PSIHOPEDAGOGIA

ADULTULUI

Suport de curs
Formator:
prof.univ.dr.Liliana EZECHIL
 Consideraţii generale privind
vârsta adultă

 Adultul:
 este o persoană care a atins vârsta
maturităţii - aşa cum este ea
stabilită prin lege (Random House
Dictionary, 2010)
 este sub aspectul fizic si psihologic
o fiinţă finită ( J. R. Kidd ).
Adultul –persoană matură care
deţine unele roluri evolutive:
 • Devine independent
 • Găseşte, produce, menţine mijloace de
existenţă
 • Caută..., găseşte un partener de viaţă
 • Invaţă să convieţuiască cu partenerul
 • Devine părinte şi îndeplineşte un rol de
părinte/de educator
 • Interacţionează cu comunitatea şi societatea
 • Işi lărgeşte rolurile cetăţeneşti
 • Acceptă modificări în relaţiile cu părinţii şi
copiii
...din punct de vedere
psihologic, adulţii:
 sunt persoane autonome
 deţin, deja, o bogată experienţă de
învăţare
 sunt orientaţi către atingerea unor
scopuri clare
 sunt atraşi de ceea ce e relevant
 au simţ practic
(după Malcom Knowles)
...în consecinţă (1):

 decid pentru ei înşişi ce este

important de învăţat
 au nevoie să valideze (să verifice)
informaţiile care le influenţează
credinţele şi valorile lor
 se aşteaptă ca ceea ce învaţă să
poată fi aplicat imediat
...în consecinţă (2):

 au o experienţă substanţială de
la care pleacă în procesul
acumulărilor ulterioare (uneori au
puncte de vedere fixe)
 au o abilitate remarcabilă de a
deveni ei înşişi sursă de învăţare
pentru formator sau pentru alţi
cursanţi adulţi.
Procesele psihice ale adultului
(1)
Senzorialitatea la vârsta tinereţii:
 Se dezvoltă în procesul exercitării unei
profesiuni:
 procesele senzoriale perceptive:
sensibilitatea vizuală, auditivă sunt
dezvoltate maximal în interv. 24- 35 ani
 Se perfecţionează capacităţile de
discriminare
 Se îmbunătăţeşte sensibilitatea
diferenţială şi pragurile operaţionale
...procesele psihice ale
adultului (2)
 Atenţia (între 24 -45 ani)
 Se dezvoltă formele atenţiei: voluntară
şi postvoluntară
 Se dezvoltă calităţile
atenţiei:stabilitate, mobilitate, volum,
distributivitate.....
 Caracteristici generale ale atenţiei:
 Maximă (perioada 24-45)

 Scădere uşoară (perioada 45-55 ani)

 Scădere accentuată (per. 55-65 ani)

...procesele psihice ale
adultului: memoria
 câmpul de acţiune al memoriei se
restructurează (între 24 -45 ani)
 sub influenţa profesiunii se dezv supleţea ,
volumul şi fidelitatea M
 fixarea şi păstrarea au o longevitate mai mare
(dominanţa memorării logice)
 recunoaşterea şi reprod. scad după 55 ani
 Din cadrul proceselor intelectuale, memoria
cea mai fragilă la deteriorare (mai ales, cea
de scurtă durată; cea de lungă durată e mai
rezistentă)
Alte manifestări ale înaintării în
vârstă....
 gândirea devine mai lentă
 vorbirea mai rară, cu pauze mai lungi
 emotivitatea, irascibilitatea, anxietatea –
cresc
 inteligenţa se menţine relativ activă
 fluxul ideilor scade şi, o dată cu aceasta,
şi teama de a se angaja în discursuri
verbale
Declinul psihologic este
determinat de:

