Sunteți pe pagina 1din 34

Boli metabolice

Curs 1
Se datoreaza tulburarilor de metabolism
Exista cauze endogene (de origine interna), exogene si
mixte.

Disfunctiile endocrine influenteaza metabolismul


organismului
Factori de risc: fumat, stres, sedentarism.
Metabolismul incepe cu ingestia si se termina cu excretia
produsilor metabolizati.
Metabolismul glucidelor
Glucidele au rol in organism energetic, ajung in intestinal subtire si se
transforma in monozaharide si se absorb.
Concentratia glucozei in sange (glicemia) se mentine constanta prin mecanismul
de glicozare (echilibrul functional intre actiunea factorilor hiper si
hipoglicemianti).
Factorii hiperglicemianti
•- Glucagonul : hormon secretat de pancreas
•- Adrenalina
•- Hormonii glucorticoizi secretati de suprarenale
•- Hormoni somatotropi ai hipofizei
•- Tiroxina (TSH)
Factorii hipoglicemianti
•- Insulina
METABOLISMUL LIPIDELOR
•Au rol energetic, plastic, functional
•Se absorb la nivel de intestine subtire sub forma de acizi
grasi, colesterol, fosfolipide
•Se pot depune ca rezerva, lipogeneza, prin catabolism
duc la eliberare de energie, prin cetogenza se produc
corpi cetonici, gluconeogeneza (sintezarea glucozei din
proteine, realizat de catre ficat)
• Este reglat de SNC, hipofiza
Metabolismul proteinelor

Plastic, energetic, functional


•- Se absorb sub forma de aminoacizi la nivelul ficatului, pe cale portal si de aici intra in circuitul
sanguin.
•- Au rol in intinerirea continua a celulelor. Reglarea este facuta de hormoni testeosteron, glicocorticoizi
si tiroidieni, ficat, rinichi, SNC.
Educatia pentru sanatate pentru prevenirea bolilor de nutritive si metabolism:
•- Evitarea supraalimentatiei, sedentarism
•- Educare pentru reducerea alimentarii excesive
•- Aport de calitate, cantitate in cazul rahitismului
Educatia pentru sanatatea si prevenirea bolilor
de nutritie si metabolism
Masuri de profilaxie primara:
educarea întregii populaţii, pentru a evita
supraalimentaţia şi sedentarismul, factori de risc ai
obezităţii
dispensarizarea persoanelor (tinerilor) cu risc
constituţional
asigurarea unei alimentaţii echilibrate, fără excese de
proteine, glucide sau lipide
Masuri de profilaxie secundara
pacienţii cu obezitate vor fi educaţi sărespecte regimul alimentar
hipocaloric, să folosească mişcarea ca mijloc de păstrare a
greutăţii normale a corpului
pacientii subnutriţi vor fi educaţi să consume o cantitate
suficientă de alimente, pentru a preveni complicaţiile bolii
evitarea excesului de proteine (carne) de către pacienţii cu gută
dispensarizarea pacienţilor cu boli de nutriţie şi metabolism,
controlul clinic şi biologic pentru a sesiza apariţia complicaţiilor
Masuri de profilaxie tertiara

se adresează: obezilor cu complicaţii


cardiace, respiratorii, pentru a preveni
agravarea acestor stări
pacienţilor cu gută şi/sau complicaţii renale,
pentru a preveni instalarea insuficienţei
renale cronice
Ingrijirea pacientului cu obezitate
Obezitatea este starea patologică caracterizată prin creşterea
greutăţii corporale ideale cu peste 15-20% şi sporirea masei
ţesutului adipos.
Circumstante de aparitie:
persoane de sex feminin, în perioada de menopauză
în mediul urban incidenţa este mai crescută
persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimentaţie,
consum crescut de dulciuri
persoane cu risc constituţional -prezenţa obezităţii la rudele de
gradul 1 (părinţi, fraţi)
modul de viata: sedentarism, consum de alcool
Manifestari de dependent( semne si simptome)
creştere în greutate faţă de greutatea ideală
oboseală
astenie
dispnee
hipertensiune arterial
constipaţie
amenoree
prezenta varicelor la membrele inferioare
Probleme
tulburări respiratorii şi circulatorii
mobilizare cu dificultate
intoleranţă la activitatea fizică
alterarea tranzitului intestinal
tulburări menstruale
risc de complicaţii cardiace – HTA
risc de complicaţii respiratorii
risc de artroze -gonartroză, coxartroză, spondiloză
risc de alterare a altor metabolisme -glucidic, lipidic (diabetul
zaharat, hiperuricemie
pierderea imaginii si a stimei de sine
Obiective

