BOLI

TRANSMISIBILE
SEXUAL
cursul 12
BTS - clasificare etiologică
 Agenţi bacterieni  Agenţi virali
 Neisseria gonorrhoeae  herpesvirus 1, 2, 5
 Chlamydia trachomatis  virusul hepatitic B
 Ureaplasma urealiticum
 papiloma virus uman
 Mycoplasma hominis ...  virusul moluscum
 Agenţi fungici contagiosum
 Candida albicans…  HIV ...

 Agenţi parazitari
 Trichomonas vaginalis
 Phtirius pubis
 Sarcoptes scabiei…
 BTS - anamneză
• confidenţialitate
• adaptarea limbajului
• stabilirea orientării sexuale
• metode contraceptive
• întrebări ne-evazive (contacte sexuale < 6 săpt., alte boli,
tratament)

 Barbaţi  Femei
secreţie + ciclu menstrual
simptome urinare + istoric ginecologic
leziuni genitale
alte simptome
 BTS - examen clinic
 Bărbaţi  Femei
 regiunea inghinală  regiune inghinală
 cordon spermatic  organe genitale externe
 scrot şi conţinut  regiunea perianală
 penis  examen cu valve
 decalotare gland  uretră
 meat urinar  tuşeu vaginal
 regiune perianală  ± proctoscopie
 ± proctoscopie
 Secreţie genitală - bărbaţi

subprepuţială uretrală

fiziologic patologic fiziologic patologic

smegmă balanopostită fosfaturie uretrită
spermatoree
prostatoree
 Secreţie vaginală

fiziologică patologică
leucoree

vaginită infecţioasă neinfecţioasă

nespecifică uterină corp străin
vaginală
SIFILIS

cursul 12
 I. Generalităţi
• boală infecţioasă sistemică determintă de T.
pallidum
• stadii de evoluţie şi prin perioade de latenţă
• sifilisul este “marele imitator”
• prevalenţa sifilisului - structura socio-
economică a comunităţii
• datele raportate nu sunt totdeauna cele reale
 II. Etiologie
• Treponema pallidum
– 1905 de Schaudin şi Hoffmann
– Levaditi o colorase din 1903
– observată prin ultramicroscopie

• familia Spirochaetaceae genul Traponema cu 4

specii patogene pentru om:
• T. pallidum ssp. pallidum - sifilis
• T. pallidum ssp. endemicum - bejel
• T. pallidum ssp. pertenue - pian
• T. carateum -pinta
 T. pallidum
• organism spiralat
(0,2 m x 20 m)

• 6 – 14 spire

• mişcări
patognomonice

• se divide
transversal la
fiecare 30 de ore
 Modalităţi de transmitere
• contact sexual

• transplacentar

• contact cu leziunile active genitale materne la

naştere

• transfuzii de sânge (organismul supravieţiuieşte 5

zile în sângele conservat prin refrigerare)

• inoculare accidentală (la personalul medical)

 III. Stadii
• netratat, sifilisul poate parcurge
următoarele stadii

– primar

– secundar - contagioase şi durează 2 - 4 ani

– latent - durează 5 şi 50 de ani

– terţiar - 25-30% pacienţi dezvoltă terţiarism

 IV. Patogenie
• imediat după inoculare, T. pallidum se multiplică şi
invadează canalele şi nodulii limfatici, ajungând şi
în vasele sanguine.
• treponematemia se stabileşte înainte de apariţia
leziunii primare
• leziunea primară (şancrul) se dezvoltă ca o reacţie
pseudoalergică la locul de inoculare şi apare
aproximativ concomitent cu vârful treponamatemiei
• treponemele pot fi evidenţiate în exudatul de la
nivelul leziunilor primare.
• după apariţia lezinii primare, pacientul nu mai poate
fi reinfectat decât după vindecare (premuniţie).
 Patogenie
• Tp nu sunt prezente la nivelul leziunilor secundare
precoce - maculare rozeolice (reacţie mediată imun)
• Tp sunt prezente la nivelul leziunilor secundare ce
apar ulterior (papuloase)
• Tp nu se evidenţiază la nivelul gomelor din terţiarism
(fenomen mediat imunologic)
• Tp sunt prezente la nivelul SN şi ap. cardiovasc.
(răspunsul imun celular cu endarterita)
• boala are o evoluţie ce denotă iniţial insuficienţa
mecanismelor celulare trecând apoi spre exagerarea
acesteia, pentru ca în final să se ajungă la o balanţă
Patogenie
manifestare clinică a bolii imunitatea

