Fiziologia alimentatiei

Fiziologia alimentatiei
 factorii nutritivi ai alimentelor = combinaţii complexe
- necesită transformare în elemente simple, uşor
asimilabile
-digestia - la nivelul tubului digestiv
 cavitatea bucală
- masticaţia→zdrobirea, îmbibarea alimentelor cu
salivă
- amilza salivară→descompunerea amidonului
→dextrină, maltoză
- lipaza linguală→hidroliza lipidelor
 stomac
- chimozina→coagularea cazeinei
- pepsinogenul+HCL→pepsina→hidroliza
proteinelor →peptide
→digerarea cazeinei

 intestinul subţire
enzime pancreatice
- amilaza pancreatică→ glucidele→dizaharide
- tripsina→ proteine→polipeptide, aminoacizi
- lipaza→ lipidelor→acizi graşi, glicerină
enzime intestinale
- dizaharidazele→dizaharide→monozaharide
(glucoza, fructoza)
- enzime proteolitice, lipolitice
bila→emulsionarea lipidelor→particule foarte mici

 Digestia alimentelor → compuşi simpli (monozaharide,

aminoacizi, ac graşi)→trec bariera
intestinală→circulaţia sanguină,
limfatică→ficat→utilizate de organism
 Particularităţile digestive ale sugarului şi
copilului

Nou născutul
 suptul prezent de la 35 săpt de gestaţie
- cavitatea bucală – lipaza linguală, amilaza
salivară→prezente de la naştere
- stomacul – pH neutru→secreţie redusă a pepsinei, lipaza
gastrică activ bună

- intestinul – mare permeabilitate a mucoasei

- dizaharidazele, peptidazele – activitate bună
 pancreasul – bogat în ţ. conjunctiv
- tripsina—activ satisfăcătoare
- lipaza – activ. redusă
- amilaza – absentă la naştere

Sugarul şi copilul
 cavitatea bucală – dentiţia temporară şi definitivă
- limba- creşte numărul corpusculilor gustativi
- creşte cantitatea de salivă (amilaza, lipaza)
 stomacul – creşte capacitatea gastrică
- pH acid – la 3 luni→se normalizează secreţia
de pepsinogen (la 2 ani)
 intestinul – scade permeabilitatea mucoasei
- dizaharidazele - activitate bună
pancreas – tripsina – activitate bună
- amilaza, lipaza→nivelul adultului –la 2 ani
secreţia bilei – deficitara la sugar

Nutritia copilului
Nevoile nutritive
 Nutriţia adecvată→prevenirea bolilor acute şi cronice,
asigură creşterea şi dezvoltarea
 O serie de substanţe nutritive -
neidentificabile→aportul asigurat printr-o dietă
variată.
Necesarul hidric (apa)
 Apa - element esenţial pentru existenţă
 Continutul hidric al copilului 70-80% din greutate
 Aportul exogen de lichide - principala sursă de apă
(90%)

 Pierderile de apă
-evaporare (40-50% din aport),
-excreţie renală (40-50% din aport)
-eliminarea materiilor fecale (3-10% din aport).
 Necesarul de apă
- nou-născut-60-80ml/kg/zi în primele zile de viaţă
- 180-160ml/kg/zi în trimestrul I
- 150-130 ml/kg/zi în trimestrul II
- 130-110 ml/kg/zi între 6-12 luni
- copilul mic 90-100ml/kg/zi
- preşcolar 80ml/kg/zi
- şcolar 60ml/kg/zi.

 Administrarea excesivă de lichide → hiponatremie şi

încărcare vasculară
 Aportul inadecvat →hipernatremie şi deshidratare.
 Necesarul energetic

Evaluat în funcţie de greutatea şi vârstă.

 Necesarul energetic zilnic 120-80 Kcal/kg/zi în primul
an de viaţă→scade progresiv cu 10kcal pentru fiecare
interval de 3 ani

 Aportul caloric - să acopere cheltuielile energetice

pentru metabolismul bazal, creştere, activitate fizică şi
actiunea dinamic specifică.

 Un dezechilibru caloric constant→modificări ale

greutăţii corporale (în plus sau în minus).
 Nevoile de proteine
Aportul proteic - să asigure 8-10% din necesarul
energetic zilnic

 Sursele de proteine - alimentele de origine animală

(carnea, lactatele, ouăle) şi vegetală (legumele,
cerealele, nucile)

 Digestia proteinelor → peptide şi aminoacizi

 Tipul, numărul şi aranjamentul aminoacizilor la

nivelul moleculelor determină caracteristicile
proteinelor
 Aminoacizi esenţiali
-nu pot fi sintetizaţi de organism (treonina, valina,
leucina, izoleucina, lisina, triptofanul, fenilalanina,
metionina şi histidina)

 Acizii aminaţi neesenţiali

- pot fi sintetizaţi de organism (alanină, arginină, acidul
aspartic, asparagină, acidul glutamic, glutamina,
glicina, prolina şi serina)

 Aminoacizi semiesenţiali sau condiţionat esenţiali

–acizi neesentiali care pot deveni esenţiali în anumite
condiţii
 Necesarul proteic
- 2-2,5g/kg/zi primele şase luni (prematurul 3,5g
proteine/kg/zi).
- după vârsta de şase luni - 2g/kg/zi
- după vârsta de un an - 1g/kg/zi.
- acizii aminaţi esenţiali / neesenţiali → 3,5/5.

