbati;
- 27,3 milioane – numărul de tweeturi/zi, pe Twitter (Noiembrie 2009);
- 57% – procentajul utilizatorilor de Twitter din America;
- 4,25 milioane – persoane care îl urmăresc pe @aplusk (Ashton Kutcher, cel mai popular utilizator de Twitter);
- 800 milioane – utilizatori pe Facebook (2011);
- 50% – procentul utilizatorilor Facebook care îşi accesează contul în fiecare zi;
- 500.000 – numărul aplicaţiilor active Facebook.

Cota de piaţa a browserelor, la sfârşitul anului 2010:

Internet Explorer 62.,%, Firefox 24,6%, Google Chrome 4,6%, Safari 4,5%, Opera 2,4%, altele 1,2%.

Sursa: Pingdom.com
Ce se intampala pe net in 60 de secunde
 Internet – caracteristici generale

 autoritati de conducere:
 ISOC (Internet Society, 1992) – promovare, recomandari (consens)
 IETF (Internet Engineering and Task Force) – tehnic, alocare domenii DNS
 RFC (Request For Comments) – documente on-line referitoare la funcţionarea şi
administrarea Internetului
 Internet – avantaje de baza

 Interoperabilitatea - un calculator conectat poate comunica cu oricare altul, pe baza unei

suite de protocoale standardizate

 Globalitatea – acoperire universala, bazata pe standarde si programe distribuite pe retea

 Acces facil al utilizatorilor – disponibilitatea unor servicii tipice de acces (www,
mail, ftp etc.)

 Cost redus – costurile retelei sunt partajate intre utilizatori

 Internet – principii de comunicare

 principiul de comunicare - comutarea de pachete (analog cu

sistemul expediţiilor poştale)
 nodurile Internet host (gazde) schimba mesaje, iar cele router le dirijeaza in
retea.
 protocol - set de reguli pe care se bazează rutarea (dirijare automată a
pachetelor) în reţea:
 IP (Internet
Protocol ) - expediţia datelor prin construcţia pachetelor IP
 TCP (Transmission Control Protocol) - fragmentează mesajele în pachete
elementare IP, verifică transmiterea lor corectă, detectează şi corectează erorile,
reformatează la destinatar mesajul iniţial
 protocoale specifice - ansamblul acestora alcatuieste suita protocoalelor
TCP/IP din Internet.
 Modelul OSI şi modelul TCP/IP

Modelul OSI – un ghid pentru proiectarea infrastructurii unei reţele şi a protocoalelor de reţea
Fiecare suită de protocoale are propriul model, care defineşte funcţionalitatea reţelei în interiorul
suitei de protocoale
Modelul TCP/IP – modelul lumii reale

GUI
Protocoalele FTP, HTTP
Stabilirea conexiunii, asigurarea
conexiunii “end-to-end”
Protocoalele: TCP, UDP
Adresarea logică – adrese IP
Protocolul: IP

Formatarea datelor, plasarea

informaţiei pe cablu
39
 Transmission Control Protocol - TCP
 Funcţioneză la nivelul de transport al modelului TCP/IP
 Protocol orientat pe conexiune, ceea ce înseamnă că, înainte ca TCP să transmită date,
conexiunea trebuie să fie stabilită
 Este un protocol sigur, compensând astfel lipsa conexiunii şi siguranţa redusă din
protocolul IP
 User Datagram Protocol – UDP
 Protocol fără conexiune  nu este garantată livrarea datelor
 Header minim
 Rapid şi eficient
Comparaţie între TCP şi UDP pe modelul transmiterii poştei:
 scrisoarea  trimisă  nu se ştie dacă a ajuns sau nu la destinaţie = UDP
 scrisoarea, cu confirmare de primire  trimisă la recepţie confirmare de primire =
TCP
Exemplu de utilizare UDP (rapid şi eficient) pentru
Deşi pe ecran “streaming audio/video”
mai apar deformări sau
întreruperi, calitatea de ansamblu a prezentării
nu este afectată.
TCP ar cere retransmiterea pachetelor
pierdute !!!

Idem pt. Broadcast – transmisie rapidă şi eficientă

 File Transfer Protocol – FTP
 Protocol orientat pe conexiune – conexiunea trebuie să fie
stabilită pentru a transfera fişiere între server-ul FTP şi
clientul FTP
 Trimite şi recepţionează fişiere via TCP/IP
 Constă dintr-un client şi un server
 Transferă fişiere simplu şi eficient !
 Permite stabilirea unei conexiuni
(prin intermediul unui program existent
pe desktop) cu server-ul FTP, după care
transferă fişierul într-un mod orientat
pe conexiune.

