Examenul local al paciențiolor cu patologie reumatologică

6.I. Examenul local al pacientului cu SPONDILITA ANKILOZANTA (SA)68-75

Definiție 67: boala inflamatorie sistemică cronică caracterizată prin:

- Afectarea de tip inflamator a articulațiilor sacro-iliace: sacro-iliita
- Afectarea de tip inflamator la nivelul inserțiilor tendon,ligamente, fascii -os: entezită
- Afectarea de tip inflamator a articulatiilor coloanei vertebrale
cu evloluție spre fibroză, osificare și ankiloza acestor structuri

SA este o boală care aparține grupului spondil artropatiilor seronegative (caracterizate prin
absența factorului reumatoid) și are un profund determinism genetic (agregare familiară HLA
B27 pozitiv în 90% din cazuri) și imunologic ( citokine TNF alfa), participând în declanșarea
acesteia, factori infecțioși ( incomplet elucidati, de exemplu Klebsiella) și factori de mediu.
SA afectează frecvent bărbații, înainte de 40- 45 de ani.

Morfopatologie: inflamație cronică, hipervascularizație, infiltrat celular (limfocite, monocite,

fibroblaști)  eroziuni cartilaginoase vindecare defectuoasă prin fibroză (fibrocartilaj) și
osificare ulterioară (osteofite și ankiloză articulară)

Clinic: 67-69
Sunt 3 criterii clinice (subliniate) :
1) Durere lombară sau lombo-sacro-fesieră cu caracter inflamator (debut insidios,
instalare în a doua parte a nopții, trezește pacientul din somn) cu durata de peste 3 luni,
însoțită de redoare matinală de peste 30 de minute, ameliorată de mișcare,
neameliorată de reapus; sciatică în basculă/ alternantă (durere lombară însoțită de
radiculalgie sciatică alternantă cu iradiere până în spațiul popliteu)
2) Dureri toracice accentuate de tuse sau inspir profund (prin afectarea articulațiilor
costovertebrale, costo-sternale) ceea ce determină în timp limitarea expansiunii cutiei
toracice față de valorile normale echivlente corelate pentru vârstă și sex
3) Redoare lombară (limitarea mobilității coloanei lombare) atât în plan frontal cât
și în plan sagital

Alte simptome
-sensibilitate dureroasă la nivelul: joncțiunii condro-costale, proceselor spinoase, crestei iliace,
peritrohanterian, tuberozitate ischiatică, tuberculi tibiali, călcâie (talagii, frecvent debut la
băieți) = expresia entezitei
-nespecific la femei durere de genunchi, umeri apoi șold
-durere la nivelul mandibulei prin afectarea articulațiiei temporo-mandibulare
-tardiv durere cervicală si redoare
Manifestări extraarticulare 70
1. Fatigabilitate 65%
2. Ocular: Uveită ( irită, irido-ciclită)
3. Cardiovascular: valvulopatie ( aortită, insuficiență aortică)
4. Pulmonar: fibroză pulmonară la nivelul lobului superior
5. Renal: glomerulonefrită mezangială, sindrom nefrotic
6. Neurologic: traumatismele coloanei vertebrale, sindrom de coadă de cal, subluxația
atlanto-axoidiană
7. Osoase (osteită)
Paraclinic:71
Laborator:
✓ evidențierea sindromului inflamator pe baza trepiedului (VSH, fibrinogen, PCR),
prezența alfa 2 globuline,
✓ absența factor reumatoid
Test genetic HLA B27

Este un singur criteriu radiologic: sacroiliita, astfel:67

- Pe radiografia de bazin sacroiliita trebuie să fie de gradul 2 bilateral sau de gradul
3-4 unilateral
- Pe RMN bazin trebuie să evidențiem leziuni inflamatorii active ale articulațiilor
sacro-iliace (cu imagine sugestivă de edem osos marginal sau osteită marginală)