• Dietele sărace în proteine →încetinirea creşterii,

malnutriţia, compromiterea sistemului imun, a
sintezei enzimatice şi hormonale.

 Consumul proteic în exces→ producţie crescută de

uree→ încărcare osmotică crescută
 Nevoile de lipide

 Sursele alimentare de lipide →uleiurile vegetale, ouă,

peşte, grăsimile animale, lapte

 98% din grăsimile naturale→ trigliceride (acizi graşi

combinaţi+glicerol)

 2%ac graşi liberi, monogliceride, colesterol,

fosfolipide

• Acizii graşi -cu lanţ lung, mediu sau scurt

-saturaţi sau nesaturaţi.
 - acizi graşi cu lanţ lung - prin ardere → 9,4kcal/g
(digestia la nivelul intestinului subţire sub acţiunea
sărurilor biliare şi a lipazei pancreatice)

 - acizi graşi cu lanţ mediu → 8,3kcal/g (uşor absorbite,

chiar în lipsa sărurilor biliare sau a amilazei
pancreatice)→ în formulele pentru prematuri şi în
dieta copiilor cu tulburări de digestie şi absorbţie a
lipidelor.

 - acizi graşi cu lanţ scurt → 5,3kcal/g (absorbite direct,

instabilitate chimică)
 Acizii graşi saturaţi - în alimente de origine animală
- acidul palmitic şi stearic.
- asigură fermitatea ţesutului adipos
 Acizii graşi mononesaturaţi
- ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, lapte
de vacă, carne de pasăre, porc sau vită
- acidul oleic (în structura a numeroase ţesuturi,
inclusiv a mielinei)

 Acizii graşi polinesaturaţi (esenţiali)

- grupul omega-3 (n-3) - acidul α linolenic→ac.
arahidonic (ARA)
- grupul omega-6 (n-6) - acidul linoleic→ac
docosahexaenoic (DHA) şi eicosapentaenoic (EPA).
  Grupul omega-6→ creşterea proliferării celulare, a
factorilor de coagulare şi favorizează apariţia
inflamaţiei
 Grupului omega-3→ efect opus
- componenta structurală cea mai importantă a
membranelor celulare de la nivelul creierului.
- rol important în dezvoltarea fetală şi în activitatea
neuronală pe parcursul perioadei de sugar

 Surse alimentare
- acizi graşi omega-6 -uleiurile vegetale, lapte
- acizii graşi omega-3 →în cantitate mai redusă (peşte,
ulei de soia, lapte de mamă)
 Necesarul de lipide
- 3,5-6g/kg/zi la sugar
- 4-5g/kg/zi la copilul mic
- 2g/kg/zi la preşcolar şi şcolar.
- Calitativ
-raport unitar ac grasi saturati/nesaturati
- raport optim-ac linoleic/α linolenic de4-6/1

 Aportul insuficient de acizi graşi esenţiali →dermatită,

tulburări trofice la nivelul părului şi unghiilor,
creşterea fragilităţii capilare şi scăderea adezivităţii
plachetare.
 Studii recente

-eficacitatea acidului α linolenic în reducerea

mortalităţii la persoanele cu afecţiuni cardiace
- legătură între aportul insuficient de acid α
linolenic şi apariţia tulburărilor de comportament şi
creşterea severităţii manifestărilor clinice în psihozele
depresive
- uleiul de peste- previne nasterile premature
si favorizeaza dezvoltarea neurala si retiniana a fatului
si sugarului
- acuitatea vizuala - mai buna la copiii hraniti
cu lapte matern sau cu formule imbogatite cu ac grasi
esentiali (-3 si -6)
Nevoile de glucide