HyperText Transfer Protocol – HTTP

o Reprezintă alt mod de transfer fişiere (există situaţii când se oferă ambele posibilităţi de transfer
fişiere, în cazul când există un firewall, care va opri un anumit tip de trafic, de exemplu blochează
traficul FTP)
o Asigură traficul web
o Este neorientat pe conexiune
 Simple Mail Transfer Protocol – SMTP
 Transferă e-mail între servere de pe Internet sau din alte reţele bazate pe TCP/IP sau de la client la
server-ul de e-mail
 Utilizează o metodă simplăde cerere şi răspuns la transferul mesajelor

PORT
Pentru ca PC-ul să se conecteze la un
Punct final al unei conexiuni logice server web, el se conectează la o
adresă IP. Dar trebuie specificat şi
portul la care se doreşte conectarea. De
exemplu, dacă se precizează portul 80,
clientul solicită aplicaţiile de pe server
care asigură servicii web. Dacă pe
acelaşi server sunt disponibile şi
• Porturile asigură accesul la servicii specifice, servicii FTP (serverul având aceeaşi
adresă IP), trebuie precizat alt port
atunci când se face conectarea la o adresă IP:
- Conectare la server web
- Conectare la server FTP
 Portul este utilizat numai în context cu o anumită adresă IP
De exemplu: 43
192.168.1.10 : 80 - HTTP  servicii web
Aceeaşi adresă IP 192.168.1.10 : 21 - FTP  trafic FTP

Se pune problema “de unde ştie numărul portului ?”

În fapt există aşa numitele porturi “well known”, având valori cuprinse între 0 -
1023, definite iniţial de RFC 1700, declarat “obsolete” de RFC 3232, fiind
actualmente înlocuit cu o bază de date on-line, ce poate fi accesată la adresa site-ului
oficial al “Internet Assigned Numbers Authority”:
http://www.iana.org/assignements/port-numbers
Numerele porturilor sunt împărţiteîn trei categorii:
- Well known ports 0 – 1023 , alocate de IANA
- Registered ports 1024 – 49151
- Dynamic and/or private ports 49152 -65535
Întotdeauna serviciul HTTP va fi asociat portului “well known” 80, deci nu trebuie
specificat. Similar:
21 – FTP
Deoarece în adresa (care este aceeaşi) se
23 – Telnet
precizează protocolul (ftp:// ...), automat acestei
25 – SMTP
cereri îi este asociat portul 21 de pe server. Se
53 – DNS stabileşte o conexiune şi apoi poate fi transferat
118 – Servicii SQL fişierul.
143 – IMAP
Similar cererii “http:// ... “ îi este asociat portul 80,
443 – HTTPS respectiv portul 25 pentru e-mail
Este posibilă schimbarea numerelor porturilor utilizate,
de exemplu, pe server-ul care găzduieşte o pagină de
web să-i fie alocat portul 8080 (pentru a asigura un
minim de securitate).
Există disponibile 65536 porturi !
La solicitarea serviciului http://..., automat i se asociază
portul 80  eroare !
Corect, numai cunoscând numărul portului se poate
solicita serviciul:
http://www.... : 8080