alergia

latenţă
 V. Istoria naturală
• incubaţie: 9-90 de zile (medie 21 zile)
• adenopatia inghinală la 5 săptămâni
• seroconversia la 5-6 săptămâni
• erupţia maculară din sifilisul secundar – 8
săptămâni
• studiul Oslo (efectuat între 1891 şi 1951)
– 1147 pacineţii studiaţi şi netrataţi
– 11% au murit de sifilis
– 15% au dezvoltat manifestări de terţiarism
– 10% au dezvoltat sifilis cardiovascular
– 6% - neurosifilis.
1. Sifilisul primar
 Şancrul de inoculare
(sifilom primar)
• locul de inoculare
• leziune unică, persistă 5-8 săptămâni
• tegumentar = maculă roşie, nedureroasă,
delimitată
• mucoase
– eroziune nedureroasă, suplă, netedă, roşietică
– serozitate clară ce conţine spirochete (“lăcuită”)
– rotund-ovalar, 5 mm - 2 cm; suprafaţa leziunii
este netedă, de culoare roşietică şi aspect
– induraţia bazei şancrului.
• Localizare şancru
– genitală:
• bărbat: balanoprepuţial, gland, meat, teaca
penisului = “de prezervativ”
• la femeie: labial, vaginal, col uterin
– anogenital
– extragenital: reg. cefalică (buze, limbă,
amigdale, bărbie, obraz), coapse, pubian,
mamelonar, digital, etc (funcţie de imaginaţie)

• Complicaţii şancru primar

• la femei: edem dur al labiilor mari
• la bărbaţi: fimoza, parafimoza
– suprainfecţie
– fagedenism (ulcerare şi extensie în suprafaţă)
 Adenopatia satelită
• ”însoţeşte şancrul primar ca umbra pe om”
• apare în a 7-8 a zi după constituirea şancrului
• şancru genital - adenopatie inghinală
• caracteristici
– unilaterală
– poliganglionară, inegal (“cloşcă cu pui”)
– indoloră
– dură, bine delimitată
– neaderentă mobilă pe planurile profunde
– rezolutivă în timp
2. Sifilisul secundar
 Caractere S II
• manifestări pe tegumente şi mucoase
• teste serologice sunt întotdeauna pozitive
• erupţia cutanată (sifilide)
– nu este pruriginoasă
– elementele de culoare roşu-arămiu
– distribuţie simetrică
• debut cu erupţie maculară la 8 spt. de la contact
• micropoliadenopatia (occipital, cervical,
epitrohlear…)
– nedureroasă, discretă
– mobilă, fermă, 0,5 - 2 cm
Manifestări cutanate S II
 1. Sifilide maculare
(rozeola sifilitică)
• cele mai precoce manifestări de sifilis secundar
• la 8 săptămâni de la infecţie
• erupţia din macule rotunde / ovale, roz-pal,  1
cm, cu margini estompate, nu se descuamează,
nepruriginoase, dispar la vitropresiune

• trunchi şi flancuri, axilar posterior şi proximal

• se remit spontan (2-4 săptămâni)
• diagnostic diferenţial: rujeola, rubeola,
mononucleoza infecţioasă, erupţii
postmediacmentoase, pitiriazisul rozat Gibert
 2. Sifilide papuloase
• cele mai frecvente manifestări cutanate
• apar între luna 4 şi 12 a bolii
• sifilidele papulose sunt lenticulare, reticulate,  3-10
mm, hemisferice,roz – arămii, indolore, dure la
palpare, nepruriginoase
• guleraş Biett (scuame dispuse la periferia papulei)
• erupţie diseminată sau / faţă, /palme-plante,
/genital
• erupţia dispare în câteva luni.
• diagnostic diferenţial: lichen plan, prurigo, erupţii de
tip ide.
 Forme particulare de
sifilide papuloase
• psoriaziforme
• seboreice (zone seboreice)
• papulo-erozive (în zonele supuse macerării-pliuri)
• papulo-hipertrofice (foarte contagioase,
suprainfectate, frecvent genital: condiloma lata)
• verucoase
• papulo-pustuloase
– acneiforme
– variceliforme
– varioliforme
 3. Sifilide foliculare
• se localizează electiv în jurul foliculilor
pilosebacei (spate, piept, antebraţe)

