hgfhfghgfjgf

ÎNGRIJIRI ACORDATE
PACIENŢILOR CU
INFARCT DE MIOCARD
 I.M.ACUT – MOTTO

• ARTERE, CARDIAC, CAVITATE, VALVE, cand vei

gasi aceste adjective langa o denumire, sa stii
ca vorbesti despre inima.
 OBIECTIVE
• Motivarea studiului acestui curs este:
frecventa crescuta in ultimul timp a i.m. la
varste sub 40 ani;deasemenea tulburarile de
ritm si de conducere sunt in majoritatea
cazurilor responsabile de evolutia fatala a
coronarienilor;tratamentul in faza precoce de
aparitie ,cu mijloace specifice fiecarei aritmii
poate scade la cel putin 50%din cazuri aparitia
socului cardiogen si a insuf.card.scazand
mortalitatea considerabil.
 OBIECTIVE
• Bolile cardiovasculare degenerative sunt
responsabile de mai mult de jumatate din
mortalitatea globala in toate tarile dezvoltate
din punct de vedere economic.Cardiopatia
ischemica este actualmente cea mai frecventa
boala de inima la persoanele de peste 40 de
ani. Se apreciaza in general cardiopatia
ischemica, ca fiind “epidemia epocii noastre”
 OBIECTIVE
• Frecventa infarctului miocardic a devenit o
problema sociala,deoarece loveste oamenii in
plina activitate,in perioada randamentului lor
maxim,si daca nu intotdeauna duce la
decese(uneori premature),foarte adeseori le
reduce capacitatea de munca transformandu-i
in adevarati invalizi.
 OBIECTIVE
• Problema infarctului de miocard constituie
la ora actuala o tema de studiu in care sunt
cuprinsi”cardiologi,internisti,igienisti si
epidemiologi,fiziologi si
biochimisti,organizatori de sanatate,medicina
ca institutie specializata si statul ca for
economic,organizatoric si social.
 I.M. ac. DEFINITIE
• Infarctul de miocard este un sindrom clinic
produs de o necroza acuta de origine
ischemica a unei portiuni din miocard.Cauza
necrozei o constituie,in imensa majoritate a
cazurilor,obstructia brusca a unei artere
coronare cu oprirea sau reducerea masiva a
fluxului sanguin in teritoriul miocardic irigat de
artera respectiva.
 I.M.ac. DEFINITIE

• Infarctul de miocard este o durere violenta

retrosternala (prinde oasele late stern,maxilar,
clavicula) si poate sa cobore pe ambele brate
pana la falange. Alteori debuteaza atipic cu
durere abdominala si disconfort al toracelui si
la ceva timp se instaleaza durerea specifca
retrosternala.
 ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, ce ocupă cea
mai mare parte a mediastinului mijlociu.
ALCĂTUIREA INTERNĂ A INIMII:
ᴥ DOUĂ ATRII
ᴥ DOUĂ VENTRICULE
Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul
atrioventricular drept formând ceea ce este denumit curent în clinică inima
dreaptă; atriul stâng(AS) comunică cu ventriculul stâng(VS) prin orificiul atrio-
ventricular stâng această parte a inimii fiind denumită în clinică inima stânga
 CONFIGURAŢIA EXTERNĂ
Cordului îi descriem:
●două feţe
- faţă sternocostală;
- faţă diafragmatică;
●două margini
- o margine dreaptă;
- o margine stângă
FAŢA
DIAFRAG-
●o bază; BAZA
MATICĂ ●un vârf. INIMII
 VASCULARIZAŢIA INIMII
SE REALIZEAZĂ PRIN ARTERELE CORONARE:
- Artera coronara stânga porneşte în sinusul Valsalva stâng şi are un traiect scurt
de aproximativ 1 cm, după care se divide în :
●artera interventriculară anterioară
●artera circumflexă.
-Artera interventriculară anterioară
-Artera circumflexă
-Artera coronară dreaptă
ACTIVITATEA MECANICĂ A INIMII SE POATE PERCEPE PRIN
AUSCULTAŢIE, ÎN URMATOARELE REGIUNI:
PULSUL- reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, care se comprimă pe un plan osos şi
este sincronă cu sistola ventriculară. Principalele locuri de verificarea pulsului :
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut este denumirea dată de necrozarea zonală a

muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv.
Necroza este înlocuită în următoarele câteva săptămâni de o cicatrice
fibroasă.
CLASIFICAREA INFARCTULUI MIOCARDIC, FUNCŢIE
DE MODALITATEA DE PRODUCERE:

obstrucţia
modificările
coronariană şi
propriu-zise
toate
morfopatologice
problemele
miocardice,
conexe ce duc
macroscopice şi
la oprirea
histologice.
fluxului
coronarian
 Circumstanţele în care se poate produce
un IMA pot fi variate:
-fără factori precipitanţi (jumătate din cazuri);
-în condiţii de efort fizic excesiv sau important (o treime din cazuri);
-în condiţii de stres emoţional semnificativ (o cincime din cazuri);
-în timpul unor intervenţii de chirurgie generală la vârstnici sau la coronarieni cunoscuţi;
-în timpul unor intervenţii chirurgicale pe cord sau a unor proceduri de cardiologie invazivă;
-în timpul unor afecţiuni acute severe (accidente vasculare cerebrale, pneumonii severe la
vârstnici, tromboembolii pulmonare etc.).

MANIFESTĂRI CLINICE LA DEBUT

●Durerea este în majoritatea cazurilor retrosternală, adesea cu extensie precordială:
◊caracterul durerii este de strivire, constricţie, apăsare
◊intensitatea durerii este foarte mare, adeseori de nesuportat
◊durata durerii este de zeci de minute – ore; de regulă, dispare după 12 – 24 ore
●Modificările TA sunt frecvente în IMA, cel mai adesea bolnavii având hipertensiune.
●Fenomene digestive :greţuri, vărsături, diaree
●Dispneea
●Palpitaţiile
●Manifestările neurologice
 EXAMENUL FIZIC în IMA

●Starea generală este de regulă afectată. Majoritatea bolnavilor sunt anxioşi şi agitaţi în
căutarea unei poziţii antalgice pe care nu o pot găsi.
●Aparatul cardiovascular nu are modificări specifice în forma comună, necomplicată.
●Tensiunea arterială este uşor crescută la vechii hipertensivi
●Frecătura pericardică apare la 10 – 20% din bolnavi
EXPLORAREA PARACLINICĂ
●CK – MB unul din markerii de citoliză miocardică cei mai valoroşi în clinică.
●LDH(Lacticodehidrogenaza)constituie un marker de necroză miocardică
●TGO este un marker enzimatic clasic folosit pentru diagnosticul pozitiv al IMA.
●Creşterea VSH apare din zilele 2 – 3
●Creşterea fibrinogenului plasmatic este de asemenea moderată
●Electrocardiograma(EKG)- are valoare de diagnostic, prognostic şi de conducere a terapiei,
este ieftină şi reproductibilă.
 COMPLICAŢIILE INFARCTULUI DE MIOCARD
Tulburări de ritm Tulburări de
conducere ale inimii Disfuncţie de pompă
cardiac
Tulburări de ritm cardiac - ventriculare
• - atrio – • edem pulmonar
• - ventriculare - atriale
ventriculare acut
• - atriale
Tulburări de conducere ale•inimii - atrio – ventriculare
intraventriculare • şoc cardiogen
- intraventriculare
Disfuncţie de pompă - insuficienţă ventriculară stângă
- edem pulmonar acut
- sindrom de debit mic
- şoc cardiogen
Complicaţii mecanice - ruptură de perete liber
Complicaţii Complicaţii Ischemia
- ruptură de sept
mecanice tromboembolice postinfarct
- ruptură/ disfuncţie de aparat nitral

• - ruptură de - anevrism ventricular • angină precoce

• Sistemice
perete liber tromboembolice• pulmonare
Complicaţii - sistemice şi tardivă
- pulmonare
• - ruptură de • ischemie
Ischemia postinfarct - angină precoce şi tardivă
sept silenţioasă,
- ischemie silenţioasă, spontană şi
spontană şi
provocată
provocată
- extensie şi recidivă de infarct
 Îngrijirea de urgenţă
Ameliorarea durerii, dispneei şi anxietăţii
●Opioide intravenos (de ex. 4-8 mg morfina) cu doze adiţionale
de 2 mg la intervale de 5 min.
●Oxigen (2-4 l/min) dacă prezintă dispnee sau insuficienţă
cardiacă.
●Beta-blocante sau nitraţi intravenos dacă durerea nu cedează la
opioide.
●Anxioliticele pot fi utile.
MĂSURI GENERALE ÎN MONITORIZAREA ŞI SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI CU IMA

●Bolnavul este instalat într-un pat de terapie intensivă prevăzut cu facilităţi

de mobilitate (pentru resuscitare sau transport ulterior la explorări) şi de
abord venos (suport de perfuzie ataşat).
●Bustul trebuie să fie liber în vederea monitorizării electrocardiografice şi
accesului uşor în caz de resuscitare. Deoarece bolnavul va rămâne imobilizat
cel puţin câteva zile, trebuie asigurate facilităţi de urinat la pat.
●Sunt obligatorii de efectuat imediat următoarele:
a.prinderea unei linii venoase (preferabil minicateter brahial);
b.monitorizarea ECG şi intermitentă a TA (pentru 24 – 48 ore în cazul
infarctului necomplicat);
c.O2 terapie pe sondă nazală sau pe mască, 4 – 8 l/minut timp de 12 – 24 ore
cu rol prezumtiv de reducere a masei necrozate şi, posibil, rol analgetic;
d.recoltarea analizelor de urgenţă (analize standard + enzime de citoliză).