Un server poate “asculta” simultan

la mai multe porturi
Internet – principii de comunicare
 sistemul de nume - modalitatea de identificare a nodurilor Internet bazat pe (sau adresa
Internet)
 adresa IP - cod unic de identificare (32 de biţi) de forma n1.n2.n3.n4 ( 0<ni<255 ex:
231.112.75.119)
 clase de adrese IP: A, B, C, D, (desemnand nivele distincte: retea+subretea+host)
 adresa DNS (Domain Name System) -asociaza adresele numerice IP cu nume
corespondente, structurate ierarhic in domenii şi subdomenii
(nume_host.nume_subdomeniu..nume_subdomeniu.nume_domeniu, ex: inf.fie.uvt.edu.ro)
 domeniile de nivel înalt (primare) sunt rezervate:
 com - pentru societăţi comerciale
 edu - pentru instituţii educaţionale
 gov - pentru organizaţii guvernamentale
 mil - pentru instituţii militare
 net - pentru resurse de reţea
 int - pentru organizaţii internaţionale
 org - pentru alte organizaţii
 net - pentru resurse de reţea
 int - pentru organizaţii internaţionale etc.
 nume rezervate atribuit diferitelor ţări: ro - România, uk - Marea Britanie, us - SUA etc.
 TCP/IP – Adrese IP
• TCP/IP lucrează într-un “spaţiu” de adresede 32 biţi  > 4 miliarde de adrese IP
32
disponibile (32 biţi  2 adrese posibile= 4.294.967.296)
• Fiecare adresă este împărţită în 4 octeţi, scrisă în format zecimal
• Domeniul maxim de valori pentru un octet este 0 – 255 (prima valoare corespunzând
situaţiei când toţi biţii sunt 0, iar a doua când toţi biţii sunt 1).
Exemple: 63.24.100.240 - adresă IP validă
63.24.310.240 - adresă IP invalidă
• Adresa IP are două componente:
- Identificatorul de reţea (Network ID) – identifică reţeaua căreia îi aparţine gazda
- Identificatorul de gazdă (Host ID) – este o adresă individuală, unică în cadrul reţelei respective, alocată gazdei
• Două gazde care au în adresa lor IP acelaşi identificator de reţea, se află pe aceeaşi reţea
• Determinarea punctului de separaţie între cei doi identificatori ai adresei IP se face cu ajutorul măştii de subreţea(Subnet Mask)
• Masca de subreţea (care este o adresă tot de 32 biţi) permite determinarea modului cum sunt utilizaţi biţii din adresa IP: porţiunea din masca
de subreţea care are biţii 1, indică identificatorul de reţea.
Exemplu:
Ruterul are câte o interfaţă de reţea pt. fiecare reţea  adrese IP pentru
fiecare interfaţă
Poartă implicită (default gateway) reprezintă de fapt ruterul, care asigură
comunicaţia între reţele.
La configurarea proprietăţilor TCP/IP pentru primul calculator:

Acestea sunt cele trei elemente necesare pt. comunicarea într-o reţea TCP/IP

Pentru Windows 2000 (dar similar şi pentru alte S.O) setarea celor trei adrese:
My Network Places  Properties  clic pe denumirea interfeţei de reţea ce se doreşte
configurată  Properties  Internet Protocol (TCP/IP)  Properties  Use the following
IP address  introducerea manuală a datelor pentru cele trei adrese  OK
Dacă este instalat server-ul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) se poate obţine o
adresă IP automat.
Poarta implicită (Default Gateway) asigură posibilitatea comunicării în afara reţelei proprii
– un loc unde să fie trimise datele (ruter), a cărui sarcină în continuare este de a găsi calea
către destinaţia finală.
 CE PUTEM FACE CU INTERNET-UL
 SA NE DOCUMENTAM
 SA CERCETAM
 SA TRIMITEM MESAJE, CU SAU FARA DOCUMENTE
 SA CUMPARAM SAU SA VINDEM BUNURI
 SA CUMPARAM BILETE DE CALATORIE, VOIAJ ETC.
 SA TRANSMITEM DOCUMENTE SI FOTOGRAFII
 SA DECLARAM SI SA PLATIM IMPOZITE
 SA CONSULTAM DOCUMENTE OFICIALE
 SA GESTIONAM CONTUL BANCAR
 SA PLATIM FACTURI PENTRU UTILITATI
 SA VEDEM LUMEA( FOTOGRAFII-WEBCAM-GOGGLE EARTH-GEOPORTAL )
 SA VIZITAM VIRTUAL ORASE SI MUZEE
 SA DESCARCAM: MUZICA-FOTO-FILM-PROGRAME ETC.
 SA CREAM DIAPORAME SI ALBUME FOTO ON-LINE
 SA JUCAM LA BURSA
 SA (NE) JUCAM ON-LINE
 SA ASCULTAM RADIO SI SA PRIVIM LA TELEVIZOR
 SA NE REGASIM PRIETENII
 SA NE SUPRAVEGEM COPII CU UN WEBCAM
 SA VORBIM LA TELEFON ( SKYPE )
 SA CREEM UN SITE PERSONAL SAU ASOCIATIV
 SA FACEM UN BLOG SAU UN VLOG
 Serviciile Internet

 serviciile - modalităţi specifice de comunicare şi schimb de informaţii în Internet

 Mecanism specific: client – server:
 Fiecare serviciu este implementat într-un server de Internet de către un program dedicat (daemon) si are asociate protocoale
specifice de transport
 Pe sistemul utilizator ruleaza programul client , accesibil de obicei printr-un browser de web (care asigura si interfata grafica
interactiva – GUI)