4. Sifilide pigmentare
• leucomelanodermia sifilitică, colierul lui Venus
• pe zonele laterale ale gâtului, simetric
• macule hiper- sau acromice
• cel mai adesea la femei, postrozeolic
• dg dif: vitiligo, pitiriasis versicolor.
 5. Sifilide ulcerate
• rotunde, acoperite de cruste, cu adâncimi
variate
• localizare: trunchi, membre inferioare
• sifilis malign precoce
– erupţie monomorfă, diseminată
– leziuni ulcero-crustoase mari, rotunde
– stare generală alterată
– considerat reacţie hiperalergică
 Manifestări mucoase
• cele mai contagioase manifestări
de secundarism
 1. Sifilide ale mucoasei
bucale
• macule eritematoase, bine delimitate
• sifilide anginoase (pot atinge şi laringele)
• sifilide erozive (plăci mucoase sifilitice)
– eroziuni rotund ovalare, roşii sau difteroide
– nedureroase
• sifilide papulo-erozive (lingual)
• sifilide papulo-hipertrofice (lingual)
• sifilide ulceroase
• dg dif: afte, herpes simplex, maladii buloase,
leziuni traumatice, lichen plan bucal,
leucoplazia
 2. Sifilide ale mucoasei
genitale
• la femei pe faţa internă a labiilor mari şi
mici, la nivelul infundibulului vaginal
• la bărbat în şanţul balanoprepuţial şi pe
gland
• acelaşi aspect ca şi cele de la nivelul
mucasei bucale
• cel mai frecvent întâlnite fiind sifilidele
erozive
 Atingeri ale fanerelor
• păr
– alopecie în luminişuri
• parieto-temporală
• sprâncene, barbă
– alopecie difuză

• unghii – onixis şi perionix luetic

 Manifestări generale şi
viscerale

• simptome generale
– cefalee
– nevralgii
– febră
– poliadenopatie
• reacţie meningeală
• hepatită
3. Sifilisul latent
 Criterii sifilis latent
• manifestări clinice absente (inclusiv adenopatia!)
• LCR normal
• RX cord pulmon normal
• reacţiile serologice pozitive pentru Tp
reconfirmate

• OMS subîmparte
– sifilis latent precoce (sub doi ani)
– sifilis latent tardiv (peste doi ani).
– (SUA limita este la 1 an)
 4. Sifilisul terţiar
• apare după un interval variabil de latenţă

• 1/3 dintre bolnavii netrataţi dezvoltă S III

 S III cutanat
• sifilide tuberculoase (nodulare)
– noduli de renitenţi, duri, rotunzi, + / - ulcerare
– / faţă, pielea capului, membre
– tegument supraiacent arămiu
– se pot grupa în placarde ce evoluează centripet
– asimptomatice
• gome
– nodozitate ovală / rotundă, 2 cm
– dură, ramolire, ulcerare
– se vindecă cu cicatrice liniară estetică
– poate interesa orice organ
 SIII mucoase
• gome
– cele mai frecvente leziuni
– la nivelul cavităţii bucale
• goma sifilitică a limbii
• glosita terţiară (ulceroasă, scleroasă sau
macroglosită difuză)
• goma bolţii palatine (tulburări deglutiţie, fonaţie)
 S III osteo-mio-articular
• la nivelul oaselor au loc două procese

– hiperplazic (osteoperiostita hiperplazică)