Grad Modificări de sacroiliită radiografic 68,69,71

1 Aspect eburnat, încețosat al articulției sacro-iliace (SI)

2 Pseudolărgirea spațiului articular ( prin eroziuni subcondrale)
3 Osteocondensarea versanților articulației SI cu diminuarea interliniului articular
4 Ankiloza articulației SI

Aspect radiologic al coloanei vertebrale

- Aspectul de vertebră pătrată: prin erodarea, transformarea fibroasă și osificarea inserției,
pe marginea anterioara a corpul vertebral, a inelului fibros
- Apariția sindesmofitului prin calcificarea inelului fibros
- Calcificarea ligamentelor longitudinal anterior
- Osteofite
- Rectitudinea coloanei vertebrale
- Tardiv: aspect de coloană de bambus = sindesmofite+ ankiloza articulațiilor
interapofizare posterioare + calcificarea ligamentelor posterioare

Modificari tipice de sacroiliita pe RMN 67 leziuni inflamatorii active ale articulațiilor sacro-
iliace (STIR/post-gadolinium T1)
- Imagine sugestivă de edem osos marginal sau osteită marginală
- Capsilita
- Sinovita
- Entezita
CT articulații sacro-iliace
Osteodensitometrie: scor T, Z; poziții colonă vertebrală și șold
Scintigrafie osoasă sacro-iliace
Probe respiratorii ( posibil evidențierea disfuncției respiratorii)
Diagnostic (conform criteriilor pentru SA, New York, 1983 preluate de ASAS The Assessment
of SpondyloArthritis international Society): Prezența criteriului radiologic asociat cu cel
puțin un criteriu clinic71-73

Forma de SA71 conform ASAS (Assessment of Spondylo Arthritis International Society)72

(1) SA predominant axială ( inclusiv SA precoce neevidentă încă radiografic)

(2) SA periferică

SCOR BASDAI74 Intensitatea durerii pe o scală de la 1

(minim) la 10 ( maxim) puncte
Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity
Index

Nr Întrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Nivelul de oboaseală/ fatigabiliate
2 Nivelul durerii de coloana CDLS
3 Nivelul durerii de la nivelul centurilor (șold,
umăr)

4 Nivelul durerii la presiune pe anumite zone

5 Nivelul redorii matinale
6 Durata redorii matinale
0 60 120
min min

Total punte formula [1+2+3+4 + (5+6)/2]

Calcul BASDAI: suma întrebărilor 1-4 adunată cu media întrebărilor 5 și 6

(În tabelul de mai jos este reprezentată o corespondență orientativă și arbitrară între diagnosticul
de activitate al SA și BASDAI, rămânând ca experiența pratică să o valideze sau nu.)
Diagnostic de activitate al SA BASDAI
(orietativ)
 Minim activă 1-3
Moderat activă 4-6
Sever activă 6-8
8-10

Neoficial, o impresie neriguroasă, pentru diagnosticul de activitate al SA, se poate face

ghidându-ne doar după valoarea VSH, astfel:
 SA minim activă VSH 20-40 mm
 SA moderat activă VSH 41- 80 mm
 SA sever activă Peste 80 mm)

Scor BASFI 75 Ușurința excuției unei activități pe

o scaăa de la 1 (ușor) la 10
Bath Ankylosing Spondylitis Functional Index (imposibil) puncte

Nr Activitate executata fără ajutorul altei persoane 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Punerea șosetelor, încălțarea
2 Aplecarea din coloană pentru ridicarea unui
obiect de pe podea

3 Înălțarea/întinderea după obiecte situate la

înălțime

4 Ridicarea de pe un scaun fără brațe, fără a se ajuta

cu mâinile

5 Ridicarea din decubit dorsal fără a se ajuta cu

mâinile

6 Ortostatismul menținut 10 minute

7 Urcatul a 12-15 scari, treaptă după treaptă, fără
sprijin pe mâna curentă sau baston

8 Uitatul peste umăr fără înclinarea trunchiului

9 Activități fizice solicitante: exercitii
kinetoterapie, grădinărit, sport

10 Activități zilnice curente acasă sau la serviciu

Total = media punctajului obținut
(În tabelul de mai jos este reprezentată o corespondență orientativă și arbitrară între clasa
funcțională și BASFI rămânand ca experiența practică să o valideze sau nu).