 factori subiectivi
 structura anatomo-fiziologică a
individului
 condiţiile de mediu natural, social,
cultural în care trăieşte individul
 rezistenţa genetică
Învăţarea la adulţi-
caracteristici generale (1)
1. constituie, în continuare, o activit de
bază, dar nu mai e organizată şi
sistematică
2. domină învăţarea de necesitate
3. scade randamentul cantitativ, dar, mai
ales calitativ al învăţării
4. apar scăderi ale activităţii intelectuale
(se modifică debitul, fluenţa şi coerenţa
în vorbire)
Învăţarea la adulţi-
caracteristici generale (2)
 apare cu uşurinţă fenomenul de
oboseală (datorită multiplelor grade de
solicitare)
 apar modificări fiziologice ( respiratorii,
circulatorii, consum energetic ) care
influenţează rezistenţa la efort prelungit
 creşte importanţa motivaţiilor legate de
muncă (rolul deosebit al promovărilor,
recompenselor, majorărilor salariale)
Cum învaţă adulţii? Abordarea
experienţială (Carl Rogers)
 Indivizii au un potenţial natural de a învăţa
 Învăţarea este reală atunci când cursantul
sesizează relevanţa conţinutului
 Învăţarea semnificativă se produce făcând
 Când adultul iniţiază învăţarea, se implică cu
totul
 Independenţa, creativitatea şi încrederea în
sine sunt facilitate de simţul critic şi
autoevaluare
Cum învaţă adulţii? Abordarea
experienţială (Kolb)
Ciclul învăţării experienţiale:
 Experienţa concretă
 Observaţii şi reflecţii
 Formularea conceptelor abstracte şi a
generalizărilor
 Testarea implicaţiilor conceptelor în situaţii
noi

Atenţie: ciclul de învăţare poate începe în orice

stadiu şi trebuie văzut ca o spirală continuă
Cum învaţă adulţii? Abordarea
umanistă (Malcom Knowles)
La vârsta adultă:
 Apare o schimbare în imaginea de sine
(adulţii fiind mai autodeterminaţi)
 Experienţa adulţilor este mai bogată, având
fie un efect facilitator, fie un efect
distorsionant
 Adulţii sunt gata să înveţe ceea ce are
tangenţă cu problemele ca şi ceea ce are
relevanţă pentru ei
 Învăţarea adultului e centrată pe rezolvarea
de probleme
Cum învaţă adulţii? Abordarea
umanistă (J. Mezirow)
 Fiecare adult are propriile perspective
asupra realităţii
 Aceste perspective se schimbă ca urmare a
reflecţiei asupra experienţei anterioare
 Ciclurile învăţării:
 Experienţa
 Incapacitatea de a mai face faţă rolurilor sociale
 Reformularea/reconstrucţia propriei concepţii
asupra realităţii şi a locului său în lume
 Reintegrare în societate dintr-o nouă
perspectivă
Adulţii nu învaţă orice,
deoarece (1):
 acceptă cu dificultate cunoştinţele care
intră în conflict cu ceea ce ştiau deja,
dar se cere re-evaluat
 tratează sarcinile de învăţare cu mai
multă acurateţe şi seriozitate decât elevii
 ar trebui să accepte să integreze noile
cunoştinţe în ansamblul cunoştinţelor
anterioare
Adulţii nu învaţă orice,
deoarece (2):
 adulţii tind să ia erorile (greşelile) în mod
personal de aceea este util să se recurgă la
formule de apreciere de tip adevărat-fals
pentru faptul că sunt mai neutre
 adulţii preferă să se autoconducă şi să
elaboreze propriile puncte de vedere
 adulţii preferă să controleze traseul de
învăţare
 Adulţii sunt foarte rezistenţi la schimbare!!!
Totuşi....

În ciuda acestor dificultăţi,

studiile au demonstrat că se pot obţine
bune rezultate cu adulţii atunci când ei
au posibilitatea să se întâlnească cu un
expert într-o relaţie de tip faţă în faţă,
într-un raport de unul la unul.
Succesul întâlnirii depinde de abilitatea
expertului de a-şi face cursanţii adulţi
parteneri, colaboratori.
 Motivaţiile adultului

Adultul trece, treptat, de la motivaţia

de tip “supunere” în care acţionează
motivaţia de recompensă şi
comportamentele reglate din exterior,
la motivaţia de autorealizare la care
comportamentele sun reglate din
interior.
SCHEMA………
Sistemul atitudinilor (1)

 atitudinile – raportări globale ale

persoanei la obiecte, persoane, situaţii,
evenimente
 se îmbunătăţeşte sistemul de adoptare
a unor atitudini conştiente în raport cu
sine, cu ceilalţi, faţă de muncă
 atitudinile frecvente ale adulţilor:
rezistenţă la schimbare, inerţie,
respingere
Sistemul atitudinilor (2)

 Tipuri de atitudini:
 Pro – cu diferite grade de intensitate
 Contra - cu diferite grade de intensitate
 Indecizie – nu te poți decide ce atitudine
să adopți
 Indiferenţă – absența oricărei legături
față de ceva sau față de cineva
Subidentităţile adultului

