Asist.univ.Dr.

Mahler Beatrice
 Aprox. 5 litri,
◦ 3 litri reprezintă plasma,
◦ iar 2 litri celularitatea sângelui
 celulele seriei roşii – hematiile
 celulele seriei albe – leucocitele
 plachetele sau trombocitele
 În viaţa intrauterină hematopoeza se
desfăşoară la nivelul ficatului, splina şi
nodulii limfatici având un rol minor în
producţia de celule.
 Seria roşie se dezvoltă în măduva roşie din
celula stem pluripotentă.
 În etapa de diferenţiere
◦ din celulela stem pluripotentă
se formează celula stem
eritropoetică ,
 în etapa de proliferare
apare proeritroblastul - o
celulă cu diametrul de 15-
25 m, nucleu mare cu
numeroşi nucleoli şi
citoplasmă puţină bazofilă.

 Barnes DM, Blood – forming stem cells

purified.Science,241:24, 1988.
 În etapa de maturaţie proeritroblatul
continuă procesul de maturizare
trecând prin stadiile de: eritroblast
bazofil, eritroblast policromatofil şi
eritroblast acidofil.
In etapa de maturaţie
 se sintetizează echipamentul
enzimatic necesar metabolismului
celular şi definiri eritrocitului.
◦ citoplasma bazofilă, a
eritroblastului bazofil devine gri,
cu mici zone rozalii, în
eritroblastul policromatofil iar în
final ajunge să fie roşie, devenind
eritroblastul acidofil.
◦ Nucleul eritroblastului se reduce
treptat în dimensiune, devenind
picnotic la eritoblastul acidofil.

◦ În ultima etapă medulară se

formează reticulocitul medular,
care în circulaţie se transformă în
reticulocit circulant şi apoi în
eritrocit.
 Hb –
 cel. matură,
 anucleată,
 citoplasmă acidofilă

 1 grupare hem,
 4 lanturi de
globină,
◦ lanturi A1, A2, F,
 După apariţia stimulului sinteza de eritropoetină
creşte în primele minute, devenind maximă după 24
h, iar primele hematii apar în circulaţie după 5 zile
 Eritropoetina are 3 efecte asupra celulelor medulare:
◦ favorizează angajarea celulei stem pluripotente pe linia roşie,
◦ stimulează proliferarea precursorilor liniei roşii prin
stimularea sintezei de AND,
◦ stimulează sinteza hemoglobină prin stimularea sintezei
lanţurilor globinice.

 Renal-80%
 Hepatic-20%
Receptori pt EPO se gasesc si in Ebl. dar nr lor scade pe masura ce se
matureaza Ebl.
EPO determina scurtarea timpului de tranzit medular si eliberarea in sg de Er
imature (macrocte prolicromatofile = reticulocite de stress).
 Intravasculara: redusa cantitativ in mod fiziologic, poate
deveni importanta in anemiile hemolitice sau HPN. (in care
complementul creeaza orificii in membrana Er), in
hemoliza indusa de contactul cu valvele mecanice cardiace,
si in A. Hml.microangiopatica.
◦ Hb se leaga de haptoglobina (1:2) si transportata la ficat, unde
hemul este convertit in biliverdina, care e apoi catabolizata la
bilirubina.
 Extravasculara: Er cu deformabilitate redusa si proprietati
de suprafata alterate sunt ingerate de macrofage.
◦ In mod patologic scaderea deformabilitatii apare in sferocitoza
ereditara si eliptocitoza ereditara prin scaderea raportului
suprafata-volum.
◦ Cresterea viscozitatii intracitoplasmatice apare in sicklemie si in
HbC.
◦ Alterarea de membrana apare in multe forme de anemii,
A.Hml.autoimuna, sferocitoza ereditara (alterarea membranei duce
la pierderea de K)
Hemoglobina
 Vehicul pentru O2 si CO2
 Formata din 4 lanturi de globina si 4 nuclee
porfirinice (leaga Fe)
 Reprezinta 95% din totalul cantitatii de proteine
din Er.
 La adult:
◦ Hb A (a2b2) reprez. 97% din totalul de Hb continut in Er,
◦ Hb A2 (a2d2) 2.5%
◦ HbF (a2g2 ) < 1% of the total

Valoare normala:
◦ 12–14 g/dl la barbati
◦ 10–12 g/dl la femei
65% din Hb este sintetizata in
eritroblasti si 35% in reticulocite
la nivelul poliribozomilor.
Sinteza e coordonata cu cea a
hemului.

