Stiluri de conducere

Garabagiu Cristian
Cuprins:
• Stiluri de conducere
- autoritar (👍🏻 & 👎🏻)
- democratic (👍🏻 & 👎🏻)

• Clasificarea stilurilor de conducere (în funcție de)

- atitudinea față de responsabilități
- starea psihică, de tonusul general al conducătorului
- direcția de orientare a activității de conducere

• Etica relațiilor dintre conducător și subalterni

• Obligațiunile subalternilor
 Stiluri
de conducere

Autoritar Democratic
Stilul Autoritar
Avantaje 👍🏻 ✅

• Planificarea activității organizației este realizată în detaliu

• În situație de criză, acest stil determină ordine și structurare

• Asigură realizarea unui volum mare de lucru prin inhibarea

lenii
 Stilul Autoritar
Dezavantaje 👎🏻 ❌
• Deciziile sunt laconice, fără multe explicații

• Decizia este adusă la cunoștință prin ordin, ca o cerință

categorică

• Atitudinea conducătorului față de inițiativa subalternilor este

lipsită de atenție și încredere
 Dezavantaje 👎🏻 ❌
• Atmosfera morală în organizație este tensionată și încordată
• Subalternii așteaptă decizii, nu se implică, nu se creează o
gândire colectivă

• Poziția conducătorului este în afara grupei

• În regularea comportamentului și activității subalternilor se
pune accent pe pedeapsa
Stilul Democratic
Avantaje 👍🏻 ✅

• Subalternul e capabil să se autodirijeze, tinde spre

responsabilitate, are sentimentul de raționalitate și vrea să
muncească

• Determinarea scopurilor și luarea deciziilor sunt îndeplinite de

către conducător, dar nu înainte de a se consulta cu subalternii

• Deciziile sunt explicate în detaliu

 Avantaje 👍🏻 ✅
• Atmosfera morală în organizație este favorabilă
• Conducătorul se poziționează în colectiv
• Grupul se autoreglează, subalternii se implică în activitatea
organizației

• Decizia este adusă la cunoștință prin propunere, rugăminte,

recomandare
 Dezavantaje 👎🏻 ❌ Stilul Democratic

• În situație de criză, acest stil determină panică, posibil

frustrare

• Mobilitatea subalternilor este scuzată

 În funcție de
În funcție de starea psihică,
atitudinea față de tonusul
de general al
responsabilități Clasificarea conducătorului
stilurilor
de conducere

În funcție de
direcția de
orientare a
activității
de conducere
În funcție de atitudinea
față de responsabilități
Rep
ulsiv
Deosebim 3 tipuri de
stiluri de conducere
 • Conducătorul se manifestă cu o anumită repulsie
față de sarcinile ce îi revin; evită responsabilitățile

• Preferă spontaneitatea și flexibilitatea în luarea

deciziilor în detrimentul unei fundamentări
corespunzătoare activității

• Are complexe de inferioritate și încredere redusă

în forțele proprii, astfel ia decizii puțin eficiente
În funcție de atitudinea
față de responsabilități Dom
Rep
inan
ulsiv
t
Deosebim 3 tipuri de
stiluri de conducere
 • Conducătorul este o persoană dinamică, activă,
exigentă, agitată care totuși poate influența
apariția unui climat negativ, favorabil conflictelor
• Conducătorul refuză alte puncte de vedere
• Acționează cu fermitate și perseverență în sensul atingerii
scopurilor fixate

• În cazul unui eșec va căuta un vinovat —> subalternii mai

sensibili își pierd confortul psihologic și apar sentimente de
insecuritate
În funcție de atitudinea
față de responsabilități Dom
Rep
inan
ulsiv
t
Deosebim 3 tipuri de
stiluri de conducere Indif
eren
t
 • Lipsa de interes față de orice intervenție în organizarea
și conducerea colectivului

• Nu oferă sprijin moral și afectiv subalternilor, dar nici nu

le controlează rezultatele
În funcție de starea psihică,
de tonusul general al
conducătorului

Înco
rdat
Deosebim 2 tipuri
de conducători
 • Precauție, îngrijorare excesivă, ia măsuri de siguranță,
supraapreciază situațiile cu care se confruntă și
subapreciază propriile posibilități de răspuns la aceste
situații

• El va crea neliniște, agitație și teamă în grupul de

muncă, conducând la epuizarea treptată a acestuia
În funcție de starea psihică,
de tonusul general al
conducătorului

Înco Rela
rdat xat
Deosebim 2 tipuri
de conducători
• Insuficientă mobilizare în scopul
valorificării pregătirii sale profesionale și
în practica conducerii instituției
În funcție de direcția de
orientare a activității
de conducere -->
sarc
ină
Deosebim 3 tipuri de
stiluri de conducere
 • Comportament centrat în mod exclusiv pe îndeplinirea
riguroasă a sarcinilor încredințate