pacientul să-şi reducă greutatea corporală în raport cu


greutate. ideală, în funcţie de sex şi vârstă
să-şi poată satisface, autonom, nevoile
să fie conştient de rolul mişcării şi al alimentaţiei
echilibrate în reducerea greutăţii corporale
să se prevină complicaţiile
Interventii. Asistenta stabileste regimul alimentar:
hipocaloric, cu 1000 cal/zi, pentru pacientul cu activitate
obişnuită
(100 g glucide pe zi, 35 g lipide pe zi, 75 g proteine pe zi),
hiposodat şi normohidric (1,5 l/zi)
hipocaloric cu 800-400 cal/zi, pentru pacientul în repaus
se reduc din alimentaţie produsele rafinate (ciocolată, cacao,
frişcă, unt, carne grasă, conserve, brânzeturi grase
Fără restricţie -se administrează legumele şi fructele proaspete,
carnea slabă, laptele degresat, ouăle fierte tari, lichidele
neîndulcite
Stabileşte programul-de activitate fizică a pacientului:
exerciţii fizice moderate
mers pe jos 60-90 minute/zi
practicarea unor sporturi (înot, tenis, ciclism)
evitarea eforturilor fizice mari, sporadice, care cresc apetitul
măsoară zilnic greutatea corporală; o notează în foaia de temperatură
administrează tratamentul medicamentos cu acţiune anorexi-genă şi
de stimulare a catabolismului şi diurezei (silutin, gastro-fibran)
susţine şi încurajează pacientul cu probleme psihice (pierderea
imaginii şi stimei de sine)
educă pacientul pentru a-l conştientiza că, prin respectarea
alimentaţiei şi a programului de activitate zilnică, poate
înlătura surplusul de greutate şi preveni complicaţiile
pregăteşte pentru intervenţie chirurgical pacientul cu
obezitate excesivă şi din raţiuni estetice (by-pass jejuno-
ileal)
Antichitate

Cca 5000 î.C. Egipt cca 4000 î.C


Evoluţia percepţiei obezităţii
ESTE OBEZITATEA O PROBLEMĂ REALĂ?

Iugoslavia
Grecia
România
Republica Cehă
Anglia
Finlanda
Germania
Scoţia
Slovacia
Portugalia
Spania
Danemarca
Belgia
Suedia
Franţa
Italia
Olanda
Norvegia
Ungaria
Elveţia
Obezitatea infantilă
Aportul caloric
excesiv şi
inactivitatea fizică
sunt factorii esentiali
implicaţi în apariţia
obezităţii
 Istoria naturală a obezităţii relevă faptul că 1din 3 copii obezi va
deveni adult obez.

•Pentru copiii supraponderali care au un părinte obez, riscul de


a deveni adulţi obezi este mai mare comparativ cu copiii
normoponderali :
-în perioada 1-3 ani: de 4 ori mai mare;
-în perioada 3-10 ani: de 2 ori mai mare;
-în perioada de adolescent: de 5-20 ori mai mare.

•Dacă ambii părinţi sunt obezi, riscul copilului de a


deveni obez este de 80%.

• 80% dintre adolescenţii obezi vor deveni adulţi obezi.


UE: 14 mil. copii supraponderali si obezi
nr. creste cu 400.000/an
CONSUMUL DE BAUTURI CARBOGAZOASE DULCI
3
350/ml/zim
l/zi
ml/zi
2626 zile
14 kg /an
 ROMANIA

▪LOC 3 –obezitatea infantila

▪nr copii supraponderali: cu 18% mai mare in ultimii


10 ani

▪40% copii= supraponderali


▪prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la copii
7-11 ani în judeţele din nord-estul moldovei (iaşi +
neamţ)
EFECTE ASUPRA COPILULUI
Raportul talie-şold permite clasificarea obezităţii în
androidă sau ginoidă

Obezitatea androida
Circumferință
talie >0,85 la femei şi >0,95 la bărbaţi

Circumferință
șolduri
Obezitatea androidă (măr)
şi ginoidă (pară)
Morfologia obezităţii

obezitate
androidă ginoidă

Gât
Umeri
Brațe

abdoben Șolduri
Fese
coapse
Alimentatia sanatoasa calitativ si cantitativ

 Principiile alimentare
sunt reprezentate de:
glucide, lipide, proteine,
vitamine, săruri
minerale şi apă
 Piramida alimentelor a
fost publicata in 1992
de catre USDA
(Departamentul de
Agricultura al Statelor
Unite) si modificata in
2005 si 2008 de catre
specialisti in nutritie de
la Harvard
Tratamentul chirurgical

Chirurgia bariatrică: IMC > 40 kg/m2 (> 35 kg/m2 cu complicaţii)


 Gastroplastia verticală (stomac mic)
 Gastric banding
 By-pass gastric (gastroplastie + anstomoza ansa jenunală în Y)
Inel gastric