Serviciile Internet:
 mail (posta electronica) – transmiterea mesajelor electronice la distanta
 protocoale pop (Post Office Protocol), smtp (Simple Mail Transport Protocol)

 ftp – transfer fisiere la distanta, intre calculatoare

 protocol ftp

 telnet – sesiuni de lucru si acces la resursele unui nod la distanta

 protocol telnet

 messenger – mesagerie in timp real

 protocol irc (Internet Relay Chat)

 www (world wide web) – informare si documentare globala

 protocol http (Hypertext Transfer Protocol)
 Serviciile Internet – e-mail

 vehicularea unor mesaje între persoane, similar cu transmiterea

scrisorilor

 cutia poştală virtuală (mailbox) - fişier standard - poate fi accesată

prin cont şi parolă personală.

 adresa e-mail: nume.utilizator @ adr.nod.host,

ex: bray@inf.uvt.edu ibrezeanu@nomade.fr.

 protocol SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)

 administrarea: programe specializate (Outlook, Eudora s.a.)
 Serviciile Internet – ftp

 download –descarcare fisiere (local)

 upload – incarcare fisiere (la distanta)
 FTP anonim – acces la freeware si shareware
 Serviciile Internet – news
 newsgroups - grupuri de ştiriUSENET
 domenii USENET :
 comp - despre calculatoare şi subiecte înrudite;
 news - ştiri din categoria netorwks news şi softul aferent;
 talk - dezbateri pe probleme controversate;
 sci - descoperiri ştiinţifice şi aplicaţiile lor;
 soc - despre ştiinţele sociale şi politice;
 rec - despre domeniul recreativ, artă, hobby;
 misc - despre orice altceva.
 program: newsreader – operatii subscribe/unsubscribe
 mailing list - listele de distribuţie
 chat (IRC - Internet Relay Chat)- discuţii on-line, pe mai
multe canale sau camere tematice
 Serviciile Internet – www

 www (Word Wide Web, serviciul de web) - căutarea informaţiei organizata in

documente hypertext în întreg spaţiul Internet
 hypertext - 1989, CERN, Elvetia
 pagini web – documente hypertext (hypermedia) difuzate pe net
 aplicatii:
 e-publishing (publicatii), e-zines (reviste), e-books (cărţi)
 e-commerce (comerţ electronic), e-business (afaceri), e-finance (plăţi
electronice)
 e-government (guvernarea electronica)
 e-learning (educaţie interactivă la distanţă)
Serviciile Internet – www
Internet – evolutii viitoare
Internet – evolutii viitoare
O introducere in lumea
Web 2.0

IULIAN BREZEANU

OCTOMBRIE 2017
Cuvinte cheie pentru web 2.0 ?
59

IB - UVT, 2011
Introducere : ce este Web 2.0 ?
 2001 : explozia bulei Internet

 2004 : reuniunea intre Dale Dougherty (O’Reilly Media), Craig Cline

(MediaLive) et John Battelle (Wired)
 prezentarea exemplelor Web 1.0 // Web 2.0
« Noi am incercat sa extragem din aceste exemple principiile care stau la baza succesului in web
1.0, dar in acelasi timp si a aplicatiilor remarcabile recente».

 2005 : publicarea articolului What is Web 2.0 ?

Design Patterns and Business Models for the Next Generation of So
ftware
(Tim O’Reilly)

IB - UVT, 2013
 Introducere : ce este Web 2.0 ?
61
Web-ul nu este numai o colectie de pagini statice HTML care descriu anumite
lucruri din lume. Din ce in ce mai mult, Web-ul este lumea – fiecare obiect si
fiecare persoana din aceasta lume proiectand o « umbra de informatie », o aura
de date, care, captate si tratate intr-o maniera inteligenta, deschid posibilitati
extraordinare si implicatii stupefiante. Web-ul la puterea a doua este
modalitatea noastra de a explora acest fenomen si de a-i da un nume.
Tim O’Reilly et John Battelle, « Web 2.0 Summit », 2009

Noul Web este un lucru foarte diferit. Este un instrument pentru a pune laolalta
micile contributii ale milioanelor de oameni si de a le face sa conteze.
Consultantii din Silicon Valley il numesc Web 2.0, ca si cum ar fi vorba despre o
noua versiune a unui soft mai vechi. Dar este vorba despre o adevarata
revolutie.
« Time's Person of the Year: You”», 2006