 Rol: sursă de energie

 Sursă: -vegetală –fructe, zarzavaturi, cereale
-animală – lapte, ficat, carne

Clasificare :
 Monozaharidele : glucoza, fructoza şi galactoza
 Dizaharidele: lactoză, zaharoză şi maltoză
 Polizaharidele: amidonul, glicogenul, polimerii
glucozei, fibrele alimentare
Polimerii glucozei-

 formati din reziduuri de glucoză legate în lanţ linear

prin legături glicozidice

 se obţin prin hidroliza limitată a amidonului din

cereale

 utilizate în formulele de lp pentru prematuri şi

malnutriţi - asigură aportul energetic fără a creşte
presiunea osmotică a laptelui.
Principalele acţiuni ale fibrelor alimentare:

 reglează apetitul, efect de saţietate, măresc vol

bolului alim, accelerează tranzitul intest, combat
obezitatea.
 modifică flora intest prin ↓ pH –ului şi
accelerarea tranzitului
 scad abs L, P, G prin inhibarea enz pancreatice
 reduc abs mineralelor( Zn,Fe,Mg,Se,Na,K) prin
chelare de către ac fitic
 cresc excreţia colesterolului şi ac biliari
 Consumul de fibre se corelează cu:
-scăderea incidenţei cc de colon, sân, prostată
diverticulozei intestinale, obezit, d-z, b c-v.
• Surse de fibre alim: tărâţele cerealelor, fructe,
zarzavaturi, ciuperci.

Nevoile cantitative de glucide:

 12 g/kg/zi la sugar, copil mic (prematur = 6-8
g/kg/zi, dismatur=18-24 g/kg/zi
 10 g/kg/zi- preşcolar
 8 g/kg/zi-scolar
 minimum de glucide = 3 g/kg/zi
 Deficitul de glucide - opreşte creşterea
-hipoglicemie→↑ catabolismul triglicerid→cetonemie
-carenţa fibrelor alim→constipaţie

 Excesul de glucide:-global = obezitate

-lactoză = diaree osmotică
-zaharoză = obez, d-z, carii dentare
-amidon = hopoproteinemie
-fibre alim = accel tranzit,↓abs P, G, săruri minerale.
 Alimentatia naturala
 alim - cu LM în primele 4-6 luni de viaţă
 ideală→compoziţia adaptată posib de dig, asig nevoile
nutriţionale

Fiziologia secreţiei lactate:

Lactogeneza
a. Control endocrin: foliculina, progesteronul, h.
lactogenic placentar, prolactina, STH, insulina, h.
tiroidieni, suprarenali
b. Control nervos – reflex- prin supt→excit recept
senzoriali din mamelon, areole→ stimuli pe căi
spinale→hipotalamus→ elaborare de prolactină şi
ocitocină
 Ejecţia laptelui – mec. neuroendocrin.
 Ocitocina şi vasopresina→cel mioepitel de la niv
acinilor şi can galactifere (prez Ca2+)→contracţie→
evacuarea laptelui.

 Factorii care afectează compoziţia laptelui matern

 Vârsta gestaţională
 Dieta mamei
 Modificările din timpul unei mese
 Momentul zilei
 Stadiul lactaţiei (colostru, lapte de tranziţie, lapte
matur)
 Colostrul: primele 5 zile
 pH = 7,4; densitate = 1040; conţ hidric= 87%.
 celule: macrofage, neutrofile, limfocite T,B, cel
epiteliale
 proteine: 41-27 g/l
 lactalbumina nivel↓.
 lactoferina, Ig As, hormoni, enz, aa→niv maxim
 glucidele: 30-60 g/l, lactoza↓
 lipidele: 30 g/l, ac graşi nesat esenţiali↑
 sărurile minerale: 3,9 g/l
(Na,P,Ca,Fe,Zn,Cu,Se,Mn) - nivel↑
 vitaminele: A,E,C,B12 -bine reprezentate
 val energetică: 500-580 kcal/l.
 Laptele de tranziţie: ziua 6-10
 scad: proteinele, sărurile ,pH-ul,
 cresc progresiv:lipidele, lactoza, vit grup B

 Laptele matur: conţ hidric = 87-95%, densit = 1030, pH

= 6,9-7.
PROTEINELE9- 10 g/l
a)cazeina
 40%, termorezistentă, precipită la pH=4,5
 metionină/cistină=0,69 → laptele cel mai bogat în
cistină
b)proteinele din lactoser 60%, rezist la acţ enz
proteol, se coagul la cald
Alfalactalbumina - leagă glucoza de
galactoziltransferază
 Lactoferina
fixează 2 atomi de Fe3+, participă la abs Fe din
lapte
are rol de ligand al Zn, Mg
rol bacteriostatic

Imunoglobulinele:
 Ig As sintetiz în gl mamară (răspuns la
sensibilizarea limfocitelor la Ag din intest mamei)
 Ig G,M,A - cantit mică, transfer din serul mamei

Albuminele serice - transfer din serul mamei

- rol de liganzi ai folaţilor, vit B12, vit D
 Enzimele laptelui –rol: în digestie + apărare antiinfecţ
-lizozimul- rol bactericid→hidroliza
peptidoglicanilor din peretele celular al
bacteriilor.
-lipaza- 0,1 g/l→hidroliz glicerolii şi esterii
colesterolului din lapte
-lipoproteinlipaza-hidroliz trigliceridele laptelui
-α-amilaza-compens deficitul enz pancr şi intest
-galactoziltransferaza- din sistemul enz de sinteză
a lactozei.
-lactoperoxidaza- acţ bacteriostatică
proteaze- cataliz hidroliza proteinelor
 GLUCIDE:

 70 g/l
 lactoza = 60 g/l
 oligozaharidele = 10 g/l
 Lactoza se sintetiz sub control genetic,
nivelul→corelat cu niv α-lactalbuminei creşte în
cursul lactaţiei.
 Oligozaharidele -rol în apărarea antiinfecţioasă
(factorul I bifidus)
 LIPIDE: 40 g/l
 globule înconj de o membană
glicoproteică→emulsie fină, stabilă în mediul
apos al laptelui
 structural: trigliceride=98%, fosolipide=1%,
colesterol=0,5%, AG liberi 0,5%
 triglic - raport egal între AG saturaţi şi AG
nesaturaţi
 AG esenţ→din alim mamei (10% din AG totali)
 în cursul lactaţiei→cresc AG cu lanţ mediu
 concentraţie max→orele 10-14
 în cursul suptului (disgeuzie- saţietate- limitarea
suptului)
 absorbţia L laptelui → 90%
 SĂRURI MINERALE: 2 g/l (hipomineralizat)
 - ne influenţat de alim mamei
 -Na cantit mică=100-200mg/l→ incidenţa ↓ HTA
la sugarul alim nat
 -Ca, P conc mică - absorbţia şi utiliz bună dat
raport lor, similar plasmatic (2/1)
 -Fe cant mică=0,5-1mg/l - abs. bună dat
lactoferinei
 VITAMINE:
variază cu aportul alim al mamei
 Vit A, E, grup B bine reprez în lapte, asig nevoile
sugarului
 Vit D nu asig necesarul deşi 10-15% e în formă activă
 Vit K nu acoperă necesităţile
 Vit C e bine reprez dacă mama nu fumează

 FACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂ

Factori celulari:
 Limfocite B→Ac faţă de anumiţi germeni
 Macrofage→acţ bactericidă în intestin
 Neutrofile→acţ ca fagocite
 Limfocite T→distrug celulele infectate
Imunoglobulinele :Ig As împiedică penetrarea
tract. digestiv
– Ig G,M provin prin transfer din serul
matern
Lactoferina şi liganzii vit B12-rol
bacteriostatic→chelarea Fe,vit B12 necesare dezv
unor bacterii.
Lizozimul –rol bactericid→distrugerea peretelui
bacterian
Fracţ c3,c4 - rol în chemotactismul fagocitelor
Factorul antistafilococic→inhibă ↑stafiloc aureu
şi a unor virusuri
Lactoperoxidaza→acţ bactericidă impotriva
streptococ,salmonela...
Factorii bifidus -dezv b. bifidus
Interferonul- activ. antimicrobiană a cel imune
 MODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE UMAN
 -stimul creşterea unor organe prin proliferarea cel:
 Factorul epidermal de creştere→ diferenţierea
epiteliilor: pulmonar, gastro-intestinal, urinar
 Factorul neuronal de creştere – maturarea unor
neuroni senzoriali, arborizarea SN simpatic
intestinal
 Factorii de stimulare a limfocitului B
 Factorii de creştere insulinici – reduc
permeabilitatea muc intestinale
 Taurina- rol în proliferarea celulară din bulbul
olfactiv şi retină
 Osteopontina - rol în sinteza matricei minerale a
osului, leagă Ca2+
 Poliaminele – stimulează sinteza proteică, ↓
permeabilit muc intestinale
 Valoarea energetică = 670-700 kcal/l
AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE
- asig nevoile energetice şi nutritive în primele 4l
- oferă echipam enz necesar pt utilizarea
componentelor laptelui
- asig protecţia antiinfecţ, antialergică
- consolidează leg afectivă mamă-sugar,
- alim economic, livrat pregătit şi încălzit
- suptul→involuţia uterului postpartum, efect
contraceptiv, anticancerigen

 CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN

-materne -permanente: septicemia, TBC activă, boli
psihice, caşexia, IC, IR, dz dezechilibrat, citostatice,
anticoagulante, sarcina > 20 săpt
 temporare: infecţiile sânului, ragade sângerânde de
mamelon, infecţii ac tratate cu antibiotice
Infecţia HIV –virusul prezent în laptele matern
- transmiterea prin lapte
- 14% la mame infectate antenatal
- 29% la mame infectate postnatal
din partea copilului – galactozemia, fenilcetonuria

 OBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN ALIMENTAŢIA

NATURALĂ
• din partea mamei:
- malformaţii mamelonare
- angorjarea
- ragadele mamelonare
• mastita şi galactoforita- confirmate prin ex
citologic al laptelui, necesită trat antiinfecţ,
evacuarea laptelui şi adm lui fiert
• hipogalactia
– moderată-sugarul plânge cu mult înaintea
masei următ,G nesatisfăc
– severă-curbă ponderală descend, constipaţie,
malnutriţie
din partea sugarului:
• malformaţii orale: cheiloschizis,-palatoschizis
• prematuritatea
• regurgitarile
• vărsăturile
• refuzul sânului
• colicile abdominale – apar de la 10 zile -3 luni
 Prin LM se elimină:
antibiotice→disbioză intestinală, invadarea
fungilor,rezistenţă.
pesticide →eritem, astenie,convulsii chiar moarte
subită.
alergeni alimentari ( β-lactoglobulina,
ovalbumina, ovomucoidul)
medicaţia SN: anxiolitice, sedative, antipsihotice
→somnolenţă, tulb de ritm resp, de deglutiţie,
hipertonie musculară, erupţii cutanate.
toxicele sociale :alcool, fumat, cafea
-alcoolul →tulb resp şi neurologice
-fumatul →anorexie, apatie, vărsături, bradicardie
-cofeina →tulb de ritm cardiac, agitaţie
 CONDIŢII DE VIAŢĂ PENTRU FEMEIA CARE
ALĂPTEAZĂ:
 Igiena corporală→toaleta, masajul sânilor,
sutien adecvat
 Respectarea odihnei→somn, mediu familial
calm,de încredere
 Interdicţia automedicaţiei
 Med puţin toxice, perioadă scurtă de timp
 Supliment - de lichide → 800ml/zi
- caloric → 6ookcal/zi
- de calciu → 400mg/zi
 Legume şi fructe crude
 Nu : - alcool, cafea,cola, fumat
 - ceapă, usturoi, conopidă, varză (?)
 ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

COMPOZIŢIA LAPTELUI DE VACĂ

- apă =87%; densitatea=1034 pH=6,3-6,8
Proteinele
- 34g/l
- excesul→metabolizare şi epurare
dificilă→încărcare osmotică↑
- utilizarea proteinelor→consum mare
energetic
– Cazeina
 28g/l = 82% din proteinele laptelui
 precipită în flocoane mari
 conţinut de cistină↓
 - Proteinele din lactoser
 6g/l = 18%, rol-exclusiv nutriţional
 nu sunt protejate de enzimele proteolitice
 raportul cazeină/lactoser=82/18 (LM=40/60)
 alfalactalbumina (diferită)
 betalactoglobulina– fracţiunea cea mai
antigenică
 lactoferina (0.3g/l) →infecţii enterale
 imunoglobulinele– nu sunt protejate de enz.
proteolitice
 enzimele – heterospecifice
 fenilalanina, tirozina, metionina – cantit↑
 treonina, citrulina, cistina, taurina – cantit↓
25% - proteine neabsorbite→floră de putrefacţie în colon
Glucidele
 48g/l
 lactoză levogiră (se abs. repede)
 oferă de 2 ori mai puţină galactoză pt procesele
de mielinizare

Lipidele
 36g/l
 ac graşi saturaţi 74%;
 ac graşi nesaturaţi→26%
 absorbite în proporţie de 70-80%
 Sărurile minerale
 7-8g/l (pres osmotică ↑)
 Na , K→cantit de 3-9 X mai mare ca LM
 Ca→cantit de 3-4 X mai mare
 P→de 6 X mai mare ca LM→suprasolicită
rinichiul
 Fe, Cu, Se→cantitate↓

 Vitaminele
 Bogat în vit. B2, B5, B6 şi K
 Vit. D, C şi E ↓

Valoarea energetică=650-700 Kcal/l

 Microbii laptelui de vacă
- în condiţii igienice→5 000 – 50 000 germeni/ml
Germeni saprofiţi
 microbi acidifianţi (inactivaţi de căld) :
streptococus lactis, termobacterium bulgaricum,
lactobacilii
 microbii de putrefacţie (termorezistenţi) : b.
Proteus, Enterococus, Bacillus subtilis

Germeni patogeni
 b. Koch, stafilococ
 nu modifică compoziţia LV
 pot provoca îmbolnăviri
 Sterilizarea laptelui
fierberea în clocot la 102ºC timp de 10-15 min.
pasteurizarea →tratarea la 90ºC-3 min sau la
65ºC – 30 min, apoi răcire bruscă
autoclavarea→la temp de 115ºC şi pres de 2
atmosfere – 10 min
uperizarea→tratarea la 150ºC – 3 min
 Modificările compoziţiei laptelui

deshidratarea→lapte praf
reducerea conţinutului de prot (12-19g/l), săruri
(↓pres osmotică)
raportul cazeină/lactoser – 82/18→40/60
ameliorare calitativă a proteinelor şi am ac
(cistină, taurină)
adaos de glucide (lactoză, zaharoză, dextrin-
maltoză)→54-82g/l
ameliorarea proporţiei ac graşi
saturaţi/nesaturaţi (ac linoleic-10%)
adaos de vitamine şi oligoelemente (Fe,Cu)
 Incidentele alimentaţiei artificiale