Clasa funcțională SA: BASFI (orientativ)

I 1-2
II 3-5
III 6-8
IV 9-10

Tabelul de mai jos exprimă clasele funționale în SA.

Clasa functionala SA: Funcționalitate

I Diminuată/ ușor afectată

II Moderat afectată
III Autoîngrijire
IV Dependența

Diagnostic final: SA forma.....gradul de activitate.....clasa functională.....

Examen local in SA:

Notă: De precizat la examenul general dacă respirația este de tip abdominal, iar abdomenul este
etalat pe flancuri

❖ Examenul coloanei vertebrale în SA

 Durere la percuția apofizelor spinoase
 Sindrom vertebral static
✓ Coloana cervicală: posibil hiperlordoză cervicală
✓ Coloana toracală: posibil cifoză toracală
✓ Colona lombară: posibil pierderea lordozei lombare
 Sindrom vertebral dinamic: posibil limitarea mobilității coloanei CDL
 Pentru coloana cervicală
✓ Indice occiput perete normal 0 cm; este obținut prin manevra de apropiere/ lipire
dacă este posibil a spatelui pacientului de un perete ( în SA este frecvent crescut)
✓ Indice menton stern normal 0 cm; este obtinut prin manevra de punere a bărbiei la
piept ( în SA este frecvent crescut)
 Pentru coloana lombară
✓ Indice Schober: reper apofiza spinoasa L5; se masoară pe un ax vertical ce trece
peste apofizele spinoase vertebrale 10 cm cranial de L5 și 5 cm caudal, total 15 cm;
 apoi pacientul este rugat să execute anteflexia coloanei lombare cu genunchii extinsi
astfel încât să atingă pe cât posibil solul; distanța măsurată între cele două repere
cranial și caudal trebuie să crească cu cel puțin 5cm (în SA Schober este frecvent
scăzut)
✓ Indice deget-sol: pacientul este rugat să execute anteflexia coloanei lombare cu
genunchii extinsi astfel încât să atingă pe cât posibil solul; normal 0 cm (în SA
indicele deget-sol este frecvent crescut)
 Inflexiuni laterale frecvent limitate
 Rotații frecvent limitate
 Sindrom musculo-ligamentar
✓ Datorită deposturarii coloanei putem evidenția contractută musculară paravertebrală
la anumite nivele
 Sindrom neuro-radicular
✓ Posibil durere reprodusă pe traseu pseudo-radicular
 Sindrom dural
✓ negativ
 Sindrom psiho-emotional
✓ Posibil anxietate
❖ Examenul articulațiilor sacro-iliace în SA:
✓ Durere la percuția articulațiilor sacro-iliace
✓ Manevre de tensiune a sacroiliacelor prin apăsare disrectă pacientul fiind în decubit
ventral: pozitivă; testul Gaenslen 73 pozitiv înca primele stadii SA: pacient în decubit
lateral anteflexie maximă a coapsei pe bazin asociind cu extensia coapsei centro-
laterale pe fesă
❖ Evaluarea articulatiilor temporomandibulare
✓ Static:
- prezența dureri spontane și la palpare
- aspectul articulației normal sau marite de volum prin inflamație
✓ Dinamic
- masticatie posibilă normal sau cu durere,
- mișcare de ridicare coborâre mandibulă normal 3 cm
- mișcări de lateralitate
- mișcări de proecție antero-posterioare
❖ Examenul articuatiilor coxo-femurale: vezi mai sus la examenul MI; posibil Patrick
pozitiv, posibil redoare articulară; posibil bazin basculat anterior prin ankiloza CF
❖ Examenul umerilor: vezi mai sus la examenul MS; posibil durere și redoare, umeri
antepronați
❖ Examenul toracelui: cifotic, respirație de tip abdominal, abdomen etalat pe flancuri,
ampliațiile cutiei toracice reduse, diferența inspir-expir normal este de minim 5 cm
❖ Scor BASDAI
❖ Scor BASFI
❖ Examenul funcțional