IB - UVT, 2013
 Introducere : ce este Web 2.0 ?
Pe scurt… 62
Ce? Termenul « Web 2.0 » este in general utilizat pentru a desemna evolutia de la Web-ul static si
unidirectional catre o retea dinamica si interactiva, caracterizata printr-o larga participare a
utilizatorilor la crearea si schimbul de continuturi.
De ce ? Creatorii termenului au incercat sa caracterizeze astfel demersurile tehnologice inovatoare de la
inceputul secolului XXI, destinate reannoirii interesului investitorilor pentru un domeniu grav afectat
de explozia bulei tehnologice din debutul anilor 2000.
Cine? Rezultat al unui brainstorming in compania lui Tim O’Reilly, termenul a fost explicat de acesta in
articolul “What Is Web 2.0. Design Patterns and Business Models for the Next Generation of
Software".
Cand ? Prima conferinta Web 2.0 a avut loc in octombrie 2004. Articolul “What Is Web 2.0…" a fost
publicat in septembre 2005. ansamblu de tehnologii
Cum ? Web 2.0 se sprijina pe un (bazate pe utilizarea bazelor de date, a unor standarde, cum ar fi XML
si limbajelor de script), asociate cu multiplicarea si utilizarea aplicatiilor sociale on-line (bloguri,
wikis, microbloguri, retele sociale, etc.), care permit utilizatorilor sa-si gestioneze facil propriile
continuturi. La acestea se adauga reutilizarea datelor si experienta de utilizare imbunatatita.

IB - UVT, 2013
De la web 1.0 spre web 2.0
63

IB - UVT, 2013
De la web 1.0 spre web 2.0
 Principiile Web 2.0 ?
 7 principii pentru web 2.0 (conform T. O'Reilly, 2005) :

 Web-ul este vazut ca o platforma de servicii (trecerea de la o colectie de siteuri web la o platforma
informatica propriu-zisa, ce furnizeaza utilizatorilor aplicatii web)
 Internautii - co-dezvoltatori ai aplicatiilor (trecerea de la produsul program la serviciul program)
 Forta este dobandita prin date (aplicatiile web sunt legate la baze de date specializate. Datele
proprietate sunt inlocuite cu datele libere)
 Valorificarea inteligentei colective (ex: Wikipedia; implicarea utilizatorilor in retea este factorul cheie
pentru suprematia pe piata)
 Modele de programare cu interfete lejere, suple (bazate pe noi standarde si protocoale Web).
Programul se detaseaza de PC, poate fi atasat unor obiecte nomade - iphone, tablet PC, ipod…)
 Ameliorarea serviciilor prin cresterea numarului de utilizatori: efectul de ’’trena
lunga’’(datele utilizatorilor din web 2.0 sunt unice, dificil de creat, ele se pot imbogati prin cresterea
numarului de utilizatori)
 Programe permanent in versiune beta – open source (sfarsitul versiunilor definitive)

IB - UVT, 2011
Web 2.0 sau Web social?
66

IB - UVT, 2013
Evolutie sau revolutie ?

http://web2.socialcomputing.magazine.com

Le Monde, http://www.lemonde.fr/, 29/01/2001, via WayBackMachine

Evolutie sau revolutie ?

 o evolutie a tehnicilor
 o revolutie a practicilor

The Machine is Us/ing us

(M. Wesch, 2007)

Time, 25/12/2006-1/01/2007
 Caracteristicile aplicatiilor web 2.0
69

Aplicatiile web 2.0

IB - UVT, 2013

 Numeroase, variate, aparitii cotidiene de noi servicii

 Caracteristici comune:
 Tipul site-ului : favorizeaza partajarea si difuzarea
continutului
 Rolul utilizatorului : permisiunea de a participa, de a
personaliza si de a colabora
 Navigarea : simplificata (meniuri lejere, RSS si nori de taguri)
 Testarea de catre internaut
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0
70

IB - UVT, 2013
 Noi tehnici de cautare a informatiilor:

 Taguri sau recomandari prin vot

 Digg, Wikio
 Partajarea fluxurilor RSS
 Netvibes ou Newsgator
 Motoare de cautare personalizabile
 Google Custom Search, MSN Live Search Macros
 Mutualizarea cunostintelor in wiki-uri colaborative
 Wikipédia
 Motoare colaborative
 Wikia Search
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0

71

 Difuzarea actualitatilor:

 Via bloguri
 Jurnalism cetatenesc (Agoravox, Rue 89)
 Combinarea informatiilor provenind de la jurnalisti profesionisti,
« experti » si internauti – problema proprietatii intelectuale
 In SUA, dupa 2006, jurisprudenta da dreptul blogerilor de a-si proteja sursele,
similar cu jurnalistii profesionisti

IB - UVT, 2013
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0

72

Servicii de geolocalizare:

 Asocierea cautarii / partajarii informatiilor cu reprezentarea

cartografica (descoperirea vecinatatilor)

 Exemple :
 Google, pionierul geolocalizarii : Google Maps si Google Earth
 Geoportail (mai 2007)
 Nomao
 Dismoioù, enciclopedia participativa a locatiilor
 Flickr, geolocalizare adaptata la partajarea fotografiilor

IB - UVT, 2013
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0
73

IB - UVT, 2013
Partajarea documentelor:

 Una dintre aplicatiile cele mai raspandite in Web 2.0

 Partajarea de video
 Youtube, DailyMotion
 Partajarea de podcasts
 Punerea la dispozitie on-line, pe site-uri comunitare, a unor fisiere audio numerice
 Podemus, Radioblog
 Partajarea de fotografii
 Flickr, Fotolia (banca de imagini)
 Mutualizarea marcajelor (semnalari, avize, favorite) prin servicii on-line :
 Del.icio.us, Blogmarks …
 Retele sociale generaliste : Facebook, MySpace
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0
74

IB - UVT, 2013
Birotica on-line:

 In 2006, Google lanseaza mai multe programe

colaborative on-line :
 Instrument de gestiune al agendelor (Google Calendar)
 Foaie de calcul (Google Spreassheet)
 Editor de texte (Google Docs)

 Aceste instrumente, de tip «web office» se multiplica astazi: AjaxWrite

(pentru Firefox), Zoho Writer…
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0
75

Oferta si cautarea de joburi:

IB - UVT, 2011
 Jobloguri verticale specializate pe sectoare sau regiuni
 Moovement

 Networking profesional : utilizarea retelelor sociale virtuale de conexiune

 comunitatea LinkedIn

 E-cooptarea (demers de recrutare prin retea)

 Cooptin©
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0 76

IB - UVT, 2013
Comertul on-line:

 Conceptul de « CtoB » = Consumer to Business

 Taguri si adnotari de referinte la carti (Amazon)
 Produse si servicii recomandate de internauti (Shoposphère , Yahoo!)
 Ghiduri de achizitii si comparatoare de preturi care integreaza avize ale
consumatorilor si « expertilor »
 « Vanzarea evenimentiala » (24h00.fr)
Caracteristicile aplicatiilor web 2.0 77

IB - UVT, 2013
Oferte de timp liber si hobby:

 Sistemul de recomandari si de evaluari facute de utilizatori, bazat

pe « filtraj colaborativ »
 Domenii : carti, voiaje, muzica, video
 Exemple : serviciul de recomandari automate a blogurilor prin motorul de analiza
predictiva Criteo (februarie 2007)
 Retele sociale
 Retele generaliste : MySpace, Facebook, Friendster
 Caracteristicile aplicatiilor web 2.0
78
Suport pentru stiinta, invatamant si cercetare:

 Platforme de partajare a avizelor

 Comunitati de specialisti
 Comunitati de practicanti
Exemple:
 Connotea (exporturi de liste selectionate din taguri)
 CiteUlike (Instrument de partajare al avizelor destinat universitarilor, url de articole stiintifice)
 Diigo (bookmarking si adnotari)
 Snipitron (Bookmarking colaborativ, stocare de citari si crearea de proiecte)

 Noi moduri de interogare a bazelor de date (Interface HubMed pe baza Medline : flux RSS, taguri,
adnotari…)

  Biblioteca 2.0 
 Catre « stiinta 2.0 » ? (cf. O. Ertzscheid)
 Posibilitatea de a adnota si de a comenta publicatiile stintifice ( peer reviewing) in acces liber si interactiv ( open reviewing)
 colectiile Open Access Plos One
 Revista Philica