Anorexia
Subalimentaţia
Supraalimentaţia
Colicile abdominale
Intoleranţa la laptele de vacă
 ALIMENTAŢIA MIXTĂ

alimentaţia cu LM + LP (primele 4 l)
se indică în hipogalactie

suplimentarea cu LP se face aplicând metoda -

-complementară
-alternativă
adm LP se face cu linguriţa, biberon cu tetine cu
orificii mici
 Formulele de lapte pentru sugari

 unica sursă de substanţe nutritive până la vârsta de 4-6

luni
 disponibile pe piaţă sub trei forme:
a)forma lichidă
b)concentrat lichid
c)laptele praf sau concentratul sub formă de pulbere
se împart în:
 formule standard pe bază de lapte de vacă
 formule pe bază de soia
 formule speciale pentru copii cu nevoi speciale
1.Formulele standard pe bază de lapte de vacă
–formule de început sau preparate pentru sugari şi
formule de continuare sau “progres″.

A.Formulele de început
 compoziţia cea mai apropiată de cea a laptelui
de mamă matur
 proteinele sunt în concentraţie de 12-20 g/l
 în funcţie de raportul cazeină/proteine din
lactoser se pot întâlni:
formule de lapte pe bază de lactoser (“premium”
sau cu proteina modificată) - compoziţia similară
cu cea a laptelui matern (cazeină/lactoser=40/60)
Exemple: Aptamil, SMA clasic, Similac, Nan

formule de lapte pe bază de cazeină (cu proteina

nemodificată) – raport cazeină/lactoser apropiat
celui din laptele de vacă (mai mare de 1).
Exemple: Milumil, SMA confort, Nan AR
 Lipidele –50% din necesarul energetic zilnic al
copilului.

• tendinţa actuală
de a se înlocui grăsimile animale (din laptele de
vacă) cu grăsimi vegetale (uleiuri obţinute din
porumb, soia, cocos, floarea soarelui)
aport echilibrat de acizi graşi esenţiali (acidul
linoleic şi α linolenic)
recent - pe piaţă formule de lapte îmbogăţite cu
DHA şi ARA
unele formule - grăsimi “predigerate”, trigliceride
cu lanţ mediu (MCT)
 pentru o bună digestie a grăsimilor - adaus de taurină
şi carnitină
Glucidele

- cantitate de lactoză similară cu cea din laptele de

mamă
- lactoza - beneficii:
 îmbunătăţirea funcţiei intestinale
 reducerea riscului infecţiilor şi a eritemului fesier
 asigurarea unei surse de energie accesibile
pentru o creştere rapidă
 îmbunătăţirea absorbţiei proteinelor şi
mineralelor.
- alte zaharuri: maltoza, zaharoza, dextrin
maltoza, amidonul semifiert sau gelatinizat.
 Mineralele (calciu, fosfor, fier, iod, cupru, zinc) şi
oligomineralale (mangan, crom, seleniu) - în cantităţi
similare cu cele din laptele de mamă.

Fierul
 necesar bunei dezvoltări a creierului şi a sistemului
imun
 absorbţie intestinală destul de slabă
 formulele de lapte
- îmbogăţite cu fier (aprox 12 mgFe/l)
- conţinut redus în fier (aprox 2 mg Fe/l)

Raportul calciu/fosfor trebuie să fie intre 1,2-2.

 Vitaminele esenţiale pentru creşterea copilului, pentru
menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor
ţesuturilor.
- adăugate în formulele de lapte în cantitate
corespunzătoare pentru a se asigura necesarul
nutritiv al sugarului.
- în zona europeană supliment de vitamină D pe
cale orală sub formă de picături (Sterogyl,
Vigantol, Uvesterol etc.) în doză de 400-800 ui/zi.
 Nucleotidele
- componente intracelulare cu greutate moleculară
mică fiind unităţile de bază ale acizilor nucleici
(ADN şi ARN)
- efecte benefice asupra tractului gastrointestinal şi
a sistemului imun
B) Formulele de continuare (progres sau “follow-on”)
 -cantitate mai mare de proteine, fier, calciu şi alte
elemente nutritive necesare unei creşteri
corespunzătoare.
 - aportul caloric este similar cu formulele de început
 -dezavantajul - de ordin economic
Exemple: Aptamil 2, Enfamil2 , Guigoz 2, SMA 2

 Laptele de vacă integral, sub formă lichidă sau pudră,

NU este recomandat înainte de vârsta de 1 an
2. Formulele pe bază de soia
- folosirea de rutină în prevenirea colicilor abdominale
sau a diferitelor forme de atopie nu este justificată.
Exemple: Infasoy, Isomil, Végélact, Alsoy.

