REABILITAREA MEDICALĂ

A PACIENȚILOR
CU BPOC
REALIZAT DE:
VASCAUȚAN MARICICA
GR.M1422
BPOC-ul este o afecţiune caracterizată prin obstrucţia parţial reversibilă a căilor
respiratorii, conform ghidului GOLD. Obstrucţia este de obicei progresivă, cu un răspuns inflamator anormal la
particulele de noxe şi gaze asociându-se cu manifestări sistemice.
BPOC-ulreprezintă un grup de boli cronice ireversibile ce determină dispnee prin obstrucţia bronşică(bronşită
cronică sau emfizem).
Mecanismul obstrucţiei este diferit pentru fiecare entitate.
• Bronşita cronică: prezenţa tusei cu expectoraţie cel putin trei luni pe an doi ani consecutiv.
• Emfizemul presupune distrucţia alveolelor cu predominanţa dispneei ca şi simptomatologie clinică.
În prezent BPOC-ul este considerat ca: boala cu prevalenţă în creştere la nivel global ,mult subdiagnosticată şi
raportată, cauză majoră de mortalitate şi invaliditate.
 Recuperarea respiratorie
-este un program multidisciplinar de ingrijire a pacienţilor cu afecţiuni respiratorii cronice ce are drept scop
creşterea calităţii vieţii pacientului prin creşterea activităţii fizice , reintegrarea în societate şi recâştigarea
autonomiei.

Programele de recuperare pot să fie folosite de la pacienţii cu risc de BPOC pana la BPOC sever.
 Obiective :

1.Ameliorarea simptomelor respiratorii

2.Creșterea toleranței la efort;
3.Ameliorarea calității vieții legată de starea de sănătate;
4.Ameliorarea anxietății și depresiei;
5.Reducerea numărului exacerbărilor;
6.Încurajarea autocontrolului activităților cotidiene;
7. Renunţarea la fumatul activ şi pasiv;
Reabilitarea pulmonara:
- intervenţie non-farmacologica, multidisciplinara, comprehensiva, individualizata pentru fiecare pacient;
- atinge planul fizic, psihic şi social;
- implică o echipa complexă:
medic, asistent medical, asistent social,
fizioterapeut, dietetician, psiholog.
Programele de reabilitare se desfăşoară:

- în spital:dizabilități sau după o exacerbare.Durata în medie-pîna la 20 zile;

- în ambulator:pacienții vin regulat la ședințe de recuperare;
- la domiciliu:asistența de reabilitare la domiciliu prin sistemul de îngrijire la domiciliu;Durata:6 saptamîni-18luni;

Un program cuprinzător de reabilitare pulmonara include antrenament fizic, asistenţă

nutriţională şi educaţie ;

În scopul cuantificării progreselor individuale şi al identificării zonelor care mai pot fi

ameliorate, pentru fiecare participant trebuie efectuate evaluări la data intrării în program,
dar şi pe parcurs;
 Componentele programului:
• Managementul medical
• Exerciţiu fizic
• Controlul respiraţiei
• Educaţie
• Suport emoţional
• Consiliere dietetica
 Fizioterapie

1.Inhalații,nebulizator,flux cald=pentru ameliorarea tusei;

2.Aerosoli=antibiotice,bronhodilatatoare,corticosteroizi;
3.Dispozitiv cu presiune pozitiva-pentru a crește inspirul și a asigura expansiunea pulmonară;
4.Oxigenoterapie
5.Balneoterapie:
-băi carbogazoase,cu rodon,natriu,clor=pentru îmbunătățirea diluției oxihemoglobinei;
-microclimate-de tip salină;
 Kinetoterapie Respiratorie:

1.Exerciții de creștere a rezistenței musculare;

2.Exerciții de creștere a forței musculare;
3.Exerciții de creștere a elasticității articulare;
4.Exerciții de creștere a stabilității;
5.Antrenamentul musculaturii respiratorii:reeducarea respirației,educarea
tusei;
6.Tehnici de relaxare
 Educaţia

- parte importantă a programului atât pentru pacient cat şi pentru familia lui;
- se poate face pe grupe de pacienţi sau individual, cu materiale scrise, vizuale;
- informaţiile îmbunătăţesc cunoştinţele privind medicaţia, tipul şi modul de administrare, recunoaşterea
semnelor de alarma;
 Managementul emoţiilor

• anxietate scurtează respiraţia;

• depresia este principala cauza a limitării generate de BPOC;
• psihoterapie de grup pentru pacient şi familie;
• cursuri pentru controlul stresului şi terapii de relaxare.
 Dieta
- dieta echilibrată şi menţinerea unei greutăţi sănătoase;
- o persoana obişnuita cheltuieşte 50 calorii/zi pentru respiraţie, iar un pacient cu BPOC 750 calorii/zi
(menţinerea cu greu a unei greutăţi normale);
- pacient subponderal trebuie sa câştige în greutate;
- pacient supraponderal trebuie sa ajungă la greutatea normala
(reduce dispneea prin scăderea presiunii în diafragm şi musculatura respiratorie) prin dieta şi exerciţiu fizic;
- mesele dese şi puţin voluminoase reduc dispneea şi incidenta refluxului gastro-esofagian;
- dieta echilibrată cu toate principiile nutritive ameliorează răspunsul imun şi capacitatea de metabolizare a
medicamentelor.
• Evitarea acutizării bolii (infecţiilor):
- vaccinarea,
- evitarea zonelor aglomerate,
- evitarea socializării cu persoane bolnave,
- tehnici de mobilizare a secreţiilor bronşice;
• Abandonarea fumatului
• Evitarea fumatului pasiv
• Evitarea expunerii la poluarea atmosferica
 Concluzie:
Astăzi, tratamentul medicamentos nu mai este suficient pacientului cu infirmitate respiratorie. Acesta are nevoie de
un ansamblu de măsuri complementare şi progresive, care să vizeze ameliorarea condiţiei clinice şi a condiţiei fizice
globale.
Ne-am propus să conducem activitatea de cercetare în două direcţii principale:
- încercarea inovatoare de a spori eficienţa terapiilor complexe de reabilitare respiratorie pentru menţinerea unei capăcităţi
de efort cât mai bună a pacientului şi studierea unor noi metode de recuperare.
- împiedicarea apariţiei exacerbărilor sau ameliorarea simptomatologiei, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi menţinerea
pacientului în activităţile zilnice pe o perioadă cât mai îndelungată.
În tot acest context al BPOC-ului se impune recuperarea respiratorie cu toate
componentele ei : program de kinetoterapie, educaţie, suportul psihosocial, comportamental si nutriţional.