Sunteți pe pagina 1din 12

Povestire cu tâlc:

”Copilul din dealul celălalt”


 Multe lucruri bune am învăţat eu de la părinţii mei credincioşi. Mai
întâi de la bunicii mei, apoi de la părinţii trupeşti, apoi de la cei
sufleteşti.
 Numai dacă nu le-aş uita eu acestea niciodată, ci să le am scrise în
mintea şi în inima mea ascultătoare, ca să fiu fericit în toţi anii pe
care îi am să-i trăiesc pe pământ!
 Multe lucruri bune m-au învăţat ei, dar eu, deseori, mă supăram,
pentru că ei se purtau aspru cu mine când nu luam seama să
ascult cele ce mi le spuneau.
 Ce rău am făcut atunci că mă supăram pe ei! Ei voiau numai
binele meu, dar eu nu-mi dădeam seama atunci.
 Astăzi vreau să vă spun întâmplarea care m-a învăţat un
mare adevăr:
 Când mergeam odată cu tata după lemne în pădure,
cu carul cu boi, mă plângeam către el că unul dintre
copiii cu care de obicei trăiam prieteneşte, din nu ştiu
ce pricină, mi-a vorbit ieri urât. Iar apoi îmi pusese un
nume de batjocură…
 – Dar tu cum i-ai răspuns? mă întrebă tata.
 – I-am zis şi eu lui tot aşa!
 – Iar el ce ţi-a zis înapoi?
 – Mi-a vorbit vorbe şi mai rele!
 – Şi cum aţi sfârşit?
 – Am sfârşit rău. Mi-e ruşine să spun.
 Acum nu vreau să mai vorbesc cu el.
 – Dar, dacă atunci când el ţi-a vorbit prima dată vorbele rele, în loc
să-i răspunzi tot aşa, i-ai fi răspuns frumos sau ai fi tăcut, ce crezi că
era? V-aţi mai fi certat?
 – Nu cred că ne-am fi certat. Numai unul singur nu se poate certa…
 Cu astea, tocmai ajunsesem în pădure, acolo sus în Păiş, unde erau
lemnele noastre.
 Tata a eliberat boii din jug şi a început să taie lemne, iar eu aveam
grijă de boi.
 Dar, când am strigat după unul din boi să se întoarcă
înapoi, din dealul celălalt am auzit un copil strigând la
fel ca mine.
 Am rămas mirat şi am strigat din nou.
 El iarăşi mi-a răspuns îndată, întocmai cum strigasem eu.
 Atunci, supărat că mă îngână, am ţipat o dată urât la
el. El mi-a răspuns foarte răstit şi mânios tot aşa, întocmai
cum strigasem eu.
 Tata se oprise din lucru, privea şi asculta la mine.
 Eu nu băgasem de seamă, dar când a văzut că mă
înfurii şi că vorbesc urât copilului din dealul celălalt, mi-a
zis:
 – Ce faci?
 – Tată, i-am zis eu amărât, ce au toţi copiii cu mine? De
ce mă îngână copilul de colo şi îmi vorbeşte urât? Eu nu
i-am zis nimic, iar el mă batjocoreşte. Ce au toţi copiii cu
mine, tată?
 – N-ai învăţat nimic din tot ce ţi-am spus eu venind pe
drum!
 Dacă nu poţi vorbi frumos, de ce nu taci? Ia vorbeşte-i
tu frumos, să vezi, nu-ţi va vorbi şi el tot aşa? Sau taci, să
vezi dacă îţi va mai spune el ceva! Ascultă, acum auzi
ceva?
 – Nu se mai aude acum nimic, tată.
 – Ia strigă-i acum: „Prietene!” Apoi ascultă!
 – Prietene! am strigat eu cam supărat.
 – Prietene! a răspuns copilul celălalt cam la fel.
 Dacă nu poţi vorbi frumos, de ce nu taci? Ia vorbeşte-i
tu frumos, să vezi, nu-ţi va vorbi şi el tot aşa? Sau taci, să
vezi dacă îţi va mai spune el ceva! Ascultă, acum auzi
ceva?
 – Nu se mai aude acum nimic, tată.
 – Ia strigă-i acum: „Prietene!” Apoi ascultă!
 – Prietene! am strigat eu cam supărat.
 – Prietene! a răspuns copilul celălalt cam la fel.
 Dar tata începu să râdă de prostia mea şi zise:
 – E răsunetul glasului tău care, lovindu-se de dealul celălalt, ţi se
întoarce înapoi aşa cum l-ai spus tu. Acolo nu-i nici un copil, ci
acesta se cheamă ecoul şi îţi răspunde cum vorbeşti tu.
 Şi să ştii că tot aşa ar fi şi dacă în dealul celălalt ar fi chiar un copil
adevărat. Cum îi vei vorbi tu, aşa îţi va răspunde şi el.
 Dacă tu eşti un copil credincios şi asculţi pe Domnul Iisus, Care ne
învaţă să răspundem oricui numai frumos, chiar dacă acela ne-ar
vorbi urât, atunci ai vedea că şi acela ori ar schimba vorba frumos,
ori ar tăcea, ori s-ar duce.
 Focul nu arde fără doi cărbuni, iar cearta nu se poate
fără doi nebuni.
 Ţine minte asta, pentru toată viaţa ta. Niciodată nu te
mai lăsa ispitit să vorbeşti sau să răspunzi urât nimănui,
dacă nu doreşti să-ţi vorbească ţie nimeni decât frumos.
 Căci Domnul nostru Iisus Hristos a zis: „Ce aţi vrea să vă
facă vouă oamenii, faceţi-le voi mai întâi lor la fel”. Asta
înseamnă ca mai întâi tu să vorbeşti frumos. Mai întâi tu
să-i iubeşti. Mai întâi tu să le faci bine.
 Ai înţeles acum?
 – Am înţeles, tată!
 Ce bine am făcut totdeauna când, ascultând de sfatul
tatălui meu, am răspuns aşa şi am făcut astfel faţă de
alţii!
 De câte ori am făcut binele, m-am ales cu bine.
 De câte ori am vorbit frumos, mi s-a răspuns frumos.
 Dar de câte ori m-am înfuriat şi eu, până la urmă m-am
ales numai cu păreri de rău.