Exista 2 clustere genice pentru

cele 8 tipuri de lanturi normale
de globina sintetizate in cursul
vietii: cluster b-like (contine
genele lanturilor b, g, d si e) pe
bratul scurt al cromozomului 11
si clusterul a-like (contine
genele lanturilor a si z) pe bratul
scurt al cromozomului 16
 Metode de recoltare
◦ puncţie capilară
◦ puncţie venoasă
◦ puncţie medulară
Etapa 1:
1. Hemograma este etapa initiala
obligatorie in investigarea
oricarei anemii
2. Frotiul din sângele periferic
este importanta in evaluarea
morfologiei eritrocitare
Etapa 2:
Examinarea maduvei osoase
Etapa 3:
Investigarea etiologiei
depinde de rezultatul
primelor 2 etape
Prima etapa permite
CARACTERIZAREA ANEMIEI:
- Severitatea
- Morfologia
- Potential regenerativ
Daca rezultatele etapei 1
orienteaza indeajuns de bine
dg etiologic, se poate trece
direct la etapa 3.
O anemie moderata/severa
care nu raspunde la tratament
necesita examinarea maduvei
osoase
Hemoleucograma
 sânge venos recoltat pe substrat
anticoagulant
 Numărarea eritrocitelor ajută la diagnosticul
anemiei sau policitemiei
 Tehnică
◦ se recoltează 5 ml de sânge pe substrat anticoagulant (
EDTA )
◦ de obicei pentru citirea numărului de eritrocite se
foloseşte numărarea electronică
 Valoarea normală:
 Bărbaţi - 5.200.000 / mm3 4.2 –5,4 mil E
/mm3
 Femei - 4.600.000 / mm3 3,6 – 5,0 mil E
/mm3
 Scăderea numărului de eritrocite:
◦ distrucţii celulare ( anemie hemolitică )
◦ pierderi de sânge ( post hemoragice )
◦ deficit de Fe sau vitamina B6,
◦ hiperhidratare – falsă scădere

 Creşterea numărului de eritrocite

◦ primară – policitemia vera
◦ secundară – tumori, altitudine crescută, boli pulmonare,
hipoventilaţie alveolară, hemoglobinopatii.

 Fals crescută – deshidratare.

 Factori cu care interferează

◦ recoltarea la o pers. sănătoasă în decubit dorsal, determină o scădere
a hematocritului cu 5%,
◦ vârsta – valori mai scăzute între 2 şi 4 luni, dar şi la copii faţă de
adulţi, după 14 ani valorile normale sunt aceleaşi.
◦ falsă creştere – deshidratarea( arsuri, ocluzie, vărsături, abuz de
diuretice ), satză venoasă la venopuncţie, stresul, altitudine crescută
prin stimularea eritropoezei.
◦ falsă scădere – sarcină, hiperhidratare,.
 hemoglobina este component al eritrocitului
 ajută la transportul oxigenului şi al
dioxidului de carbon.
 fiecare gram de hemoglobină este capabil să
transporte 1,34 ml de oxigen la 100 ml de
sânge.
 capacitatea de combinare a oxigenului este
direct proporţională cu cantitatea de
hemoglobină.
 Culoarea roşie a sângelui, respectiv a globulelor
roşii este dată de o substanţă chimică care
conţine un pigment pe baza de fier, numit
hemoglobina.
 Molecula de hemoglobina este un tetramer
format din 4 grupări Hem şi globina constituită
din 2 perechi de lanţuri polipeptidice .
 Hem-ul este format dintr-o moleculă de
porfirină legată de un atom de fier.
 Fiecare hem este legat de un lanţ polipeptidic.
 sistem tampon al mediului extracelular.
 În ţesuturi concentraţia de oxigen este scăzută,
iar cea de dioxid de carbon este crescută, la pH
mic, oxigenul disociază de hemoglobină, iar
hemoglobina neoxigenată leagă ionii de
hidrogen, scăzând pH.
 Dioxidul de carbon care difuzează în eritrocit,
sub influenţa anhidrazei carbonice se transforma
în ionul de H+ şi bicarbonat, acesta din urmă
părăsind celula la schimb cu ionul de Cl .
 Sistemul tampon intraeritrocitar este eficace în
măsura în care rinichiul şi plămânul au
capacitatea să elimine dioxidul de carbon şi
bicarbonatul.
 Valori normale
◦ Bărbaţi: 14-18 g/dl sânge
◦ Femei: 12-16 g /100 ml sânge