3. Formule speciale de lapte

Formule de lapte pentru prematuri
–formule pe bază de lapte de vacă, conţinut mai
ridicat în proteine, minarale şi vitamine
- lipidele reprezentate de trigliceride cu lanţ mediu.
Exemple: Enfamil Premature, Similac Special Care,
Preguigoz, Pre Nan, Alprem.
Formulele hipoalergenice (HA)
 proteina - parţial hidrolizată
- alimentaţia sugarilor cu risc atopic.
Exemple: Nan HA, Guigoz HA, Novalac HA

 proteina - hidrolizată
- alimentaţia copiilor cu alergie la proteinele
LV, malnutriţi, sindroame de malabsorbţie (fibroza
chistică)
Exemple: Alimentum, Nutramigen, Pregestimil,
Alfare
Formule pentru copii cu probleme digestive

formule hipolactozate – folosite în realimentarea

sugarilor după boala diareică acută (Milupa HN 25,
Al 110, Similac Lactose-Free)
formule de lapte anti-regurgitare –formule
îngroşate, de obicei, cu amidon semifiert (Nutrilon
AR, Alma AR, Novalac AR)
formul pentru combaterea constipaţiei şi reglarea
tranzitului intestinal - glucidele sunt reprezentate
100% de lactoză (Novalac IT, Modilac Transit,
Galia Transit)
formule acidifiate – conţin fermenţi lactici care
hidrolizează rapid lactoza în acid lactic, în
alimentaţia sugarilor inapetenţi, la cei cu colici şi cu
meteorism abdominal (Bio-Guigoz, Pélargon)
Formule de lapte “junior” sau “de creştere”

 în alimentaţia copilului după vârsta de 1 an

 adaptate necesarului nutritv al copilului mic
 îmbogăţite cu calciu, fier, iod, vitamine şi acizi graşi
esenţiali
 (Novalac 3, Nestle Junior).
 Alimentatia diversificata

trecerea treptată la un regim alim variat (lapte

şi alim nelactate de consistenţă semilichidă sau
solidă)
după 4 luni
acoperă nevoile nutriţionale
alimentele mai consistente stimuleaza
peristaltica tubului digestiv
obligă la masticaţie→rol în dezv vorbirii.
 Regulile diversificării:

începe cel mai devreme la 4 l ( alim artif ), cel

mai târziu la 6 l(LM)
primul alim - în funcţie de starea de nutriţie a
sugarului
noul alim→ cantit progresiv crescânde
alim nou se adm la începutul mesei, cu linguriţa,
neamestecat cu lapte.
după 1-2 săptămâni de la înlocuirea totală a
laptelui de la o masă cu un nou alim, dacă
toleranţa acestuia este bună, se poate trece la
înlocuirea altei mese.
refuzul sistematic al unui alim→sistarea
temporară
nu se diversifică în perioadă de boală
nu se adm acelaşi alim de mai multe ori/zi
tulburări digestive –întreruperea diversificării
 ALIMENTE FOLOSITE ÎN DIVERSIFICAREA
ALIMENTAŢIEI
 Fructele
- vit, săruri min, glucide (fructoză, zaharoză,
glucoză, amidon)
- acţiune diuretică
- suc, pireu, compot.
 Zarzavaturile
- glucide (amidon, zaharoză, glucoză), fibre
alimentare
- hipocalorice, conţinut mic de proteine şi
lipide
- supe şi pireuri
 Făinurile de cereale (orez, porumb, grâu)
- bogate în amidon, vitamine,
- fierturi în lapte, biscuiţi, fidea pişcoturi,
cornuri, pâine
 Carnea
- proteine, săruri min, vitamine lipide, glicogen
- carne slabă de pui, vită
- supă, carne mixată, tocată, perişoare de carne
 Gălbenuşul de ou
 Ficatul de pui, vită
 Brânza de vaci
 Iaurtul
 Produse industriale de diversificare
 Se găsesc sub forma de creme, pulbere instant, fulgi ce
se reconstituie în apă
 Au la baza fructe, legume, cereale, carne, peste, ou
 Avantaje
- prepararea usoara, absenta veselei
- compozitia-in raport cu varsta si nevoile sugarului
- digestibilitate buna
- verificate ecologic
- securizate bacteriologic
 Inconveniente
- cantitate mare de zahar
- mai bogate in proteine, grasimi, glucide
- gust fad
- pretul
ORDINEA CRONOLOGICĂ A DIVERSIFICĂRII
ALIMENTAŢIEI

