Sunteți pe pagina 1din 33

SISTEMUL NERVOS

Dr. Laura Candussi


SISTEMUL NERVOS – CLASIFICARE ANATOMICA

1. SNC (nevraxul):
 maduva spinarii (adapostita in canalul rahidian)
 encefalul aflat in interiorul cutiei craniene
 Maduva spinarii se continua cu encefalul la nivelul gaurii occipitalului
si impreuna centrii nervosi si caile nervoase ce-i leaga de tesuturile si
organele periferice, reprezentate de cele 31 de perechi de nervi rahidieni
si 12 perechi de nervi cranieni.
 Atat encefalul cat si MS sunt invelite la exterior de meningele cranian si
respectiv rahidian, cele doua segmente ale meningelui se continua la
nivelul gaurii occipitale si sunt formate din 3 foite:
 duramater
 arahnoida
 piamater
SISTEMUL NERVOS – CLASIFICARE ANATOMICA

 Encefalul este alcatuit din mai multe segmente:


 trunchiul cerebral aflat in continuarea MS si este format
din succesiunea a 3 segmente:bulb(medula oblagata),
punte(pons), pedunculii cerebrali
 cerebelul se afla in spatele tr. cerebral si este conectat de
segmentele acestuia prin pedunculii cerebrali
 diencefalul se afla deasupra pedunculilor cerebrali si este
compus din talamus, hipotalamus si epitalamus
SISTEMUL NERVOS – CLASIFICARE ANATOMICA

 Sistemul nervos periferic cuprinde totalitatea ggl si


fibrelor nervoase aflate in afara SNC dar in stransa
relatie cu acesta. Din punct de vedere functional se
imparte in doua componenete:
 SN al vietii de relatie prin care organismele
interactioneaza cu mediul inconjurator, luand cunostinta
de perceptiile senzoriale , receptionate de receptorii
organelor de simt si comanda contractiile musculaturii
scheletice
 SN vegetativ prin care se coordoneaza si se dirijeaza
activitatea viscerelor si se imparte in 2 componente:
simpatic si parasimpatic
SISTEMUL NERVOS

 Definitie-SNC, reprezinta modul de organizare care


permite stabilirea relatiilor dintre organisme si mediul
inconjurator.
 Toate celulele vii sunt capabile sa receptioneze stimuli
chimici sau fizici si sa elaboreze raspunsuri adecvate
reprezentate de miscate sau produsi de biosinteza. La
organismele unicelulare, aceste functii receptorii, motorii
si secretorii se realizeaza in aceeasi celula, la
organismele complexe , celulele sunt capabile sa
comunice intre ele astfel ca stimularea unei celule poate
declansa activitati motorii sau secretorii altor celule.
SNC

 Organizarea SNC este diferita in functie de tipul de


organism, astfel ca organismele nevertebrate au un SNC
simplist, iar organismele vertebrate au un SNC compus
din encefal si maduva spinarii. Organizarea sa este
similara la pesti, amfibii, reptile, pasari si mamifere,
complicarea prin diferentiere si specializare se realizeaza
caracteristic pentru fiecare segment.
 Astfel pestii si amfibiile au 10 perechi de nervi cranieni,
la reptile apar deja cele 12 perechi de nervi prezente la
mamifere. La pesti, cerebelul primeste inputul vestibular,
iar la reptile si pasari predomina aferente provenite de la
maduva spinarii , la mamifere apar conexiunile indirecte
cu scoarta cerebrala de comlexitate asemanatoare cu cea
a omului
DEZVOLTAREA ENCEFALULUI

 Primordiumul SNC apare in sapt a 3 a a embriogenezei si


se dezvolta din ectoblast. Dezvoltarea acestuia se
numeste neurulatie si repezinta dupa gastrulatie celalat
fenomen major al evolutiei embrionului tridermic. Placa
neurala reprezinta o ingrosare a ectodermului si este
localizata in regiunea medio-dorsala de nodul primitiv.
 Transformarea tesutului embrionar in tesut neuronal se
numeste inductie neurala , si aceasta se produce sub
influenta diferilor tipuri de factori de crestere.
 În partea centrală apare şanţul neural care se
adânceşte, marginile lui proeminente formând plicile
neurale
DEZVOLTAREA ENCEFALULUI