 Identitate – a răspunde la întrebarea:

“Cine sunt eu?”
 Subidentităţi:
 de soţ (maritală)
 de părinte (parentală)
 socială
 profesională
Criterii de caracterizare a
subetapelor vârstei adulte

 tipul fundamental de
activare/motivare;
 sistemul de relaţii;
 sistemul contradicţiilor;
 principalele manifestări biopsihice
Subetapele vârstei adulte

 1. Tinereţea ( 24,25 – 30 ani )

 2. Prima perioadă adultă (35 – 45 ani)
 3. A doua perioadă adultă (45 – 55 ani)
 4. Perioada adultă prelungită (55 – 65
ani )
 Prima perioadă adultă (35 – 45
ani)

În profesie:
 perioadă de intensă activitate, de
profundă implantaţie profesională
 domină stabilitatea în profesiune
 preocuparea pentru perfecţionare
(specializări, formare continuă)
 valorificarea potenţialului propriu
 preocuparea pentru un statut ridicat în
ierarhia socială
 A doua perioadă adultă (45 – 55
ani)

 fragilizarea nervoasă ca efect al oboselii

acumulate în timp
 dominanţa unor stări tensionate şi
conflictuale mai vechi sau mai noi
 conştientizarea faptului că unele
funcţiuni fiziologice şi psihologice intră în
declin
 amintirile încep să ocupe un loc foarte
important
Perioada adultă prelungită (55 –
65 ani )