IB - UVT, 2013
Aplicatii tipice Web 2.0
79

IB – UVT, 2013
Bloguri
Fluxuri RSS

Folksonomia
Difuzarea de continuturi

Aplicatii wiki
Blogurile
80
Pe scurt…
Ce este ? Web-log - jurnal Internet. Un site web (in majoritate textual) in general publicat de un
singur individ, centrat pe un subiect particular si actualizat regulat. Articolele (numite bilete de
blog) apar in ordine cronologica inversa si pot fi comentate fiecare in parte. Un site blog include
imagini, sunet, video (vlog), podcasts, hiperlinks si optiuni de difuzare continut.
Pentru ce ? Pentru a difuza larg si facil opinii, reflectii sau activitati, de obicei legate de actualitate.
Pentru cine ? Utilizate initial de jurnalisti, comentatori, experti, apoi frecvent ca jurnal personal.
Bloggerii sunt preponderent barbati (2/3 din total!)
Cand ? Creatorul blogului a fost Justin Hall (student, 1994). Termenul dateaza din 1997 (blog -
« cuvantul anului » in 2004). Primul site host – Open Diary, 1998.
Comment ? Blogurile se creaza utilizand de regula un host web public si gratuit (Blogger,
WordPress), pe care se face o inscriere. Pentru control mai bun al datelor si o personalizare mai
pronuntata, se poate instala un program de bloguri (WordPress,B2Evolution, Dotclear,Movable
Types)

IB - UVT, 2013
Fluxurile RSS - distributia actualizarilor
(web syndication) 81

IB - UVT, 2013
 Web syndication: posibilitatea de a publica automat pe un site web informatiile
provenind de pe alt site web (syndication – practica de a vinde un produs la mai multi utilizatori,
preluata din mass-media: broadcasting syndication)

 Un flux RSS = un fisier text in format XML

 RSS semnifica Really Simple Syndication (uneori Rich Site Summary, aplicatie creata de
Netscape,1999)
Fluxurile RSS - distributia noutatilor
(web syndication)
82
Pe scurt...
Ce? Un flux (RSS, XML, Web, Atom) desemneaza un fisier XML care repertoriaza noutatile de pe un site.

IB - UVT, 2013
Un internaut se poate abona la aceste continuturi, utilizand un lector (agregator) de fluxuri.
Pentru ce? Fluxurile sunt « semne de carte » on-line, la care ne abonam pentru a fi informati rapid si
automat asupra modificarilor facute pe site-uri care se actualizeaza frecvent (ex:bloguri de informatii,
site-uri difuzoare de podcast-uri, actualizari de programe)
Cand? Conceptul de flux s-a dezvoltat incepand cu « Scripting News » (1977). Standardul RSS (Rich Site
Summary, devenit Really Simple Syndication) a fost creat in 1999, proiectul Atom, in 2003.
Cum? Pentru abonarea la un flux e nevoie de un program de tratare (navigator Web sau agregator on-line
– Google Reader, Netvibes, Bloglines). Siteurile care ofera fluxuri afiseaza iconuri, pe care se face clic
pentru abonare. Anumite siteuri ofera- alternativ fluxurilor – alerte (ex: motoarele de cautare Google
Alerts, Yahoo! Alerts etc.). Alertele furnizeaza abonatilor, cu o frecventa aleasa, rezultatele unor cautari
dupa criterii prestabilite de acestia.
Folksonomia – indexarea de catre utilizatori

Social bookmarking (indexarea sociala, colaborativa) reprezinta colectionarea unor adrese de site favorite,
salvarea lor on-line si etichetarea dupa cuvinte cheie (tag-uri) conform preferintelor proprii.

IB - UVT, 2013
Folksonomia este o forma de clasificare (indexare) colaborativa, descentralizata, spontana, efectuata de
utilizatori, nu de experti.

 Obiective :

 facilitarea indexarii continuturilor si cautarea informatiilor

 constituirea unor comunitati de « specialisti » printre internauti

Activitatea de social bookmarking faciliteaza cautarea resurselor, accesul oriunde in retea, partajarea
paginilor favorite, abonarea prin fluxuri.

Tagurile (si norii de taguri) pot fi aplicate marcajelor web, fotografiilor, proiectelor, clipurilor video,
mesajelor de blog (nori de taguri)
Folksonomia - taguri 84

IB - UVT, 2013
« Biletele» care se
publica pe blog, fluxurile
RSS

Ce se Favorite (marcaje,
Fotografii, video, poate
bookmark) cf
podcast clasifica
(tagging) « social
bookmarking »

Capturile de pagini web (sau elemente de

pagini web) Ex : Clipmarks
 Partajarea de continuturi
85
In rezumat…
Ce ? Site-uri care pot gazdui si partaja media diverse(video, foto, audio sau altele).
Pentru ce ? Pentru a permite internautilor de a regrupa, difuza pe scara larga, partaja, indexa, utiliza sau
comenta produse media realizate de ei.