 Ulterior aceste plici fuzionează, se separă de ectodermul


cutanat transformând şanţul neural în tub
neural.Inchiderea tubului neural se realizeaza prin
fuzionarea plicilor neurale pe linia mediana. Acest proces
incepe in ziua 22 si evolueaza atat cranial cat si caudal.
La inceputul saptamanii a 4a tubul neural primitiv
comunica larg cu cavitatea amniotica prin doua orificii
situate la extremitati, neuroporul antrior si neuroporul
posterior. Neurulatia continua prin definitivarea fuziunii
si diminuarea progresiva a celor doua orificii. Cel
anterior se inchide in ziua a 25 iar cel posterior doua zile
mai tarziu,in ziua 27.
 Din ziua a 22 din lama celulara subectoblastica se imparte in
doua aglomerari celulare dorsolaterale, crestele neurale.
 Din crestele neurale iau nastere
 neuronii senzitivi ai ganglionilor spinali
 majoritatea neuronilor senzitivi de pe traiectul nervilor
cranieni V,VII,VIII,IX,X
 ganglionii vegetativi extranevraxiali simpatici si parasimpatici
 sistemul nervos enteric
 celulele receptoare senzoriale periferice
 celulele Swann si celulele satelite perisomatice ale gangionilor
periferici
 elementele celulare ale leptomeningelui
 paraganglionii
 paraneuronii
STRUCTURA TUBULUI NEURAL

 În secţiunea transversală, la orice nivel, prin tubul neural,


dinspre lumenul tubului spre periferie, deosebim: 1)
membrana limitantă internă; 2) zona ependimară,
caracterizată prin prezenţa neuroblaştilor apolari,este
zona producătoare de neuroblaşti;când procesul se
încheie, celulele rămase devin celule ependimare; 3)
zona manta sau mijlocie în care pătrund neuroblaştii
proveniţi din proliferarea stratului precedent,ea va deveni
substanţa cenuşie; 4) zona marginală, acelulară,în care se
găsesc prelungirile neuroblaştilor din zona manta care se
vor organiza în tracturi şi fascicule, formând substanţa
albă; 5) membrana limitantă externă.
DEFECTE DE INCHIDERE A TUBULUI NEURAL

 Esecul inchiderii tubului neural determina malformatii


severe denumite defecte de inchidere a tubului neural.
Cand acesta se produce cranial are ca expresie clinica
anencefalia (incompatibila cu viata), iar cand defectul
este distal se concretizeaza in disrafisme spinale
posterioare(spina bifida) cu localizare anatomica
diferita:toracica, lombara. Impactul clinic depinde de
localizarea leziunii si de cate componente neurologice
sunt implicate
CRIERUL PRIMITIV

 In ziua a 25a a embriogenezei , neuroporul anterior se


inchide printr-o lama neuroepiteliala subtire care va
deveni, lamina terminalis. Acum extremitatea anterioara
a tubului neural este o cavitate inchisa care prezinta 3
dilatatii, veziculele cerebrale primitive:
 prozencefal (creierul anterior)
 mezencefal (creierul intermediar)
 rombencefal (creierul posterior)
 Tubul neural formeaza simultan doua flexuri:
 flexura cervicala situata la jonctiunea dintre rombencefal
si MS
 flexura cefalica localizata in regiunea mezencefalului
CRIERUL PRIMITIV
 La embrionul de 5 sapt se continua dezvoltarea veziculelor
astefel:
 prozencefalul se va divide in telencefal ce va deveni
emisferele cerebrale primitive si diencefal ce va contine
veziculele optice
 mezencefalul nu se divide
 rombencefalul se divide in metencefal si mielencefal
 Veziculele cerebrale se continua cu canalul central al MS.
Cavitatea rombencefalului va forma ventriculul IV , cea a
diencefalului va forma ventriculul III, iar din cavitatile
corespunzatoare emisferelor cerebrale se vor forma ventriculii
laterali, lumenul mezencefalului se va ingusta si se va
transforma in apeductul lui Sylvius, si va realiza legatura
dintre ventriculii III si IV.
 Dezvoltarea si elongatia
creierului este secundara
aparitiei a 3 curburi .
Flexura mezencefalica
determina directionarea
prozencefalului in directie
ventrala pana ajunge
paralel cu rombencefalul
si MS. A doua flexura este
flexura cervicala dintre
rombencefal si MS, ce
determina aparitia unui
unghi de 90 grd intre cele
2 componente. Iar a 3 a ,
este flexura pontina dintre
metencefal si mielencefal
DEZVOLTAREA MS

