Reputația socială și

prezentarea Sinelui
Ultimul curs
• După încheierea facultății intenționezi să începi o mică
afacere: o firmă de PR. Ai nevoie de câțiva colaboratori și
de un partener de afaceri. Pe ce criterii îi alegi?

Exemplu-exercițiu
• Capital intelectual, cunoștințe sociale
• Cooperare între membri
• Informații privind “a treia persoană”

Conservarea cunoștințelor
într-un grup social
• Prin observație directă
• Prin comunicare interpersonală (dezvăluire, conversație)
• Zvonuri, bârfe
(procese sociale fundamentale – observații împărtășite
celorlalți, concluzii parțiale, compararea evaluărilor,
influențare reciprocă, exagerări, bârfă etc.)

Cum dobândim cunoștințe sociale

despre cei care fac parte din
comunitatea noastră?
• Doar la om se poate vorbi de cunoaștere socială indirectă.

“Ce se mai aude?”

• Judecăți de valoare
• Trăsături generale (și permanente) de caracter (erudit,
glumeț, afemeiat, enervant, parolist etc.)
ROLUL CONVERSAȚIEI

“Cum e cutare?”
• Se referă la calități umane specifice în condițiile unor
diferențe de performanță între indivizi
• Calitățile vizate sunt importante pentru comunitate ( “face
prăjituri bune”, instalator bun, diagnostician bun, “prost
de bun”, etc.)

Ce este reputația?
• La adaptare și supraviețuire în comunitate (cooperarea
mutuală, altruismul reciproc, proiectele de viitor,
organizarea, specializarea tehnică, eliminarea trișorilor)

La ce folosește reputația?
Erving Goffman, The Presentation of Self in Everyday Life
(1959)
Roluri asumate în viața cotidiană vs ipostaze teatrale
(asemănări, deosebiri, suprapuneri parțiale, analiza
asemănărilor, deosebirilor și suprapunerilor obținute în
urma comparației)
• One man show-ul (relatarea unui banc)
• Spectacolele sportive (“a face spectacol pe teren”)
• Nunți, botezuri, înmormântări (reprezentație motivată
altfel decât teatral)
• Conferințe, cursuri (profesorul actor)
• Munca (zugravul [ne]-supravegheat…)

Clasificare după “gradul de

puritate” al reprezentației
1. Fără granițe între “scenă” și “public” (același regim al realului)
2. Decor incomplet în teatru vs realitate complexă
3. Ton declamativ vs ton normal
4. Actorii solicită pe rând atenția publicului vs risipa de resurse,
atenție disipată
5. Înghețarea realității teatrale până se consumă reacția publicului vs
desfășurare rapidă șˆaparent gratuită a reprezentației
6. Explicații suplimentare în teatru vs “goluri” de sens în realitate
(cofuzie, multinivelare)
7. Emfază vs rostire normală
8. Economie de mijloace vs risipă, pierdere în detalii

8 deosebiri între reprezentațiile

teatrale și cele cotidiene
 …trebuie să fim ceea ce părem a fi

Conform “logicii teatrale”…

• Actori sinceri
• Actori cinici

Atitudinea față de propriul

rol
• Dublul angajament al actorului cotidian

idealizarea unei activități agreate social

A face bine + A lăsa impresia

că faci bine
• ex.: responsabili doar cu impresia artistică într-o
echipă(valet, soție)
• Estomparea elementelor/comportamentelor disonante cu
rolul asumat
• Schimbări posturale, voce, privire, semnale
• “complicitatea de deriziune”

Complicitatea de echipă
 Teatru Realitate
Sala de spectacol ---------- Zona anterioară
Culise ---------------------- Zona posterioară
Exteriorul teatrului ---------Zona exterioară

Zone ale comunicării sociale

1. Delatorul (renegat sau spion) – aparține echipei, este pro
public
2. Figurantul – pare de partea publicului, este pro echipă
3. Controlorul – sub acoperire, pro public
4. Mijlocitorul – între echipe, dar cointeresat
5. Non-persona – nu interacționează
6. Specialistul – discret, loial, neimplicat
7. Educatorul – pregătește actorii
8. Confidentul – “știe-tot”
9. Colegul – convenții, secrete profesionale

9 roluri contradictorii
Mesaje echivoce, suprapuneri de sensuri, replici biplane,
camuflări, deschidere progresivă, relații privilegiate
(închipuite sau nu), comunicare subterană

“the double-talk” (Goffman)

CE spui și CUM spui?

“Teatralitatea” complexă a
realității
 Articol despre relații, by yours truly:

http://www.contributors.ro/cultura/despre-monogamie-
%C8%99i-alte-rataciri/

Mulțumiri, discuții
• Vizionați filmul Who’s Afraid of Virginia Woolf? (1966, reg. Mike Nichols)
• Identificați și analizați cel puțin cinci stări emoționale dominante (inclusiv
derivate ale emoțiilor de bază) prin care trec protagoniștii (4 p.), explicând rolul
acestora în dinamica interpersonală specifice perechii tinere sau perechii în vârstă
(2 p.)
• Interpretați pe scurt filmul (într-o pagină separată) din perspectiva modelului
dramaturgic al lui E. Goffman (2 p.)
• Coerență, corectitudine, creativitate, stil (1 p.)
• Din oficiu (1 p.)
• Deadline: 15 mai, 11 pm.
• Textul va avea maxim 4 pagini (corp 12, TNR, spațiere 1,5, note de subsol,
bibliografie și diacritice) și va fi trimis prin e-mail la adresa
adela.toplean@gmail.com. Titlul mesajului va avea următoarele componente:
NUME, prenume, eseu Interpersonală

Temă eseu final