 diminuare relativă a forţelor fizice

(perioada e uneori foarte critică pentru
femei)
 se diminuează subidentitatea de părinte
(datorită maturizării complete a copiilor)
 se diminuează, uneori până la anulare,
subidentitatea profesională = pensionare
 implicarea în activităţi social culturale
continuă;
Educaţia adulţilor – precizări
terminologice (1)
 În engleză - termenul cel mai des
utilizat este: " lifelong learning " – LLL;
 În franceză - "éducation des adultes “;
 Termenul " educaţie permanentă " are
multiple definiţii şi forme de prezentare.
În mod cert, toate se referă la
învăţământul de " după educaţia iniţială "
Educaţia adulţilor – precizări
terminologice (2)
 Andragogie – termen utilizat pentru
prima oară de către educatorul german
Alexander Kapp în 1833. Termenul
devine consacrat ca urmare a
sistematizării unei adevărate teorii a
educaţiei adulţilor de către americanul
Malcom Knowles. În esenţă, este definită
drept ştiinţa aplicării unor metode
adecvate educării adulţilor.
Educaţia adulţilor – precizări
terminologice (3)
 Educaţia permanentă a fost definită drept
educaţia care începe la naştere şi se termină la
moarte (Institutul Român de Standardizare,
1999)
 Formarea continuă desemnează – în
concepţia Comisiei Europene – orice activitate
de învăţare utilă, formală sau informală, cu
caracter permanent, care vizează ameliorarea
cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor
adultului (Décision du Conseil sur les lignes
directrices pour la politique de l’emploi des
États membres en 2001)
Comportamentul adultului în
clasă:
ATENŢIE:
 Sunt indivizi care nu se simt comfortabil
într-o sală de clasă pentru că au sentimentul
că acolo au ceva de pierdut
 Uneori, stima de sine şi egoul adultului sunt
grav ameninţate în sala de clasă
 Adulţii au anumite aşteptări faţă de situaţiile
de învăţare în care sunt integraţi (Merriam,
S.B. and Caffarella, R.S., 1998), de aceea,
formatorii nu vor putea niciodată să-şi
asume responsabilitatea de a răspunde
tuturor acestor expectaţii.
Ce roluri revin formatorului de
adulţi în această situaţie (1)?
 intermediază, facilitează accesul
cursanţilor la elementele de noutate
prezentate
 asigură feed-back cursanţilor
 asigură un control multiplu (prezintă noi
materiale, controlează discuţiile,
dezbaterile, marcheză experienţele
relevante, gestionează timpul)
Ce roluri revin formatorului de
adulţi în această situaţie (2)?
 face eforturi să câştige respectul
cursanţilor
 facilitează stabilirea unor relaţii cu
caracter interpersonal între toţi
cursanţii
 dezamorsează eventualele conflicte
(de idei sau cu caracter interpersonal)
ce pot apărea între diferiţi cursanţi
Este importantă educaţia adulţilor
din punct de vedere individual?
Reţeta lui Soroş:
 Recunoasterea propriilor
neajunsuri si imperfectiuni
devine motorul educatiei
conştiente
 Recomandări pentru adulţii
care învaţă
George Soroş (2006):
 Reuşita în viaţă apare ca o consecinţă a
“căutării acţiunii” şi nu ca o consecinţă a
“căutării recunoaşterii”
 Măsura reuşitei: capacitatea de a iesi din
situatii de criză, din dezechilibre, prin
optiunea pentru acţiune si creativitate şi nu
prin opţiunea pentru haos şi deznadejde
 Nu multimea diplomelor contează, ci
abilităţile practice ale individului
Contextul actual de abordare a
educaţiei adulţilor (1)
 Un studiu publicat recent de C.E. despre
" tendinţe în educaţia adulţilor "
semnalează unele rămâneri în urmă,
atât ca politici, cât şi ca finanţări
 Plecând de la această constatare, C.E. a
alocat unui program compact bugetul de
7 miliarde € pentru: consolidarea
schimburilor, cooperarea si mobilitatea
între sistemele de educaţie şi de
pregătire profesională în cadrul U.E.
Contextul actual de abordare a
educaţiei adulţilor (2)
 U.E. alocă şapte miliarde de euro pentru
noile programe de educaţie permanentă
ale U.E., pe perioada 2007 – 2013
 Acest program apare la 20 de ani de la
introducerea programului Erasmus,
program devenit simbol pentru educaţia
universitară intitulat " Programul
educatiei permanente “
...contextul actual de abordare
a educaţiei adulţilor (3)
Cei patru piloni pe care se sprijină aceste
programe sunt:
 1. Comenius (1,047 miliarde €) se adresează
învăţământului preşcolar şi şcolar, incluzând
studiile liceale, până la nivelul studiilor
superioare ; va angrena cel putin 3 milioane
de persoane în activităţi educaţionale
2. Erasmus (3,114 miliarde €) este destinat
învăţământului superior (universitar),
inclusiv mişcării transnaţionale de studenţi ;
până în anul 2012 vor fi angrenaţi peste 3
milioane de studenţi;
...contextul actual de abordare
a educaţiei adulţilor (4)
 3. Leonardo da Vinci (1,725 miliarde €)
se adresează celor aflaţi la cursuri de
formare profesională şi training: celor
plasaţi în întreprinderi (dar nu studenţi),
instituţiilor şi organizaţiilor care oferă şi
facilitează asemenea cursuri şi plasamente
4. Grundtvig (0,358 miliarde €) se
adresează tuturor celor încadraţi în "
educaţia adulţilor ", precum şi instituţiilor şi
organizaţiilor care oferă şi facilitează
asemenea educaţie;
Romania şi educaţia
permanentă
 Statisticile situează România printre
ţările care neglijează educaţia
permanentă
 România cheltuieste anual - 109 €
pentru formarea unui angajat
 Danemarca -1049 €.
 Bulgaria/Cehia - 293 €.
Particularităţile românilor – ca
adulţi care învaţă

 autodidacţi şi dornici de muncă şi de

autoperfecţionare
 dorinţa de a da frâu liber creativităţii
 dorinţa de a trăi mai bine
Toate acestea justifică gradul înalt de
implicare a românilor în programe de
formare continuă (educaţie permanentă),
chiar dacă trebuie să suporte în mod
personal costurile formării
De ce e necesară educaţia
permanentă?
 Este în legătură cu piaţa muncii
 Un adult care învaţă se adaptează mai uşor
la o piaţă a muncii flexibilă şi găseşte mai
uşor un loc de muncă
 Consecinţe: reducerea şomajului, creşterea
gradului de angajare
 Astăzi există riscul ca un pensionar care se
ambiţionează să înveţe şi să rămână activ pe
piaţa muncii, cu noi abilităţi profesionale,
poate să ia locul de muncă unui tânăr, mai
puţin orientat, care astfel rămâne şomer.
Concluzia acestei analize:

Principalul responsabil pentru formarea

continuă, pentru educaţia permanentă,
este individul însuşi, iar nu statele sau
Uniunea Europeană.
MULTUMESC PENTRU ATENŢIE!!!!!!!!