CURAJUL

COMANESCU T. (ENACHE) ADRIANA

Master P.C.I.P. ANUL al II lea
Curajul este „forța morală de a înfrunta fără ezitare primejdiile și
dificultățile de orice fel', „tărie de caracter”, „pasiune pentru a
întreprinde ceva”.

Un vechi proverb sună așa: „ Curajul se vede în apărarea patriei ”.

Pe vremuri a fi curajos însemna să mergi la război, să te lupți

pentru supraviețuirea ta și a familiei tale.
În zilele noastre curajul este mai mult mental.

„Toate visele noastre se pot realiza dacă avem curajul să le

urmăm” (Walt Disney).

Avem însă mult mai multe frici și inamici invizibili decât aveau
strămoșii noștri.
Fără frică nu există curaj!
 Curajul nu mai este doar apanajul oamenilor despre care
citim în cărți sau îi vedem la televizor. Curajul îl manifestăm
fiecare dintre noi, în fiecare zi.

A fi curajos nu înseamnă să nu îți fie frică, ci a acționa în

ciuda fricii prezente. Ca și în definiția cuvântului,
frica/dificultățile/obstacolele nu dispar niciodată.

Dacă aștept momentul potrivit pentru a începe orice îmi

doresc, voi aștepta mult și bine…

Ne este teamă de respingere, de eșec, de abadon, de

necunoscut, etc. Toate acestea ne amândă visurile și
obiectivele și ne încarcă negativ.

Curajul înseamnă să faci ce ai de făcut atunci când îți este frică.

 Când ne gândim la frică, luăm întotdeauna în calcul
opțiunea ca ea să fie un avertizor, prin componenta ei
sănătoasă care ne protejează de orice pericol ar amenința
integritatea noastră fizică, psihică, materială sau
relațională.
Frica ne apără și ne ține departe de primejdii.

Oamenii pe care îi etichetăm curajoși experimentează frica,

o cunosc și o simt la fel ca noi toți ceilalți. Dacă nu ar face-
o nu ar fi curajoși, ci iresponsabili.

Diferența este că aceștia analizează obiectiv o situație și

decid să aibă curaj indiferent de ce simt în interior. De
aceea se și spune:
„Dacă nu ai curaj să faci un lucru, fă-l așa speriat cum ești”.
 Este binecunoscută povestea cu bulgărele de sare în care
personajele așteptau cu teamă să cadă de pe dulap in capul
lor în loc să –l mute undeva mai jos.

« Când te bate vântul în obraz, înveti sa îl înfrunti. » este un

alt proverb popular.

Am un exemplu personal: fetița mea nu a avut curaj să

meargă singură, deși făcuse primii pași, pană cand nu a
invățat să cadă.

Curajul poate fi o lecție de viață și ne poate lua timp să îl

învățăm, să îl interiorizăm și să acționăm în baza lui.

Acest lucru se va întâmpla atunci când ne acceptăm frica,

atunci când o asimilăm ca parte din noi, ca trăire firească.
• Frica ne atrage atenția că suntem într-o situație nouă,
necunoscută, ne poate ajuta să fim precauți și
prevăzători, având astfel o conotație pozitivă. Devine
nocivă atunci când ne blochează acțiunea. Iar acest
lucru se întâmplă când ne pierdem în propriile
gânduri și scenarii, când anticipăm prea mult și
renunțăm prea ușor la un obiectiv.

• Acceptarea fricii înseamnă acceptarea propriilor

imperfecțiuni și vulnerabilități.

• Curajul înseamnă autocunoaștere și acțiune.

 AUTOCUNOAŞTERE ŞI
DEZVOLTARE PERSONALĂ
 De ce autocunoastere si dezvoltare personala…?

 Optimizarea increderii in sine si in ceilalti

 Pregatirea pentru succes
 Achizitionarea unor compentente si atitudini necesare dezvoltarii
personale
 Cresterea interesului pentru schimbare, invatare, dezvoltare
 Participarea activa la propria educatie si la integrarea in viata sociala
 Facilitarea accesului la oferta de educatie, formare si dezvoltare
profesionala, la oportunitatile de cariera

Marele Socrate a coborât filosofia din cer pe pământ, făcându-şi un mod de

viaţă din încercarea de a transpune în activitatea zilnică celebrul îndemn de
pe frontispiciul oracolului lui Apollo din Delphi:
„Omule, cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul şi Zeii!”