Exemplu de examen local:

Pacient ......... în vârstă de .......... ani, internat în data de ......., din ale cărui APP se rețin: SA
diagnosticată în anul...... ( inclusiv irido-ciclită ani.....), proteză totala șold drept (anul....) și
stâng (anul.....)
A fost internat în clinica noastră pentru:
- Dureri la nivelul umărului drept cu caracter mixt însoțite de redoare moderată.
- Dureri la nivelul articulației temporo-mandibulare stângi cu caracter mixt.
- Dureri de coloana CDLS cu caracter mixt
Examen general: pacient orientat temporo spațial auto si allo psihic, echilibrat cardio-pulmonar,
TA 120/70 mm Hg. AV 60 b/min, torace cifotic, respirație predominant abdominală, abdomen
etalat pe flancuri
Ex local:
SVS: Hiperlordoza cervicală, accentuarea cifozei dorsale, pierdere de lordoză fiziologică
lombară, scolioză dorsală dreaptă (dextroconcavă)
SVD: mobilitate diminuată pe toate planurile de mișcare
 Indice occiput perete 2,5 cm
 Indice menton stern 4 cm
 Indice Schober: l cm
 Indice deget-sol: 30 cm
 Inflexiuni laterale și rotații limitate semnificativ
SML: contractură musculară paravertebrală dorso-lombară dreaptă> stângă
SD: absent
SNR: absent
SPE: absent
Evaluarea arțiculatiilor temporomandibulare: dureri spontane și la palparea articulație stângă,
articulații de aspect normal, dureri la masticație, mișcare de ridicare coborare mandibulă,
mișcări de lateralitate proecție antero-posterioare posibile dar cu durere
Examenul articuațiilor coxo-femurale: unghiuri funcționale conservate, șolduri osteo-protezate
bilateral; forță musculară 4/5
Examenul umerilor: antepronați, redoare moderată bilateral
Examenul toracelui: cifotic, diferența inspir-expir normal este de 3 cm
Scor BASDAI = 3 ( boala este minim activă la momentul actual)
Scor BASFI = 5 (funcționalitate moderat afectată, clasa funcțională II)
Examenul funcțional: mers posibil cu trunchiul anteflectat, umeri și bazinul antepronate.
Disfuncție locomotorie și de autoîngrijire moderate

Diagnostic: SA axo-periferică formă minim activă clasa functionala III

Examenul local al pacientului cu Poliartrită reumatoidă 68,76 -83

Definiție: poliartrita reumatoida (PAR) este o boală inflamatorie sistemică cronică

caracterizată prin sinovită infiltrativ proliferativă articulară 68,76,77

PAR are determinism genetic (agregare familiara HLA DR 3, HLA DR4) și autoimun (anticorpi
anti colagen de tip II și citokine TNF alfa), participând în declanșarea acesteia factori infecțioși
(incomplet elucidati, de exemplu virali Epstein Bar), traumatici (microtraumatismele repetate)
și factori de mediu ( fumat, apa rece) 68,76,77
Notă: în serul pacientilor cu PAR se găsesc anticorpi (Ac) de tip Ig M anti colagen de tip II,
numit și factor reumatoid; ulterior, în faza cronică apar Ac tip Ig G contra factorului reumatoid
datorită lipsei supravegherii imunologice și a deficienței de galactozil transferază din
echipamentul enzimatic al limfocitelor B (LB) tip natural killer (NK) care ar trebuie să asigure
clearance-ul imunologic. de accea PAR este o boală autoimună cu determinism genetic68,76,77

PR afectează frecvent femeile, după vârsta de (40) 50 de ani.