• Se axează pe executarea sarcinilor și atribuțiilor funcționale,

ținând cont de termenele și de standardele calitative
stabilite, ignorând factorul uman căruia îi acordă mai puțină
încredere și mai puține posibilități de exprimare
În funcție de direcția de
orientare a activității
de conducere -->
sarc
ină
Deosebim 3 tipuri de
stiluri de conducere
• Liderul centrat pe relațiile interpersonale, interesat de
stabilirea și ameliorarea acestora, respectă ideile și
părerile angajaților și valorizează armonia grupului
În funcție de direcția de
orientare a activității
de conducere -->
sarc
ină
Deosebim 3 tipuri de
stiluri de conducere Echi
libra
t
 • Orientat în mod echilibrat atât pe îndeplinirea sarcinilor
de lucru, cât și pe problematica umană

• Acest conducător va ști să-și stimuleze și să-și motiveze

angajații, le va acorda încredere, le va respecta drepturile și
opiniile, va veghea îndeplinirea obiectivelor grupului sau
instituției pe care o conduce
 Concluzie

• Nu vom putea evidenția un stil de conducere pur și universal, unul bun

sau rău, deoarece eficacitatea conducerii depinde de flexibilitatea
conducătorului de a utiliza componentele pozitive ale stilului de
conducere și de a neutraliza efectele negative pe care le posedă. Este
evident că cel mai bun stil abordat de un conducător e cel care se
potrivește situației
Etica relațiilor dintre conducător
și subalterni
De regulă, conducătorul este figura principală
în cadrul organizației

A fi bun conducător
înseamnă a avea
relații bune cu
subalternii
 Fiecare conducător utilizează
un mecanism specific de regulare
a comportamentului subalternilor
 Liderul în procesul de conducere
trebuie să țină cont de tot sistemul de !
regulatori în cadrul organizației

deciziile conducătorului
normele etice
legislația în domeniul muncii
valorile individuale și colective
tradițiile

convingerile proprii
opinia publică
 Un rol special și specific în
regularea comportamentului
subalternilor îl au normele etice.
Normele etice ca regulatori ai comportamentului,
creează atmosfera care va acorda organizației
posibilitatea de a atinge misiunea sa.
 norme ale comportamentului etic al
coducătorului față de subalterni

totalitatea regulilor bazate pe cunoștințe

și competențe etice, care determină atitudinea
conducătorului față de subaltern
sau mediul ambiant
 Conducătorul trebuie să servească
drept model al comportamentului etic
atât în activitatea profesională,
cât și cea socială
 El trebuie să dea dovadă și
să se comporte în organizație conform
celor mai înalte standarde etice.
 Conducătorii sunt responsabili pentru
perspectiva de dezvoltare a organizației.
Ei trebuie să informeze subalternii
despre intențiile sale.
 În determinarea comportamentului
Conducătorul conducătorului față de subordonați
trebuie să: se evidențiază un șir de principii,
care stau la baza relațiilor dintre ei.
• fie principial
• să respecte strict legile
• să nu favorizeze pe unii în defavoarea altora
• să nu încalce reglementările cu privire la
promovarea și încadrarea în muncă,
la retribuirea personalului
 Conducătorul trebuie să țină
cont de faptul că subalternul
este inclus în sistemul relațiilor
de acțiune și interacțiune
socială, adică el este
reprezentantul și exponentul
acestor relații
 Subalternul, fiind în aceste relații, se află în
diferite stări emoționale, intelectuale, fizice,
motivaționale etc. Aprecierea de către conducător
a activității subalternului nu trebuie să fie definitivă
și categorică, deoarece orice om este într-un stadiu
al dezvoltării, transformării, schimbându-și
caracteristicile și modul de a fi în funcție de factorii
interni și externi
 Succesul dezvoltării organizației în
mare măsură depinde de acel set de
norme și principii etice de care se va
ține cont în stabilirea relațiilor dintre
conducător și subaltern

Raportul dintre conducător și subaltern

afectează întreaga organizație și determină în
mare măsură climatul moral și psihologic,
deoarece în lipsa normelor morale în colectiv se
creează o atmosferă încordată, incertă
Obligațiunile subalternilor

1. Nu sunt situații în cadrul întreprinderii

prin care subalternul ar avea dreptul
moral să ascundă de conducător
orișicare informație cu caracter organizațional
 2. Subalternul nu va încerca să dirijeze,
să comande, să impună opinia proprie conducătorului.
În discuții cu conducătorul nu va utiliza un ton categoric.
Va fi amabil și predispus spre deschidere, relaționare.
 3. Subalternul va fi devotat
și de încredere

4. Subalternul nu va idealiza personalitatea

conducătorului și nu va ascunde opinia
proprie, care poate fi contrară celei
exprimate de către lider.
 5.
Subalternul va contribui cu toată
facultatea sa la dezvoltarea organizației.
Această dăruire de sine față de organizație
va fi răsplătită cu crearea unor principii
morale de comportament; cunoașterea
și perfecționarea sinelui; creșterea nivelului
rea nivelului autorității personaleîn colectiv și în final, evide
 5. Subalternul va înainta în
situații în care conducătorul
se retrage. Conducătorul are
nevoie de devotamentul subalternilor.