Cunoaste-te pe tine insuti si prin tine lumea!

Autocunoasterea = primul pas in dezvoltarea personala si profesionala

 Toti oamenii au calitati si lucruri pe care doresc sa le schimbe!

 Fiecare are ceva de care sa se bucure!
 Invata din problemele cu care te confrunti!
 Fii tu insuti! Ai incredere in tine!
 Fiecare persoana este unica! Este valoroasa in sine!
CURAJUL INBUNĂTĂŢEŞTE STILUL
DE VIAŢĂ
 Cum afectează
curajul calitatea stilului de viaţă
- Orientare realistă în viaţă;
- Se acceptă pe sine, pe alţii şi lumea înconjurătoare;
- Are un înalt grad de spontaneitate;
- Este centrat pe probleme şi nu pe trăirile subiective;
- Atitudine de detaşare şi nevoie de intimitate;
- Autonomie şi independenţă;
- Aprecire elastică a lucrurilor şi a oamenilor, lipsită de stereotipuri;
- Are experienţe spirituale sau mistice profunde, deşi nu în mod necesar
cu caracter religios;
- Se identifică cu omenirea, are interese sociale puternice;
- Relaţiile sale afective, intime sunt profunde şi cu mare încărcătură
emoţională, practicate cu puţine persoane, şi nu superficiale, dar cu
multe persoane;
- Împărtăşeşte atitudini şi valoridemocratice;
- Nu confundă mijloacele cu scopurile;
- Simţul umorului este superior, detaşat filosofic, nu ostil şi vindicativ;
- Are mare potenţial creator;
- Se opune conformismului cultural;
- Transcede mediul lui de viaţă, nu se conformează acestuia.
A. H. Maslow (1976)
 Cum afectează curajul calitatea stilului
de viaţă
Stil de viaţă – totalitatea comportamentelor şi deciziilor care au relevanţă
pentru calitatea vieţii individului în următoarele domenii:

Calitatea vieţii individuale – cuprinde dimensiunile: fizică (sănătate fizică,

igienă personală, alimentaţie, exerciţiu); psihologică (sănătate şi adaptare
psihologică, cogniţii); spirituală (valori personale, standarde de conduită,
convingeri spirituale)

Calitatea vieţii sociale - cuprinde dimensiunile: apartenenţă fizică (cămin,

şcoală/loc de muncă, vecini, comunitate); apartenenţă socială (partener,
familie, prieteni, colegi, vecini şi membrii comunităţii); apartenenţă
comunitară (servicii sociale şi de sănătate, loc de muncă, programe
educaţionale şi recreaţionale, activităţi comunitare)
Dezvoltarea carierei şi calitatea vieţii profesionale - cuprinde
dimensiunile: dezvoltarea carierei (activităţi şcolare şi de voluntariat,
muncă remunerată); organizarea timpului liber (activităţi care promovează
relaxarea şi reducerea stress-ului); dezvoltare personală (activităţi care
promovează menţinerea sau îmbunătăţirea cunoştinţelor sau abilităţilor,
adaptarea la schimbare).
 BIBLIOGRAFIE

1. COLLINS, Carole, CHRISTISON, C. Trezeşte-te! E mai târziu decât

crezi: Exerciţii zilnice pentru o viaţă mai bună. Trad. de Dorin Nistor.
Iaşi: Polirom, 2004. 246 p.
2. Briceag S. (coord.) Sănătate psihică și stil de viață / Acad. De științe
a Rep. Moldova, Univ. de Stat “A. Russo” din Bălți, Lab. Stres-
Control; coord,: S. Briceag [et. al.]. Bălți: S. n., 2013 (Tipografia din
Bălți).- 228p.
3. Maslow, A.H. (1970). Motivation and Personality. NewYork: Harper
& Row, pp.19-33.
4. Maslow, A.H. (1993). The farther Reaches of Human nature. New
York: Penguin / Arkana, p.289.
5. Rapee, R., Wignall, A., Hudson, J. & Schniering, C. (2011).
Tratamentul anxietății la copii și adolescenți. O abordare
fundamentată științific. Cluj-Napoca: ASCR