 Peretele tubului neural inchis este format din celule neuroepiteliale. Acestea se divid
rapid sunt interconectate si vor forma stratul neuroepitelial sau neuroepiteliul. Dupa
inchiderea tubului neural din aceste celule se vor forma alt tip celular , cu nuclei
rotunzi si mari, cu nucleoplasma palida si nucleoli de culoare inchisa. Acestea vor fi
celulele nervoase primitive sau neuroblastele. Ele vor forma un strat intermediar
dispus in jurul stratului neuroepitelial. Din stratul intermediar se va dezvolta ulterior
substanta cenusie a MS.
DEZVOLTAREA MS

 Stratul MS aflat la exterior se numeste strat marginal, ce contine


neuroblaste din stratul intermediar , prin mielinizarea fibrelor nervoase
acesta dobandeste culoarea alba si devine substanta alba a MS.
 Ca urmare a cresteii continui a numarului de neuroblaste din stratul
intermediar , de fiecare parte a tubului neural apare o zona ingrosata
ventrala si una dorsala. Zonele ingrosate ventral se numesc placi bazale
si contin neuronii motori ai coarnelor anterioare, iar zonele ingrosate
dorsal sunt placi alare care vor forma ariile senzoriale din MS
DEZVOLTAREA MS

 Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de placi este reprezentat de un sant
longitudinal denumit sant limitant.Portiunile dorsala si ventrala situate pe
linia mediana a tubului neuralvor alcatui placile dorsala respectiv ventrala,
aceste structuri nu contin neuroblaste dar car vor constitui caile prin care
fibrele nervoase traverseaza MS.
 Intre coarnele anterioare si posterioare se vor acumula neuroni ce vor forma
un corn intermediar de mici dimensiuni. Acesta contine neuroni ai
componentei simpatice a sistemului nervos autonom.
DEZVOLTAREA CRANIULUI

 Craniul este format din doua parti:


 neurocraniu care formeaza un invelis protector in jurul
encefalului
 viscerocraniul care formeaza scheletul facial

 Neurocraniul este impartit in:

 o componenta membranoasa reprezentata de oasele late


ce inconjoara creierul
 o componenta cartilaginoasa sau condrocraniul
reprezentata de oasele de la baza cutiei craniene
DEZVOLTAREA CRANIULUI

 Neurocraniul membranos deriva din celulele crestei


neurale si din mezodermul paraxial. Mezenchimul celor
doua tesuturi se dispune in jurul creierului si se produce
procesul de osificare membranoasa.Odata cu dezvoltarea
produsului de conceptie, dimensiunile oaselor
membranoase cresc prin depunerea unor straturi noi de
subsatanta osoasa pe suprafata externa si resorbtia
osteoclastica simultana la nivelul suprafetei interne.
DEZVOLTAREA CRANIULUI

 La nou-nascut , oasele late sunt separate prin zone de


tesut conjunctiv denumite suturi. In zonele in care se
reunesc mai mult de doua oase, suturile sunt largi si sunt
denumite fontanele. Cateva suturi si fontanele isi mentin
structura membranoasa un interval considerabil dupa
nastere . Oasele cutiei craniene continua sa creasca , in
principal datorita cresterii in volum a creierului. Cu toate
ca la copilul cu varsta de 5-7 ani este atinsa capacitatea
maxima, unele suturi raman deschise pana la varsta
adultului. Patenta fontanelei anterioare poate oferi
informatii despre encefal(echografie, palpare).
DEZVOLTAREA CRANIULUI

 Neurocraniul cartilaginos
este reprezentat din mai
multe cartilaje . Cartilajele
situate anterior de capatul
rostal al notocordului sunt
derivate din celulelecrestei
neurale si vor forma
condrocraniul precordal.
Cartilajele localizate
posterior de aceasta limita
vor forma condrocraniul
cordal. Baza craniului
rezulta din unirea acestor
cartilaje
DEZVOLTAREA CRANIULUI
 Viscerocraniul este alcatuit
din oasele faciale si se
formeaza din primele doua
arcuri faringiene. Primul arc
da nastere portiunii dorsale-
procesul maxilar – din care se
vor formaosul maxilar
superior , osul zigomatic si o
parte din osul temporal.
Portiunea ventrala – procesul
mandibular- contine cartilajul
Meckel care va determina
osul mandibular. Varful dorsal
al procesului mandibular,
impreuna cu varful dorsal al
celui de-al doilea arc
faringian vor forma ciocanul,
nicovala si scarita