VSH, HLG, GLICEMIE,

COLESTEROL, LIPIDE TGP, TGO, CK,
TOTALE, HDL- CK-MB
COL,LDL-
COL,TRIGLICERIDE
 TRATAMENTUL LA EXTERNARE
(PREVENŢIA SECUNDARĂ
POSTINFARCT)
●Beta blocantele Cele mai bune rezultate au fost obţinute pentru
metoprolol, propranolol .
●Antiagregantele plachetare Aspirina în doze de 100-350 mg/zi,
toată viaţa.
●Inhibitorii enzimei de conversie captopril 50 – 100 mg/zi,
enalapril 10 – 20 mg/zi.
●Antiaritmicile Cel mai bine tolerat este Amiodarona în doze de
200-300mg/zi.
 ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢIOR CU
INFARCT DE MIOCARD
CAZUL I:Pacient V.A. 56 ani, sex M.
perioada internării:10.04-19.04.2012
Motivele internării:durere violentă retrosternală cu caracter de apăsare, zdrobire, transpiraţii reci, dispnee,
iradierea durerii în umărul stâng şi de-a lungul marginii cubitale a membrului superior stâng.
Diagnostic de internare:IMA anterior
Diagnostic nursing la internare:
 Riscul alterării circulaţiei şi respiraţiei
 Anxietate
 Disconfort
 Alterarea mobilităţii fizice
 Dificultate în a dormi şi a se odihni
 Temeri legate de începerea unui regim alimentar sanătos
Obiectivele ingrijirilor:
 Pacientul să fie echilibrat circulator şi respirator.
 Pacientul să fie echilibrat psihic, să fie informat asupra regimului de viaţă şi de alimentaţie
care trebuie respectat.
 Să se amelioreze durerile în 2-3 ore de la administrarea medicaţiei de urgenţă
 Pacientul să-şi recapete independenţa de mişcare afectată relativ.
 Pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni
 ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢIOR CU
INFARCT DE MIOCARD
CAZUL II:Pacient I.M. 60 ani, sex F.
perioada internării:10.05-19.05.2012
Motivele internării:dureri retrosternale cu caracter de apasare,transpiratii reci,dispnee,iradierea durerii in
membrul superior stang.
Diagnostic de internare:Infarct miocardic acut posteroinferior
Diagnostic nursing la internare:
 Riscul alterării circulaţiei şi respiraţiei
 Anxietate
 Disconfort
 Alterarea mobilităţii fizice
 Dificultate în a dormi şi a se odihni
 Temeri legate de începerea unui regim alimentar sanătos
Obiectivele ingrijirilor:
 Pacientul să fie echilibrat circulator şi respirator.
 Pacientul să fie echilibrat psihic, să fie informat asupra regimului de viaţă şi de alimentaţie
care trebuie respectat.
 Să se amelioreze durerile în 2-3 ore de la administrarea medicaţiei de urgenţă
 Pacientul să-şi recapete independenţa de mişcare afectată relativ.
 Pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni
 ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢIOR CU
INFARCT DE MIOCARD

Pe baza celor celor 14 nevoi fundamentale enunţate de Virginia Henderson, am efectuat o