 4 luni – eutrofic → supa clară de zarzavat sau

pireu de fructe simplu, zahăr
- malnutrit →făinos fără gluten în lapte
 5 luni –pireul de zarzavat şi carnea mixată
– pireu de fructe (a 2-a masă)
– supă de carne degresată
 6 luni– se diversif a 3-a masă cu făinos cu gluten
în lapte
- pesmetul de biscuiţi
-gălbenuşul de ou
 7 luni – ficat de pui, vită
- iaurt zaharat 5% sau cu pesmet de biscuiţi,
pişcoturi, fulgi cereale
 8 luni – mămăliguţă cu brânză de vaci
- piure de cartofi
- carne măcinată, fidea în supă
- bucăţi de corn, cozonac, biscuiţi, franzelă
albă înmuiate în lapte
 9 luni – şunca presată măcinată
 10 luni – creier vită, fiert, o dată/ săpt
 1 an – dentiţia corespunz permite adm de alim
mai puţin fragmentate
- mese inegale: 3 principale, 2 gustări
- se pot adm: pilaf de orez, budinci de orez, griş
cu suc de fructe
 Alimentaţia copilului mic

-adaptată la particularităţile morfologice ale vârstei

(masticaţia, simţul gustativ, activitate enzimatică)
-5 mese/zi ( 3 principale + 2 gustări)
 -nevoi energetice – 90 kcal/kg/zi
 -nevoi de lichide – 90-100ml/kg/zi
 -proteine – 2g/kg/zi (lapte, carne, ou, ficat, vegetale)
 -lipide – 2g/kg/zi (unt, smântână, uleiuri vegetale)
 -glucide – 12g/kg/zi (făinoase, orez, dulciuri, fructe,
legume)
Grupele nutritionale de baza
 carnea, pestele, ouale
 produsele lactate
 fructele, legumele
 cerealele, cartofii, orezul

- intre 1-2 ani - lapte de vaca integral (aprox 300ml/zi),

sau lapte de crestere (junior)
- nu se da lapte de vaca degresat inainte de 2 ani (lipidele
importante pt. cresterea si dezvoltarea copilului)
Aportul de calciu
 99% din Ca organismulu - stocat in oase
 1% - in sange (contractia musculara, absorbtia altor
minerale, transportul informatiilor pe calea filetelor
nervoase)
 necesarul  800mg/zi
 surse
- produsele lactate
- legume (cu frunze verzi): varza, conopida, brocoli
- in comert - preparatele (cereale, fainoase, sucuri)
“imbogatite cu calciu”sau “cu adaus de calciu” care
aduc 200mg calciu la o masa
 Anemia feripriva a copilului mic

 Cauze
- trecerea de la LM sau formule cu fier la lapte de
vaca nemodificat
- folosirea cerealelor de tip “adult” (fara fier)
- cantitati mari de lapte de vaca

 Consecinte
- ritm mai redus al dezvoltarii psihomotorii
(consecinte ireversibile)
- deficitul de Fecreste abs. de Pb din mediu
inconjuratorintoxicatiediminuare permanenta a
QI
 Alimente bogate in Fe
- formule cu fier
- cereale imbogatite cu fier, paine integrala
- ficatul, galbenusul
- legume cu frunze verzi, fructe uscate

Dieta hipolactozata
- formule de lapte hipolactozate
- formule de lapte pe baza de soia
- preparate enzimatice (Lact-Easy, Lactaid)
- iaurtul care contine germeni vii (streptococcus
termophilus, lactobacillus bulgaris)descompunerea
lactozei
 Alimentaţia preşcolarului (3-6 ani)

- apropiată de cea a adultului

- 3 mese principale + 2 gustări
- nevoi energetice – 80kcal/kg/zi
- nevoi de lichide – 80ml/kg/zi
- proteine – 2g/kg/zi (2/3 orig animală, 1/3
vegetală)
- glucide - 10g/kg/zi
- lipide – 2-3g/kg/zi
 Alimentaţia şcolarului

 3 mese principale + 1-2 gustări

 nevoi energetice – 50-60kcal/kg/zi
 nevoi de lichide – 60ml/kg/zi
 proteine – 2g/kg/zi
 lipide – 1,5-2g/kg/zi
 glucide – 8g/kg/zi
 Dieta prudenta
 Lipidele sa reprezinte sub 30% din aportul caloric total
 Aportul de colesterol – maxim 300mg/zi
 Glucidele – ≥60% din aportul caloric zilnic
 Dieta-nutritional echilibrata, variata
 Se prefera cantitati reduse de sare

Recomandari
 Carne slaba (animal matur)
 Peste – 1-2 ori/sapt
 Lapte degresat, uleiuri vegetale
 Galbenus de ou – 2-3 ori/sapt
 Paine neagra, fructe, legume
 Limitarea aditivilor, conservantilor, dulciurilor