Morfopatologie: sunt trei momente în PAR68, 76-79

I. Sinovita inflamatorie: inflamarea sinovialei (de etiologie incomplet elucidată), apar citokine
(CK) pro-inflamatorii: tumor necrosis factor TNF alfa, transforming grow factor TGF beta
interleukine IL1, IL2, IL 6; toți acești factori (CK) întrețin inflamația și produc:
(1) neoangigeneză, aferent criză de spațiu și ischemie, și în final acumulare de CK
(2) infiltrate monocucleare (limfocite, plasmocite)  apar LT helper și LB apar Ac de tip
IgM anti colagen de tip II secretați de plasmocite, adică în final factorul reumatoid
(3) proliferare sinovială (sinoviocitele nu au membrană bazală și proliferează necontrolat) adică
apare II:
II Sinovita proliferativă: care invadează articulația (în totalitatea ei dar și teci mio-fasciale,
ligamente, osul subcontral), și o mărește ( inclusiv prin acumulare de lichid sinovial secretat în
exces) apărând ceea ce numim panus articular; aici intervin matrix-metalo proteinazele cu rol
de colagenaze si secreția în exces a vascular entotelial grow factor, cu determinism
genetic,precum și alte CK dintre care princeps este TNF alfa. Când fenomenele acute se sting
penru un moment apare faza III
III. Fibroza reparatorie: realizată de macrofag; în acestă etapă apar Ac anti factor reumatoid de
tip IgG care fixând complementul devin complexe imune stabile care vor fi fagocitate de
polimorfonucleare și precipită în cavitatea articulară (se numesc ragocite). Precipitarea
complexelor imune circulante formate la nivel vascular (vasculită), periarticular sau
extraarticular, determină apariția nodulilor reumatozi. Secundar vasculitei poate părea necroza
cu întreținerea procesului inflamator.

Clinic 77-79
- redoare matinală prelungită peste 60 de minute
- evoluție insidioasă, lent progresivă
- durere la nivel articular cu caracter inflamator apare după repaus, ameliorată de activitate
mecanică (gelling phenomenon)
-artrita bilaterală simetrică a articulațiilor mâinii IFP, MCF și pumnului RC bilateral, cot
bilateral, picior bilateral (MTF), genunchi bilateral, temporomandibulară bilateral. Rar și tardiv
sunt afectate umărul, șoldul, coloana vertebrală (subluxația atlanto-axoidiană). Aspectul tipic
al mâinii în PAR: deviație cubitală, degete fusiforme, forma în M a carpului ascensionat,
modificat, laxitate ligamentară
-manifestări extrarticulare: prezența nodulilor reumatoizi cot, presacrat, preoccipital, seroase
(pleură, pericard), parenchim pulmonar, scleră, miocard.; cardio-vascular pot apărea și
pericardita acută, micardite, valuvulopatii; pulmonar: fibroză pulmonară; neurologice:
neuropatie periferică; splenomegalie și neutropenie (tardiv, asociația numită și sindrom Felty),
adenopatie, amiloidoza (renală).

Clasificarea clinico-funcțională a PAR (după ACR Classification Criteria of

Functional Status in Rheumatoid Arthritis) 80
 Clasa I Performează diferite activități (specifice vârstei, sexului, recreaționale,
vocaționale, ș.a.) cvasinormal (sau cu afectare ușoară, discretă)
Clasa II Durere și redoare în performarea ADL, IADL, care sunt moderat afectate
Clasa III Restrângerea funcționalității pacientului la activitățile de autoîngrijire
Clasa IV Dependența

Paraclinic

Laborator:
✓ evidențierea sindromului inflamator pe baza trepiedului (VSH, fibrinogem,
PCR), creșterea proteinelor de fază acută
✓ + prezența factorului reumatoid ( în 70-80% din cazuri)