serie de intervenţii (autonome şi delegate) pentru cei doi pacienţi:V.A. şi I.M.
●Intervenţii autonome:
 Aşez pacienţii în poziţie semişezînd
 Ajut pacientul să se alimenteze pasiv, explicându-i necesitatea unui regim
alimentar hiposodat şi hipolipidic
 Creez un microclimat de linişte pentru odihna bolnavului
 Efectuez toaleta pacientului; îl mobilizez cât mai puţin în aceste momente, cât şi
la schimbarea lenjeriei de pat
 Încurajez bolnavul să-şi exprime temerile legate de boala şi să comunice cu echipa
de îngrijiri
 Monitorizez zilnic funcţiile vitale
●Intervenţii delegate:
 Administrez tratamentul conform indicaţiilor medicului, respectând dozele ,
orarul şi calea de administrare
 Recoltez analize de laborator
 Mobilizez pacientul conform indicaţiilor medicului
 Tratament chirurgical in I.M.ac.
• Ca tratament chirurgical putem sa discutam
de metodele moderne de angioplastie
coronariana ( de refacere a arterei obstruate
prin montarea unui stent coronarian sau prin
Bypass coronarian. Aceste metode de
tratament poarta denumirea de metode
invazive sau miniinvazive.
 I.M.Ac. PROGNOSTIC
• Prognosticul unui i.m.ac., complicat cu o
tulburare de ritm uneori nu depinde de aceasta ci de
masivitatea necrozei miocardice,de extinderea
acesteia si de gradul de deteriorare a miocardului, ca
urmare a unei ischemii prelungite si severe. In analiza
mortalitatii prin i.m.ac. Diferentiem: a) mortalitate
intraspitaliceasca b) mortalitate pre sau
extraspitaliceasca care include bolnavii ce mor subit
sau inainte de a putea fi spitalizati.
 I.M.A. PROGNOSTIC
Factorii care influenteaza defavorabil
evolutia si prognosticul in i.m.ac. ar fi:-inf.m.in
antecedente; intinderea mare a
infarctului;aparitia tulb.de ritmsi de
conducere;socul cardiogen;edemul
pulmonar;i. cardiaca congestiva; sindromul de
ischemie periferica cerebrala sau
mezenterica;emboliile pulmonare ; prezenta
unei insuficiente renale sau hepatice
preexistente;eventuale infectii intercurente
(bronhopneumonii)
 I.M.Acut prognostic
• VARSTA prin ea insasi constituie un factor
defavorabil obisnuit. Ateroscleroza
coronariana mai intinsa si alterarile
miocardice mai pronuntate la oamenii de
peste 60 de ani determina o mortalitate mai
mare. La tineri sub 45 ani un prim inf.
m.debuteaza sau se termina prin moarte
subita,dar dupa cicatrizarea i.m.
supravietuirea este mai lunga si restabilirea
capacitatii de munca este mai completa de cat
la cei de peste 60 ani.
 I.M.AC.-PROGNOSTIC
SEXUL-ca atare reprezinta un factor defavorizant,la
femei mortalitatea este mai ridicata decat la
barbati,pentru ca femeile fac i.m.la o varsta mai
inaintata si frecvent asociat cu HTA si D. zaharat.HTA,
D. zaharat,insufic.ventriculara stg. ,insufic. cardiaca
congestiva, accesele de angina pectorala, obezitatea
si sedentarismul agraveaza prognosticul,pentru ca in
aceste stari clinice ateroscleroza coronariana este
mai pronuntata si starea functionala a miocardului
mai alerta.
 I.M.AC.-PROGNOSTIC
• ASPECTUL ECG.-Poate da indici de prognostic: un
infarct transmural, intins cu prinderea septului
intraventricular, prezenta de extrasistole ventriculare
polimorfe si polifocale si mai ales a extrasistolelor
precoce ca si tulburare de conducere a.v. si intra -
ventriculare constituie elemente de prognostic
agravant
 I.M.AC. - PROGNOSTIC
• ARITMIILE INTILNITE IN I.M.AC.-sunt primare
si secundare;primare care apar la bolnavii cu o
evolutie fara alte complicatii si sunt generate chiar de
focarul miocardului infarctizat si aritmii secundare
generate sau precipitate de complicatii care insotesc
sau se asociaza i.m.(socul, i. cardiaca, edemul
pulmonar, acidoza.
Aritmiile au fost clasificate in 2 grupe: a) aritmii
majore: f. atriala, flutterul atrial,tahicardia
paroxistica, f. ventriculara, bl. A.v.,bl.de ramura.
b)Aritmii minore: tah.sin.,aritmia extrasistolica.
 I.M.AC. PROGNOSTIC

• PROGNOSTICUL IMEDIAT –Mortalitatea este in

functie de tulburarile de ritm socotita pe primele 2-6
saptamani, daca ar fi sa socotim pe un nr. de bolnavi
(35-40 pacienti cu o mortalitate de 58-60% putand
ajunge chiar peste 80%).
 I.M.ac.PROGNOSTIC

• Fibrilatia ventriculara reprezinta cea mai

frecventa cauza de moarte subita in i.m. mai
ales cand muschiul inimii nu mai raspunde la o
eventuala resuscitare cardiaca .
 I.M.ac.

• IN INCHEIERE “ AI GRIJA DE INIMA TA! “

E MAI USOR SA PREVII DECAT SA TRATEZI !
 INTREBARI ?

MÂNCAREA SĂNĂTOASĂ
DĂUNEAZĂ GRAV FERICIRII,
DAR AJUTĂ LA PREVENIREA
BOLILOR DE INIMĂ!!!!!!!!