Pentru ce? Pentru ca utilizatorii sa vada, asculte, comenteze, marcheze produsele media partajate.
Cand ? Flickr et Wikimedia Commons s-au lansat in 2004, YouTube en 2005. Anterior, proiecte ca
Internet Archives dateaza din 1996.
Cum? Pentru a partaja continuturi, e nevoie de inscrierea pe un site de gazduire, de regula gratuit
( video - YouTube, Yahoo! Video, DailyMotion, foto - Flickr, Picasa Albums Web, Kodak Gallery,
documente – Scribd, audio – Mixcloud, creatie artistica – DeviantArt, prezentari grafice – Slideshare,
Slide0. Mais il en existe aussi, mixte – Wikimedia Commons, educative - ST@R du Récit,
TeacherTube, NetProf.
Pentru crearea de continuturi, in afara de echipamente se utilizeaza softuri specifice (Windows Movie
Maker, Audacity, Picasa, photofiltre, Jing si Wink, Avidemux si JayCut.

IB - UVT, 2013
Partajarea de continuturi - fotografii
86

IB - UVT, 2013
 Imagini - Flickr
 partajare de fotografii (Yahoo!, 2OO5)
 dispune de un motor de cautare specializat, care permite gestiunea
a sute de milioane de fotografii
 organizarea fotografiilor prin meniuri
 atribuirea de cuvinte cheie, taguri
 Moduri de cautare:
 dupa titlu, descriere sau taguri
 rafinarea sau extinderea cautarii pornind de la un tag
 cautarea fotografiilor, a utilizatorilor si a «grupurilor»
(= utilizatori care partajeza acelasi centre de interes fotografic)
Partajarea de continuturi - video

 Video on-line - YouTube

 proprietate Google 2006, 258 milioane de utilizatori (apr 2008)

 permiteincarcarea, clasarea pe categorii si partajarea de fisiere in format
FlashVideo
 secventelor video li se atribuie titlu, descriere, taguri
 supravegherea adaugarii de video intr-o categorie tematica principala se
face prin fluxuri RSS dataTematicile principale regrupeaza pentru a
 posibilitatea unor comentarii si aprecieri ale secventelor video
 posibilitatea de a posta un video pe un blog
 Marcaje integrate

IB UVT, 2013
Platforme de partajare - multimedia

IB - UVT, 2013
Alte exemple :
DailyMotion
 Permite cautarea printre secventele video ale altor utilizatori gratie
atribuirii unor taguri
 Yahoo! France Video, AOL Video, Revver, MySpace, Vuze, Wideo

Diaporamele (slideshows)
SlideShare
 Partajarea si recuperarea de prezentari powerpoint + cateva formate
alternative (convertite in format Flash)
 Instrumente de tagging, de rating et de cautare
Platforme de partajare - retele sociale
89

IB - UVT, 2013
 Social Networking
 Numeroase platforme generaliste sau specializate
 Explozie a popularitatii si multiplicarea aplicatiilor (jocuri, partajarea preferintelor
literare …)
 Gratuitate si accesibilitate
 Transparenta si vizibilitate a identitatii numerice
 Principiul prietenii prietenilor nostri … : informatii puse in retea si accesate
on-line
 Profiluri individuale (dimensiunea personala)
 Constituirea comunitatilor (dimensiunea colectiva)
 Interactiunea cu cercul de relatii
 Optica cooptarii si recomandarii
 Legea Metcalfe – valoarea unei retele este proportionala de patratul numarului celor care o
utilizeaza
Instrumente colaborative -wiki
90
 Definitie :

IB - UVT, 2013
 Din termenul havaian « wiki wiki » = « rapid » sau
« informal »
 Definitia din Wikipédia :

« Site Web dinamic permitand oricui sa-i modifice paginile, dupa dorinta.
Permite comunicarea si difuzarea rapida a informatiilor, cat si
structurarea acestora pentru a facilita navigarea comoda »

 Aplicatii :
 Site-uricu continut mai durabil decat un blog
 Proiecte colaborative
7. In loc de concluzii

IB - UVT, 2013
 Web 2.0 introduce :

 Noi practici de cautare :

 Personalizare, cautarea prin retele, prin comunitati
 Noi modalitati de validare a informatiei :
 Incredere in parteneri, in apropiati…
 Dar si noi riscuri... :
 Ideologia dominanta a « popularitatii »
 Riscuri de izolare in comunitati
 Si numeroase provocari profesionale...
Va multumesc pentru atentie !

Intrebari ?

IB - UVT, 2013