– gomos destructiv
• osteoperiostita gomoasă
• osteomielita gomoasă
 S III manifestări
viscerale
• cardiovascular
– anevrism aortic, insuficienţă aortică
– stenoza ostiumului coronar
• neurosifilis
– asimptomatic
– meningita acută sifilitică (cefalee, iritaţie
meningeală, confuzie)
– meningovascular (paralizii, cefalee, tulburări de
personalitate, semne de focar
– tabes dorsalis
– demenţă
• gome -pot afecta orice organ
 5. Sifilisul congenital
• sifilisul transmis intrauterin de la mamă
la făt
• transmiterea intrauterină a Tp
– naştere prematură
– moartea fătului
– moarte neo-natală.
• momentul apariţiei manifestărilor clinice
clasifică sifilisul congenital în precoce şi
tardiv (limita la 2 ani)
 Sifilisul congenital
precoce (1/2)
• aspectul general al copilului: prematuritate sau copii
dezvoltaţi subnormal, facies senscent
• coriza luetică
– cel mai precoce semn de infecţie luetică
– secreţii nazale pio-sanguinolente bogate în Tp
• ulceraţia septului nazal ("nas în şa")
• leziuni osoase şi articulare
– osteocondrita (metafiză femur în "dinţi de fierăstrău”)
– periostită dureroasă (pseudoparalizia Parrot)
– craniotabes
 Sifilisul congenital
precoce (2/2)
• leziuni cutaneo-mucoase (similare S II al adultului)
– exanteme macolo-papuloase palmo-plantare
– condiloma lata flexurale
– sifilide infiltrative peri-orificiale cu ulceraţii fisurare
(liniile Parrot)
– sifilide inelare sau corimbriforme
– limfadenopatie mobilă, nedureroasă
 Sifilisul congenital
tardiv
• stigmate sigure ale sifilisului congenital tardiv
– nas în şa
– liniile Parrot
– triada Hutchinson: dinţi Hutchinson + keratită
interstiţială + surditate
• stigmate probabile ale sifilisului congenital tardiv
– osteocondrită hiperplazică difuză
– frunte olimpiană
– tibie în iatagan
• stigmate posibile ale sifilisului congenital tardiv
– placentă cu greutate mare şi nou-născut mic
– boltă palatină ogivală
– semn Dubois (deget mic scurtat)
VII. Diagnosticul de
laborator în sifilis
 A. Metode de
evidenţiere a Tp
• Ultramicroscopia
– microscopul cu vedere laterală
– Tp au aspect argintiu şi mişcări caracteristice
(flexie şi rotaţie)

• Microscopul optic: coloraţie argentică

(metoda Levaditi-Manuelin), Giemsa sau
cu roşu de Congo
 B. Metode care
evidenţiază răspunsul
imunologic al gazdei
 detectează Ac dezvoltaţi de organism
 Teste netreponemice (lipoidice, cardiolipinice)
– identifică Ac pacientului ce reacţionează cu Ag
lipoidice nespecifice Tp
– RFC (reacţia Bordet-Wasserman)
– reacţii de floculare (VDRL)
– RBW şi VDRL pot fi efectuate calitativ (pentru
screening) sau cantitativ (pentru evaluarea
terapiei).
• reacţii fals pozitive: vaccinare recentă, MNI,
hepatita, rujeola, varicela, malaria, sarcina, LES,
• testele netreponemice se negativează în timp
dovadă a tratamentului corect efectuat.
 Teste treponemice
 identifică Ac pacientului ce reacţionează cu Ag
specifice Tp
• reacţii de fluorescenţă (FTA, FTA-abs)
• reacţii de hemaglutinare (TPHA)
• reacţii imunoenzimatice (ELISA)
• reacţia de imobilizare a treponemelor (testul
Nelson)
• clarifică situaţiile incerte de la VDRL
• după infecţie rămân pozitive toată viaţa.
• poate fi identificat tipul de imunoglobulină
– IgM - sugerează infecţie recentă
– IgG - sugerează infecţie tardivă sau tratată
 +

• TPHA

• VDRL
Cronologia pozitivării testelor
serologice în sifilis
25-30 zile 30-40 zile 35-45 zile 50-60 zile
FTA-abs VDRL TPHA testul Nelson

• sensibilitatea testelor serologice este maximă în

stadiul de sifilis secundar şi mai redusă în stadiul
primar şi cel terţiar
• "fenomen de pro-zonă”
– o concentraţie mare a Ac poate inhiba reacţiile
– pentru evitare se lucrează efectuează cu seruri
diluate
VIII. Tratamentul sifilisului
• există norme OMS şi norme ale MSF (2001)