 Interpretare

 Scăderea valorii - sub 5 g/ dl - risc de insuficienţă

cardiacă şi moarte.
Gradul de anemie
◦ uşoară – peste 10 - 12 g/dl sau g/100ml
◦ moderată – între 7- 10 g/dl
◦ severă – sub 7 g/dl
ex. hemoragii, anemie hemolitică, deficit de Fe, acid
folic, vitamina B12,
 creşterea valorii - peste 20 g/ dl - risc de tromboze
 ex. policitemie, insuficienţă cardiacă congestivă, BPOC.
 Reprezintă masa de hematii (globule roşii) dintr-un
anumit volum de sânge.
 Procedeul consta în recoltarea sângelui dintr-o venă,
apoi acesta se combină cu o substanţă anticoagulantă
, care nu modifică volumul eritrocitelor(
EDTA,Heparina) şi se repartizează într-un tub de
sticlă foarte îngust, care se centrifughează puternic la
o centrifugă
 În urma acestei operaţii se observă separarea
sângelui în 2 straturi:
◦ superior - conţine plasmă şi trombocite
◦ inferior - format din hematii şi leucocite deasupra
hematiilor.
 În ultima perioadă măsurarea hematocritului se face
electronic, în cadrul hemoleucogramei.
 Hematocritul reprezintă volumul procentual
de sânge ocupat de elementele figurate, din
volumul total de sânge.
 X/X+Y=Ht%

Valori normale
 Bărbaţi = 42-52%
Femei = 36-48%
 Ht este un indicator al anemiei, indicând scăderea
volumului celular. O scădere a Ht sub 30%, indică că
pacientul are anemie moderată.

Cauze de anemie:
 centrale
◦ insuficienţă adrenală,
◦ leucemii, limfoame, boli mieloproliferative,
◦ boli cronice,
 periferică
◦ hemodiluţie, hemoragii acute sau cronice,
◦ reacţii hemolitice, secundare transfuziilor incompatibile,
imune,

 de menţionat este că valoarea Ht după pierderi acute de sânge sau după transfuzii
nu are o valoare reală, fiind modificate prin hemoconcentraţie sau hemodiluţie.
Cauze de poliglobulie
 Centrală
◦ policitemia vera, ,
 Periferică
◦ hemoconcentraţie,
◦ insuficienţă cardiacă congestivă, boli pulmonare
obstructive,
◦ altitudine crescută,
◦ tumori renale, hepatoame.
Valoarea hematocritului reflectă valoarea hemoglobinei şi a numărului total de
eritocite. În general, valorile anormale ale hematocritului indică aceleaşi
afecţiuni ca şi valoarea numărului eritrocitelor şi a hemoglobinei.

Ht în puncte procentuale = 3 x Hb calculată în gram pe decilitru, dacă

eritocitele sunt de dimensiuni normale şi conţin o cantitate normală de
hemoglobină.

Rezultate fals modificate:

◦ Deshidratare: volumul total de sânge este redus, eritrocitele reprezintă
un procent mai mare din volumul total – valori fals crescute ale
hematocritului.
◦ Hiperhidratare – hematocritul fals scăzut
◦ Leucocitoza (număr crescut de leucocite) importantă determină rezultate
fals scăzute ale hematocritului

La pacienţii cu modificări morfologice ale eritrocitelor valoarea hematocritului

nu este concordantă cu numărul eritrocitelor.
◦ eritrocite de dimensiuni mari – procent mai mare din volumul total de
sânge – hematocrit mare.
– valori normale: 88 (80–96) fL

– valori scăzute (anemie microcitară): anemie feriprivă, anemia din bolile

cronice, infecţii, sferocitoză, anemie sideroblastică, hemoglobinopatii,
hemoragii, neoplasme, IRC

– valori crescute (anemie macrocitară): sarcină, anemie megaloblastică,

anemie hemolitică, anemie sideroblastică, anemie aplastică,
neoplasme, consum cronic de alcool, afecţiuni hepatice, medicamente,
post-hemoragie, post-menopauză
– valori normale: 30 (27 - 33) pg/eritrocit

– valori scăzute:
● anemie microcitară (anemie feriprivă, talasemie)
● anemie hipocromă (infecţii, anemia din bolile cronice,
anemie sideroblastică, intoxicaţie cu Pb)

– valori crescute: anemie macrocitară (hemocromatoză)

– valori normale (anemia se numeşte normocromă): 34 (33 -35)
g/dL

– valori scăzute (anemia se numeşte hipocromă): anemie feriprivă,

anemia din bolile cronice, infecţii, anemie sideroblastică,
sângerari cronice, hemoglobinopatii, intoxicaţie cu Pb

– valori fals crescute (anemia se numeşte hipercromă): sferocitoză,

anemie pernicioasă, siclemie, anemie hemolitică, deshidratare
celulară, medicamente
– valori normale: 13 (11,5 - 14,5)% sau 38,7 - 45,1 fL
– valori scăzute: nu se întâlnesc niciodata!

