Odă

( în metru
antic )
 Motto:”Geniul nu
poate învăţa să
moară,pentru că
“moartea”sa nu
este decît o
trecere în
absolut”

G.Călinescu
 Reflectaţi asupra
ideii de moarte.
Tema:Conceptul de destin în poezia
“Odă (în metru antic”)
de Mihai Eminescu

Obiective:
*Să determine ipostazele eului liric,stările sufleteşti
*Să comenteze sistemul de idei al textului;
*Să specifice modalităţile artistice de creaţie;
*Să interpreteze secvenţele textului în raport cu
nucleele semantice ale discursului liric;
*Să opineze faţă de tema şi mesajul operei.
Geneza lucrării:
 “Odă ( în metru antic )” face parte din ultima etapă a
creaţiei eminesciene, cea bucureşteană.
 Aceasta este perioada capodoperelor:
“Luceafărul”, “Glossa”, “Scrisorile”( 1883 ).

 Tema comună a tuturor acestor texte este destinul

omului de geniu în societate.
 Prima variantă datează din
perioada studiilor berlineze
( 1873 ) şi se intitulează “Odă
pentru Napoleon”.
 Eminescu lucrează aproape 10
ani la acest text.
Împăratul Napoleon e
înconjurat de ocean, motivul
insulei sugerând izolarea şi faptul
că omul superior e neînţeles de
oamenii de rând. Napoleon e
înfăşurat tot timpul în mantia sa
cenuşie.

 Poezia are 11 variante. Se

trece de la imaginea
împăratului singur şi neînţeles
la imaginea poetului.
Napoleon la Elba
 Sapho

 Eminescu se inspiră din poezia lui

Horaţiu (poet latin ), de la care
preia structura strofei safice=
 3 versuri safice( = 11 silabe )
 + 1 vers adonic ( 5 silabe ).
 Poezia nu are rimă.
 Eminescu era
fascinat de chipul
titanian al
împăratului
Napoleon, convertit
treptat în imaginea
geniului neînţeles şi
cu un destin
dramatic.
 Această invocare a
împăratului
Napoleon trădează,
prin analogie, chipul
tainic al omului şi
poetului Eminescu, şi
el geniu superior şi
neînţeles.
 Hercule, Deianeira şi Nessus
Hercule= fiul lui Zeus şi al pamântenei
Alcmena, soţia regelui Amphitryon;
= H. se cǎsǎtoreşte cu Deianeira, care va fi
rǎpitǎ de centaurul Nessus, care o iubea;
= H. îl rǎneşte cu o sǎgeatǎ otrǎvitǎ;
= Pânǎ când Hercule ajunge pe malul pe
care se aflau cei 2, Nessus o sfǎtuieşte pe
Deianeira sǎ moaie o hainǎ în sângele lui
otrǎvit, spunându-i cǎ, purtând-o, Hercule
se va întoarce la ea, indiferent dacǎ ar fi
început sǎ iubeascǎ o altǎ femeie.
= Dupǎ un timp, reîntorşi acasǎ, Deianeira
devine geloasǎ; pentru a-şi recǎpǎta
soţul, foloseşte haina muiatǎ în sângele
lui Nessus.
= Aceasta se lipeşte de pielea lui Hercule şi
îl arde atât de tare, încât eroul preferǎ sǎ-
şi înalţe singur un rug şi sǎ ardǎ, decât
sǎ mai suporte chinul.
= De pe rug, Hercule este luat în Olimp,
devenind nemuritor.
Vom urmări zbuciumul
romantic al geniului rupt între
condiţia sa superioară,
nesupusă spaţiului şi timpului,
şi condiţia omului de rînd.

Audiaţi textul poetic şi exprimaţi-vă

starea postlecturală:
*Ce vă zice textul?
*Ce stări ţi-a provocat lectura?
 Lucraţi în echipă:
I.
-Cercetaţi I strofă:
*Interpretaţi motivul morţii.Despre
ce fel de moarte vorbeşte poetul?
*De ce eul liric e înfăşurat în
mantă? Ce semnifică ea?
*Comentaţi simbolul ochilor,motivul
înălţării privirii spre cer,motivul
stelei,singurătăţii.
*Cum înţelegeţi:geniul este singur
şi neînţeles...
*Determinaţi poza romantică a
geniului;
*Demonstrai,în baza strofei date,că
poezia aparţine romantismului.
II echpă
-Cercetaţi strofa a doua:Apariţia suferinţei
*De ce suferinţa este personificată?Cine sau ce
îi provoacă suferinţă poetului?(femeia,destinul,
Poezia)
*Comentaţi oximoronul(alăturarea a doi
termeni antitetici):dureros de dulce,
voluptatea morţii Neîndurătoare;
*Cum înţelegeţi:geniul este sfîşiat de două porniri
contradictorii: una spre cer,una spre pămînt; SABIN BALASA
*Determinaţi nota dramatică a strofei;
*Demonstraţi că textul ,ca specie,este odă,
meditaţie,elegie.
 SABIN BALASA

Echpa aIII-a
Suferina geniului comparat cu Hercul şi Nessus
Cercetaţi strofa III-IV:
*Cu ce scop au fost invocate personajele mitologice?
*Comentaţi motivul arderii de viu.Ce semnifică focul,visul?
*Cum interpretaţi hiperbola:Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării;
*Demonstraţi că eul liric oscilează între două ispite;
*Cum înţelegeţi:Interogaţia poetică vizează depăşirea probei existenţiale.
 Echipa IV. Cercetaţi strofa a V-a
Ataraxie = termen filozofic din antichitate;
recomandă starea de linişte,
de seninǎtate sufleteascǎ
obţinută prin detaşarea de
frământǎrile lumii. SABIN BALASA

Renunţarea şi retragerea în sine :

*Comentaţi semnificaţia blestemului:” Piară-mi ochii turburători” şi a

rugămintei “Vino iar în sîn”De ce eul liric cheamă nepăsarea?
*Ce înseamnă moarte liniştită?
*Determinaţi mesajul-cheie din ultimul vers;
*Enunţaţi tema poeziei.
•

Concluzie:
Comentaţi una
dintre
afirmaţiile
de mai jos:

*Protagonistul încercărilor iniţiatice va reuşi, prin

cunoaşterea de sine, să ajungă la cunoaşterea ultimă,
cunoaşterea absolută.
*Geniul izbuteşte să se sustragă „cântecului de sirenă" al
lumii, voinţei de a trăi şi se apropie treptat şi definitiv de
intrarea în Nirvana.
 Tema de casă:

Reflectează asupra ideii din

versurile:
“Cînd am pierdut ideea eternităţii,
Eu singur stau s-o reprezint aici.”
M.Eminescu

SABIN BALASA