• Tp răspunde excelent la Penicilină

• au fost identificate şi alte antibiotice

(cefalosporine, macrolide) dar sunt păstrate de
OMS drept tratament de rezervă.
 sifilis primar
sifilis secundar
sifilis latent recent
• tratament recomandat
– Moldamin im 1.200.000 U x 2 / doză unică
repetată după 7 zile
• cazuri de alergie la Penicilină
– Doxiciclină po 100 mg x 2 / zi, 15 zile
– Tetraciclină po 2 g / zi, 15 zile
– Eritromicină po 2 g / zi, 15 zile
 sifilis latent tardiv
sifilis terţiar
• tratament recomandat
– Moldamin im 1.200.000 U x 2 / doză unică
repetată după 7 şi 14 zile
– cazuri de alergie la Penicilină
– Doxiciclină po 100 mg x 2 / zi, 30 zile
– Tetraciclină po 2 g / zi, 30 zile
– Eritromicină po 2 g / zi, 30 zile
• neurosifilis
– Peniciliă G cristalină iv 18 - 24.000.000 U / zi, 10
- 21 zile
apoi
– Moldamin im 1.200.000 U x 2 / doză unică
repetată după 7 şi 14 zile

• sifilis la gravide la fel ca şi la negravide

• sifilis congenital
– Peniciliă G cristalină iv 100-150.000 U / kg corp
x zi, 14 zile
 Reacţia Jarisch-
Herxheimer
• accident terapeutic
• febră, cefalee, dureri osoase, greaţă, tahicardie şi
exacerbarea leziunilor luetice
• = terapeutic brutal cu distrugerea a numeroase
treponeme ce-şi eliberează endotoxinele
• apare după prima administrare de antibiotic şi se
remite spontan în 24 ore
 Consult epidemiologic
• ancheta în focar

• toţi pacienţii cu sifilis precum şi contacţii

acestora vor fi monitorizaţi serlogic 1-2
ani pentru confirmarea eficienţei
tratamentului
 Gonoreea
• Neisseria gonnorrhoeae
 tropism pentru epitelii unistratificate
• mecanisme de rezistenţă la antibiotice
 rezistenţă mutaţională
 rezistenţă mediată prin plasmidii
• incubaţie 2 - 5 zile
• transmitere
 aproape exclusiv sexuală
 rar lenjerie
 Gonoreea la bărbat
 uretrita gonococică anterioară
- secreţie galben-verzuie abundentă
- disurie
 uretrita gonococică posterioară
- durere, polakiurie, erecţii dureroase
 complicaţii
- locale
Tyson, ducte parauretrale, Littre şi Morgagni, Cowper, abcese periuretrale,
strictură uretrală, afectare paragonococică a spaţiului prepuţial
- regionale
prostatita, veziculita, epididimita
Gonoree
Gonoree
 Gonoreea la femeie
 cervicita gonococică
- paucisimptomatică
 uretrita gonococică
- secreţie purulentă galben-verziue

 complicaţii
- loco-regionale
Bartholin, vulvovaginita,endometrita, salpingita, preiooforita,
ooforita, peritonita, afectarea paragonococică a vulvei/perineului
- la distanţă
artrita, endocardita, septicemia, perihapatita
 Gonoree - complicaţii
 Gonoreea extragenitală
- rectală secreţie, sângerare, auto-limitată
- orofaringiană asimptomatică
- oftalmogonoreea conjunctivită, ulcere cornee ...

 Complicaţii la distanţă
- artrita gonococică articulaţii mari (hidrops, empiem)
- endocardita
- septicemia febră, leziuni cutanate acrale, poliartralgii
- perihepatita fibrozare capsulă hepatică
Gonoree oftalmică
 Gonoree - diagnostic
• frotiu din secreţie
coloraţie Gram (bacil gram negativ)
coloraţie cu albastru de metil

• imunofluorescenţă - costisitoare

• cultură
agar “ciocolată”
Muller-Hinton
Thayer-Martin
 Gonoree - tratament
• cefalosporine ceftriaxonă 250 mg im
cefuroxim 1 g po
ceftibuten 800 mg po