– valori crescute: alcoolism, boli hepatice, hemoglobinopatii

(siclemie), anemie post-hemoragică, anemie sideroblastică,
AHAI, deficit de: G-6-PDH, Fe, acid folic sau vitamină B12

● Red cell distribution width - coefficient of variation (RDW/CV)

= coeficientul de variaţie (CV)

● Red cell distribution width-standard deviation (RDW/SD) =

deviaţia standard faţă de medie (SD)
Reticulocite
– hematii tinere, imature, care contin acizi nucleici
reziduali (ARN), eliberate in circulatie cu 1-2 zile inainte
de maturare;
- indicator al eficientei hematopoiezei medulare

A. Numărul de reticulocite
(NR)= ( %R x NE)/100 = 0,5-2% x NE
B. Numărul de reticulocite corectat
(NRC) = R %* Ht actual/Ht ideal
C. Indexul producţiei de reticulocite
(IR sau IPR) = nr de R corectat%*/Factorul de corectie
Factor de corectie:
1 - anemie usoara,
2 - anemie medie,
3 - anemie severa

Ex: Ht= 10; NR=70%. NRC= 70*10/45= 15 IR= 15/3 = 5

- crestere a productiei medulare de 5 ori fata de nivelul bazal
- un numar mic de reticulocite este prezent in circulatie (in fiecare zi
~1% din eritrocite sunt inlocuite cu eritrocite tinere eliberate din
maduva)
- NR ofera informatii despre capacitatea medulara de a sintetiza
celule rosii ca raspuns la o suprasolicitare (anemia)
- Reticulocitoza- indicator de eritropoieza regenerativa (z 2-3 post
hemoragie acuta, NR 15%, 2-4s dupa trat. cu fier/ac folic/vit B12,
NR 20%)
Reticulocyte index (RI) = Reticulocyte production index (RPI) =
Indexul reticulocitar (IR) = Indexul producției reticulocitare (IPR)

Timpul de maturație corectat în funcție de Ht:

Maturația (în zile) a reticulocitelor

Factorul de
Ht (%) în măduva în sângele
corecție "shift"
hematogenă periferic

45% 3,5 1 —

35% 3 1,5 1,5

25% 2,5 2 2

15% 1,5 2,5 2,5

 – valori normale: IR = 2-3

– valori scăzute (IR < 2 => anemie hipo- sau aregenerativă):

alcoolism, anemie aplastică, anemie, feriprivă, anemie
megaloblastică, afecțiuni hepatice, afecțiuni renale,
medicamente

– valori crescute (IR > 3 => anemie hiperregenerativă): sarcină,

AHAI, hemoragii acute, hipoxemie cronică, medicamente
● Anemie + NR ↑ => anemie de cauză periferică

● Anemie + NR↓ => anemie de cauză centrală => OBLIGATORIU

trebuie examinată maduva hematogenă!!!
 Creşterea numărului de reticulocite –
reticulocitoză - apare atunci când este
necesară creşterea numărului de eritrocite,
◦ apare în: hemoragii cronice, hemolize uşoare din
talasemii, siclemie, hemoragii acute ( creşterea
apare după 3 – 4 zile), după iniţierea tratamentului
anemiei.
 Scăderea reticulocitelor indică scăderea
sintezei medulare de eritrocite,
◦ apare în: anemii netratate, anemie aplastică, anemia
din boli cronice, radioterapie, tulburări endocrine,
tumori, sindrom mielodisplazic, alcoolism.
Frotiul de sânge periferic
permite aprecierea:
 mărimii,
 formei
 culorii eritrocitelor
 evaluarea leucocitelor,

 fiind util în diagnosticul

afecţiunilor
hematologice.
 un frotiu normal
evidenţiază eritrocite
normocitare,
normocrome
Etapele investigarii unui sindrom anemic
Frotiul din sângele periferic
evidentiaza:
Caracteristicile
eritrocitelor normale
 Conţinutul de Hb-
evaluare calitativă
 Anizocitoza -
dimensiuni variate
 Poikilocitoza - forme
variate
 Anizocromia
 Policromia - culori
variate
 Incluziuni eritrocitare
Caracteristicile H normale:
anucleate, biconvexe, roz, diametrul de 6,7-7,7 μm (în medie
7,2 μm)