Scorul de activitate (Disease Activity Score, DAS) este creat de reumatologii danezi și
presupune evaluarea a 44 de articulații. În practică s-a impus o evaluare mai scurta, pe 28 de
articulații, DAS 28, pe care o voi expune mai jos. 81
 Cele 28 de articulații ce vor fi evaluate bilateral sunt: umăr 2, cot 2, pumn 2,
mâna ( IFP 10, IFD 10), genunchi 2
 Ce evaluăm?
1) Numărul de articulații sensibile, dureroase
2) Numărul articulațiilor tumefiate
3) Indexul de activitate globală: Scala VAS a durerii
4) Sindromul inflamtor (VSH, PCR)

 Formula = 0,56 * radical din numărul articulațiilor dureroase + 0,28* radical din
numărul articulațiilor tumefiate + 0,70 logVSH (în bază 10) + 0,014 index de activitate
globală (scala VAS)
Rezultat:

Starea de activitate în PAR Valoarea DAS 28

Remisie Sub 2,6

Activitate ușoară 2,61-3,2
Activitate moderată 3,21 – 5,1
Activitate severă Peste 5,1

După cum observăm, conform normelor în vigoare cea mai bună modalitate de
a aprecia gradul de activitate în PAR este calcularea valorii DAS, a cărei formulă,
complicată, se poate accesa on-line 81
( Neoficial, o impresie neriguroasă, pentru diagnosticul de activitate al PAR, se poate
face ghidându-ne după valoarea VSH, astfel:
 PAR minim activă VSH 20-40 mm
 PAR moderat activă VSH 41-80 mm
PAR sever activă Peste 80 mm)
Examenul lichidului sinovial: PMN, leucocite (peste 50000/mm3), ragocite
Radiologic:76-80 se recomandă radiografie de mâini bilateral de față sau radiografie de
antepicior bilateral de față
Notă: radiografiile nu se fac pe film separat pentru fiecare segment (sau respectiv mâna dreapta
și mână stângă de exemplu) ci pe același film, pentru a fi siguri ca obținem acceași expunere și
comparațiile pe care le facem sunt pertinente!
Putem observa (4) elemente:
✓ îngustarea simetrică a spatiilor articulare
✓ osteoporoza juxtaarticulară bilaterală, simetrică, la toate etajele segmentului
rediografiat
✓ la mâini: carpita erozivă sau distructivă eventual cu tendință la bloc carpian, eroziuni
ale apofizei stiloide ulnare bilateral; în general observăm în PAR eroziuni marginale la
locul de inserție tendinoasă cu apariția de geode, pseudochiste eventual în absența
modificărilor degenerative articulare (osteoscleroza, osteofitoză)
✓ subluxații, deformări articulare ( la mâini MCF, IFP, deviație cubitală)

Clasificarea evolutivitate ( Steinbroker) PAR80

Stadiul I Precoce: osteoporoza juxtă articulară bilaterală și simetrică

Stadiul II Moderat:
- osteoporoza juxtă articulară bilaterală și simetrică
+ eroziuni marginale, la locul de inserție teno-ligamentar,
+ redoare articulară
+ amiotrofii
Stadiul III Sever
- toate cele de mai sus la care se adugă:
+ eroziuni și geode, distrucții cartilaginoase
+subluxații articulare, deviație ulnară mână
+ amiotrofie extensivă
+noduli reumatoizi
Stadiul IV
- toate cele de mai sus la care se adugă:
+fibroza și ankiloză articulară

Diagnostic PAR criterii American College of Rheumatology (ACR) 198776-80

Clinice
1. Redoare matinală de minim 60 de minute
2. Artrită simultană la minim 3 articulații dintre cele enumerate: IFP, MCF, pumn, cot,
genunchi și MTF
3. Artrita articulațiilor mâinii MCF, IFP
4. Artrita simultană bilaterală și simetrică
Notă: criteriile 1-4, clinice, trebuie să dureze minim 6 săptămâni
Paraclinice
5. Frezența factorului reumatoid
6. Prezența nodulilor reumatoizi pe suprafețele de extensie, la extremitățile osoase sau
juxtaarticular
7. Radiologic evidențerea eroziunilor, a osteoporozei juxtaarticulare