• fluorchinolone ofloxacin 800 mg po

• aminoglicozide netilmicină 200 mg im

• peniciline amoxicilină 3 g po
± probenecid
 Trichomoniaza

• Trichomonas vaginalis

• acidifică pH-ul local, favorizând şi alte infecţii

• la bărbaţi - autolimitată / asimptomatică

• la femeie - secreţie vaginală galben-verzuie

spumoasă

- cervix cu aspect de “căpşună”

Trichomoniaza

cervix cu aspect de “căpşună”

 Trichomoniaza
 Diagnostic de laborator
- identificare directă la microscop
- cultură pe mediu special
- NU există metode serologice

 Tratament
- adulţi metronidazol 2 g po

- copii metronidazol 15 mg/kgc x zi, 7 zile - gravide

clotrimazol 100 mg/zi local, 7 zile
 Uretrita cu
Chlamydia trachomatis

• Chlamydia trachomatis serotip D - K

• incubaţie 7 - 21 zile

• cea mai frecventă BTS

• numeroase cazuri asimptomatice

 Uretrita cu
Chlamydia trachomatis
• femeie cervicită secreţie mucopurulentă, sângerare postcoitală
endometrită
boală inflamatorie pelvică
perihepatită

• bărbat uretrita idem uretrita gonococică

deferentită
epididimită
prostatită
proctită

• nou-născut pneumonie / conjunctivită cu incluzii

Uretrită cu Chlamidii
 Uretrita cu
Chlamydia trachomatis
• Tratament

- tetraciclină 2g/zi 7-21 zile - doxiciclină

200mg/zi 7-21 zile - eritromicină 2g/zi
7-21 zile

- azitromicină 1g doză unică

 Uretrita cu mycoplasme
• Ureaplasma urealyticum rol patogen discutabil
• Mycoplasma genitale rol patogen discutabil
• Mycoplasma hominis rol patogen discutabil

• femeie - vaginita (secreţie cu miros fetid “de peşte”)

- boală inflamatorie pelvică
- febra post-abortum

• bărbat - uretrita (secreţie cu usturime)

- epididimită
- prostatită
 Uretrita cu mycoplasme
 Diagnostic de laborator: cultură

 Tratament
- tetraciclină 2g/zi 7-21 zile
- eritromicină 2g/zi 7-21 zile

- rezistenţă la peniciline (nu au perete celular)

 Uretrite nespecifice
f r o t iu d in s e c r e t ie u r e t r a la
c o lo r a t i e G r a m

g o n o c o c p re z e n t gonococ absent
n e u t r o f ile n u m e r o a s e

g o n o re e u r e t r it a
n e g o n o c o c ic a

u r e t r it a n e s p e c if ic a u r e t r it a s p e c if ic a
 Uretrite nespecifice
• incubaţie 2 zile - 6 săptămâni

• secreţie mucoidă, albă sau gălbuie

• simptome urinare
• hematurie
• tulburări de dinamică sexuală

• laborator: exces de PMN neutrofile

 Uretrite nespecifice
Tratament
• tetraciclină HCl 2 g / zi, 1 - 2 săptămâni

• eritromicină propionat 2 g / zi, 1 - 2 săptămâni

• co-trimoxazol 2 tb / zi, 1 - 2 săptămâni

• ineficiente: penicilinele, sulfonamidele,

spectinomicine, kanamicina, metronidazolul
 Alte ITS cu etiologie virală
• Hepatita A - homosexuali
• Hepatita B - contacţi multipli
• Hepatita C - asociere HIV
• mononucleoza infecţioasă (virus Epstein Bar)
• herpes virus tip 5
 ITS - principii terapeutice
• tratament pentru toate ITS
prezente