Prin examinarea frotiului se pot aprecia:

a) Modificarile de culoare, care reflecta indirect
modificarile de conţinut in hemoglobină
b) Modificarilor de forma ale hematiilor permit orientarea
diagnosticului catre un grup de afectiuni.
Anizocitoza - dimensiuni variate
• normocit
• microcit - bolile cronice, siclemie, hemoglobinopatii,
neoplasme, sângerări cronice, policitemie vera
• sferocit – sferocitoză ereditară, hemoliză,
arsuri severe
• macrocit - (8,5 - 10 μm) : sarcină,
vârstnici, alcoolism, A. aplastică,
A. hemolitică, A. pernicioasa,
A.sideroblastică, boli hepatice cronice,
Boli pulmonare cronice, hipotiroidism,
mixedem, neoplasme
• megalocit - (10 - 16μm) —
A. megaloblastică, chimioterapie,
sd. mieloproliferative
Microcitoza

 eritrocite mature cu
dimensiuni sub
valorile normale

 anemia feripriva,
siderobastica
Macrocitoza

 eritrocite mature cu
dimensiuni peste
valorile normale

 anemiile megaloblastice
 acantocit - afecţiuni hepatice severe, deficit de piruvat-kinaza
(PK), uremie, a-β-lipoproteinemie, intoxicatii
 echinocit - deficit de piruvat-kinază (PK), sângerări
gastrointestinale, neoplasme gastrice, ulcer peptic,
hipopotasemie, hipomagnezemie, uremie
 picnocit - anemie hemolitică
 schizocit - fragmentarea patologică a eritrocitelor în cursul
unui proces hemolitic — anemie hemolitică microangiopatică,
eclampsie, HTA malignă, glomerulonefrită, sd. hemolitic-
uremic, valvă cardiacă protezată, CID
 drepanocit - eritrocit în formă de "seceră" sau poate îmbrăca
forme neregulate de "virgulă" sau de "bastonaş" — anemie
hemolitică, siclemie, talasemie, hemoglobinopatii
 dacrocit = eritocit în formă de lacrimă/ picătură sau de rachetă
de tenis — anemie hemolitică severă, eritroleucemie,
eritropoieză extramedulară, talasemie, infiltrarea neoplazică a
maduvei hematogene
 celule fantomă sau bite cells - deficit de G-6-PDH
Poikilocitoza

1 – ovalocite
2 – dacriocite
3 – celulă în ţintă
Sferocite= H care si-au pierdut
Paloarea centrala si au un aspect sferic
Indica o pierdere a integritatii
citoscheletului

 microsferocitoza ereditara
 anemii hemolitice autoimune
 anemie hemolitica microangiopatica
Drepanocite (hematii falciforme)
 eritrocite în forma de secera

 drepanocitoza (siclemie,
hemoglobinoza S)
Acantocite
 eritrocite cu marginea
neregulata, care au pe
suprafata lor numerosi spiculi
Reflecta o compozitie lipidica
anormala a membranei H
 acantocitoza

Apare mai ales in B. Hepatice

In abetalipoproteinemie si in H.
fara Ag de grup Kell
Ovalocite

 eritrocite de forma
ovala
 eliptocitoza ereditara
Eritrocite “in semn de tras la tinta”

 prezinta o repartitie particulara

a Hb în centru si la
periferie intre care se
afla o zona clara

 talasemii
Schizocite- H. fragmentate intr-o varietate de
forme si marimi, inclusiv in froma de coif;
indica of fragmentare a H intravasculara
Apare in Anemii hemolitice
 A. Hemolitice microangiopatice

 A. Hemolitice de cauza

mecanica (proteze valvulare)

 anulocit = leptocit = codocit = celulă “în țintă”
- apare in thalasemii
 hipercromie - deshidratare celulară, anemie
macrocitară, sferocitoză
 hipocromie - eritrocite palide, slab încarcate cu
Hb
Apar in anemie feriprivă, boli cardiace, talasemie,
tulburări ale sintezei de hemoglobină, anemie
sideroblastica
Policromazia - culori variate: H mari, mai bazofile, carora
le lipseste paloarea centrala: bazofilia e datorata acidului
ribonucleic rezidual. Presupune prezenta pe frotiu a
celulelor tinere, incomplet maturate, intens colorate