Diagnostic = prezența a minim 4 criterii din cele 7

 Aceste 6 criterii au sensibilitate de 40-65%. Ele au fost revizuite în 2010, dar noile
criterii nu și-au găsit aplicativitate practică. Totuși le voi expune mai jos, cu rol informativ78

Diagnostic criterii American College of Rheumatology (ARA) 2010 după punctaj

Diagnosticul de PAR se pune la peste 6 puncte

Durata simptomelor Puncte

Sub 6 saptamani 0
Peste 6 saptamani 1
Afectarea articulară
o singuă articulație mare 0
2-10 articulații mari 1
1-3 articulații mici (cu sau fără afectarea unei 2
articualații mari)

4-10 articulații mici (cu sau fără afectarea unei 3

articualații mari)

Peste 10 articulații afectate ( cel uțin una mică) 5

Serologie
Factor reumatoid FR + 0
ciclyc citrulinat peptide antibody CCC -

FR sub 3 ori limita normalului și CCC + 2

FR peste 3 ori limita normalului și CCC + 3
Reactanți de fază acută
VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) normal 0
PCR (proteina C reactivă) normal

VSH crescut 1
PCR crescută

Tipuri de PAR:
După prezența factorului reumatoid:
1) Seropozitivă
2) Seronegativă
După vârsta subiectului:
1) A adultului
2) Juvenilă
După contextul clinic:
1) PAR propiu-zisă
2) PAR asociată altor patologii: SA, sindrom Sjogren, psoriazis, sindrom Felty, lupus
eritematos sistemic, boala de Lyme, ș.a.

Diagnostic final: Poliartită reumatoidă gradul de activitate............, stadiul evolutiv ...........,

clasa funcțională .......................

Examen local
Se identifică întâi dacă există factori de risc:
 eveniment stresant emoțional, stare de dicomfort
 expunerea la frig, umezeală
 microtraumatisme recente
Simptomatologia specifică se precizează:
 redoare matinală prelungită se notează ..... câte minute durează
Examenul articulațiilor pumnului și mâinii:
 se notează aspectul articulațiilor mici ale mâinii: IFP, MCF, RC: tumefieri articulare,
articulații mărite de volum, aspect fusiform, aspect în M al metacarpului, deviația
ulnară/ cubitală a mâinii,
 se evaluează cu blândețe și grijă laxitatea articulară, capacitatea de prehensiune, pensele
de finețe, atenție la cele de forță, deoare ce în PAR din cauza sinovitei poate avea loc
efiloșarea si ulterior ruperea tendonului m. extensor comun al degetelor la locul de
inserție al acestuia, pe falanga a 2 a, ceea ce determină pierderea capacitații de
prehensiune
Examenul articulației cotului: poate apărea redoare cu limitarea extensiei complete de cot
Examenul articulației umărului: modificări apar rar doar în stadiile avansate (diagnostic
diferențial PSH)
Examenul articulațiilor piciorului: modificări precoce, afectarea articulațiilor MTF
bilateral, în timp apare deviația antepicioarelor în valg, durioame plantare, bursită
retrocalcaneană
Examenul articulației genunchiului: măriți de volum (sinovită exudativ-proliferativă)
ulterior deformați, se notează tulburări posturale sau prezența șocului rotulian
Examenul articulației șoldului: în stadiile inițiale PAT normali
Examenul CV: nu se mobilizează pasiv coloana cervicală! Artrita articulațiilor cevicale
poate genera dureri la palparea apofizelor spinoase, prag la palpare (subluxații)

Bibliografie: Daia Cristina Examen local in recuperare, Ed Universitara, 2018