• tratamentul partenerului

• control la 30 zile
MANIFESTĂRI CUTANEO-
MUCOASE ALE INFECŢIEI
CU HIV
• retrovirusurile HIV 1 sau HIV 2
• manifestată clinic polimorf de la stadii purtătoare
asimptomatice la leziuni severe sau fatale legate
de deficienţa imunităţii mediate celular
• transmitere: contact sexual (maxim la contact
anal), expunere la umori sau sânge contaminat,
expunere perinatală
• NU se transmite prin salivă, aerosoli sau
înţepături de insecte
 Evoluţie
• infecţia primară cu HIV (sindrom retroviral acut)
– asimptomatică / boală acută febrilă
– leziuni cutanate nespecifice: urticarie, erupţie maculară
eritematoasă localizată pe trunchi şi palmo-plantar,
eroziuni mucoase
– poliadenopatie
• perioadă de latenţă (ani de zile)
• ARC (AIDS related complex): febră, scădere
ponderală, diaree, herpes zoster, leucoplazie
păroasă linguală, poliadenopatie
 SIDA
• manifestări tumorale şi infecţioase oportuniste
• speranţă de viaţă 2 ani
• la pacient seropozitiv HIV
– sarcom Kaposi
– coccidioidomicoză sau histoplasmoză
• la pacient cu teste HIV incerte
– candidoză esofagiană sau mai joasă
– criptococoză
– herpes simplex ulcerat persistent
– sarcom Kaposi la pacienţi sub 60 ani
 Manifestări cutanate
• Infecţii virale
– exantemul acut al infecţiei HIV: prima manifestare a
infecţiei HIV, apare la 2-4 săptămâni de la inoculare, se
asociază cu febră, oboseală, transpiraţii nocturne iar
cutanat ca erupţie morbiliformă
– infecţie cu virus herpes simplex: leziuni recurente,
ulcerate, cronice
– infecţie cu VVZ: varicelă asociată cu afectare
pulmonară fatală sau zoster recurent
multidermatomal, asimetric şi cu leziuni ulcero-
necrotice
• Infecţii virale
– infecţie cu citomegalovirus: erupţie
morbiliformă, papule, bule, ulcere
– leucoplakia păroasă orală: virus Epstein-Barr,
plăci albe pe marginile laterale linguale, disfagie
– infecţia cu HPV: veruci vulgare multiple
(periunghiale), condiloame acuminate (extensive,
mari: constipaţie la dispunere perianală!)
– molluscum contagiosum: diseminate,
desfigurante
• Infecţii bacteriene
– foliculite, abcese, furuncule, impetigo: strepto-
stafilococice, Pseudomonas aeruginosa;
complicate cu celulită, fasceită
– angiomatoza bacilară: indusă de bacterii din
genul Bartonella; leziuni pseudo-Kaposi = papule
şi noduli violacei
– infecţii micobacteriene (M. avium, M.
haemophilum, M. marinum): erupţii cu papule sau
noduli verucoşi
– sifilis: asociat frecvent cu HIV în Occident, leziuni
tipice dar cu evoluţie rapidă prin stadii, formă de
sifilis malign, gome
• Infecţii parazitare
– scabia: scabie Norvegiană (leziuni crustoase)
– pneumocystoza: papule cutanate translucide
• Infecţii fungice
– candidoza
– criptococoza
– histoplasmoza
– sporotricoza
– blastomicoza
• Afecţiuni neinfecţioase
– dermatita seboreică: leziuni diseminate, difuze
cu scuame groase
– psoriazis: exacerbarea puseelor clasice
– foliculita cu eozinofile: la pacienţi în stadii
terminale, papule urticariene centro-foliculare
diseminate
– dermatită atopică: forme eritrodermice
– xeroză cutanată: tegumente uscate, fin
descuamate, pruriginoase
– urticarie cronică
– porfirie cutanată tardivă: prin afectare hepatitică
concomitentă cu VHC
• Afecţiuni ale fanerelor
– părul: alopecie sau hipertricoză
– unghiile: galbene, hiperpigmentate, benzi
longitudinale sau transverse

• Afecţiuni neoplazice
– neoplasme cutanate / mucoase primare: Boala
Bowen, epidermodisplazia veruciformă,
carcinoame bazocelulare (metastazante!),
carcinoame spinocelulare agresive, melanom
– limfoame non-Hodgkin, Hodgkin, mycozis fungoid
 Sarcomul Kaposi
• tumoră endotelială multifocală indusă de infecţia
cu VHS tip 8
• leziuni cutanate maculare, nodulare sau
tumorale de culoare violacee ce nu dispare la
vitropresiune
• forme clinice
– forma clasică / sporadică: vârstnici, localizare acrală,
evoluţie lentă cu leziuni mari
– forma endemică africană: tineri, adenopatii mari
– forma epidemică / sidatică: leziuni diseminate,
simetrice, de dimensiuni mici. Leziuni viscerale
Sfârşit