● H. pătate
● reticulocitoză
Apare in perioadele de productie rapida de H., mai ales in
A. Hemolitice sau in A. megaloblastice
Anizocromia
 eritrocite hipocrome şi
normocrome pe acelasi frotiu
 anemie feripriva, anemie
sideroblastica
 H. nucleate = normoblaști
 corpusculii Howell-Jolly – e obicei unul sau cateva incluzii
violacee in H vizibile e frotiul periferic; reprezinta
fragmente reziduale nucleare ce contin cromatina;
◦ apar in : anemie hemolitică, anemie megaloblastică,
eritrocitopoieză intensă, post-splenectomie
 corpusculii Heinz – multiple incluzii rotunde, gri, dupa
colorare supravitala cu metil cristal violet; reprezinta
agregate de Hb denaturata. Indica o injurie oxidativa fata
de H, cum este cea din deficitul de G-&-PDH sau in
prezenta unor Hb instabile
◦ Apar in: anemie hemolitică, deficit de G-6-PDH,
hemoglobinopatii, hemoliză acută indusă medicamentos
 Punctatiile bazofile – Multe puncte albastrui, mici in H.;
provin din colorarea clusterelor de poliribozomi in H tinere
circulante
◦ Apara in A. Hemolitice dobandite sau congenitale, in
intoxicatiile cu Pb (Pb inhiba pyrimidin 5’-nucleotidaza, care
digera in mod normal ARN rezidual)
Hb instabila poate precipita in interiorul H, cu
aparitia corpilor Heiz. Acest fenomen se poate
pune in evidenta prin coloratie cu albastru cresil
briliant
Etapele investigarii unui sindrom anemic
A. Aspiratul medular
1. Raportul E/G (între precursorii eritrocitari
şi cei granulocitari)
2. Morfologia eritrocitară
3. Frotiul medular
B. Biopsia medulară
1. Celularitate
2. Morfologie
Frotiul medular se obtine prin:

 punctie la nivelul crestei iliace posterioare

 aspiratia continutului
medular

 confirmarea diagnosticului
obtinut pe baza frotiului
de sange periferic prin
determinarea tipului
de eritropoieza
 Orice pacient cu o anemie de cauza neprecizata
 Orice pacient cu o anemie hipoproliferativă
 Orice pacient la care se suspecteaza o proliferare
maligna a celulelor hematopoetice
 Pacienti la care se face o evaluare a depozitelor de Fe

Loc de efectuare a punctiei: sternal sau in creasta iliaca

Contraindicatii: sindroame hemoragipare de severitate
medie sau mare
 evidentierea celularitatii medulare

 stabilirea proportiei diferitelor linii celulare

◦ 2/3 din celularitate - elementele seriei

granulocitare
◦ 1/3 - precursorii seriei
eritrocitare

 determinarea unei
infiltrari medulare

◦ cu celule neoplazice
◦ tesut adipos
 Punctia medulara –tehnica
Curba de maturaţie a precursorilor eritrocitari în anemie
 În curba de maturaţie a precursorilor eritrocitari se observă o
predominenţă a precursorilor de tip adult.
 Dacă măduva este sănătoasă, în anemie va creşte sinteza de
eritropoetină, care va stimula producerea de precursori de tip
adult = Hiperplazie Normoblastică
 În patologia care presupune modificarea proliferării sau a
maturaţiei se constată scăderea precursorilor de tip adult şi
creşterea precursorilor de tip tânăr = Hiperplazie Eritroblastică
 Anemia prin deficit de proliferare, este secundară deficitului de
vit. B12, care determină mitoze ineficiente, rezultând celulele cu
nuclei mari (imaturi) şi citoplasmă acidofilă (matură) =
asincronism Nucleu / Citoplasmă
 Anemia prin tulburarea maturaţiei, va determina maturarea
nucleului la stadiile finale, în timp ce citoplasma rămâne
bazofilă.
Indicatiile studiului frotiului medular:

 examinarea depozitelor medulare de fier din eritroblasti

si macrofage

◦ coloratia Perls

◦ bine reprezentate in
an. sideroblastica

◦ absente in anemia feripriva

 Valori normale
 Sideroblaşti =20-50% din totalitatea
precursorilor eritrocitari / mielogramă
Sideroblast = eritroblast
incarcat cu Fe