Catedra:Merceologie,Tehnologie si Comert

Tema:Metode de gestiune a stocurilor

A efectuat:Iachim Dan
A verificat: Balan Mariana
Chisinau, 2019
 GESTIUNEA STOCURILOR

STOCURILE reprezintă cantităţi de resurse

materiale sau produse (finite sau într-un stadiu
oarecare de fabricaţie) acumulate în depozitele de
aprovizionare ale unităţilor economice într-un
anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă
de timp determinată, în vederea unei utilizări
ulterioare.

2
Necesarul - in stocuri trebuie astfel stabilit incat sa stimuleze intreprinderea in folosirea cat mai
eficienta a acestor valori, in mobilizarea tuturor factorilor care sa conduca la accelerarea vitezei de
rotatie, pentru reducerea absoluta sau relativa a stocurilor. Necesarul de stocuri trebuie sa exprime
nevoile reale de fonduri; abaterile de la criteriul realitatii due la greutati financiare: imobilizari in cazul
supradimensionarii necesitatilor, nerealizarea volumului activitatii in cazul subdimensionarii lor.

 Se pot retine mai multe metode de

dimensionare a stocurilor:

metoda extrapolarii

metoda standard

metoda analitica etc.

Firma poate folosi trei politici
distincte pentru gestionarea

“
ciclului de exploatare:

⋄ a) o politica agresiva: realizarea unei cifre maxime de afaceri cu stocuri minime,

ceea ce maximizeaza rentabilitatea
⋄ b) O politica defensiva, care isi propune realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri
si lichiditati ridicate. Rentabilitatea va fi, in acest caz, afectata de cosrurile
suplimentare ale prudentei in asigurarea cu stocuri a continuitatii activitatii de
exploatare.
⋄ c) O politica echilibrata (intermediara) este cea care armonizeaza relatia
contradictorie dintre rentabilitate si risc. 4
In ceea ce priveste finantarea activelor circulante intr-o politica agresiva (1), accentul cade in principal pe pasivele pe
termen scurt (datorii de exploatare, credite bancare etc.), care au cele mai mici costuri de procurare a lor, dar care
determina si o preocupare stresanta de a reinnoi creditele pe termen scurt, la dobanzi mai mari sau chiar riscul unei
lipse de capital.

Politica defensiva (2) are in vedere finantarea activelor circulante in principal, din surse permanente (fondul de
rulment), care au costuri de procurare mult mai mari, dar si o acoperire suficienta impotriva riscului de reinnoire a
creditelor si a cresterii ratei dobanzilor.

O politica neutra (3) consta in sincronizarea perfecta dintre scadentele activelor si pasivelor pe termen scurt.
Rentabilitatea si riscul ce ar insoti formarea activelor si pasivelor circulante au sensuri contrare si se neutralizeaza intr-
o oarecare masura. Fondul de rulment ar reprezenta marja de siguranta pentru finantarea activelor circulante si pentru
autonomia financiara a intreprinderii.

5
 Metoda
extrapolarii
Dimensionarea stocurilor dupa metoda
extrapolarii sau metoda globala porneste de
la ideea unei legaturi directe intre fondul de
rulment, ca sursa permanenta de finantare,
si cifra de afaceri, legatura ce poate fi
exprimata sub forma raportului FR/CA.
Exemplu:
FR0 = 40000
CA0 = 100000
CA1 = 125000
FR1 = FR0 / CA0 * CA1
FR1 = (40000/100000)*125000=50000
Aceasta metoda leaga evolutia fondului de rulment numai de cifra
de afaceri, netinand seama de alti factori:

• natura relatiilor cu clientii

• respectiv cresterea sau descresterea soldului contului client
• natura relatiilor cu furnizorii
• respectiv cresterea sau scaderea soldului acestui cont si chiar de
evolutia stocurilor
• respectiv cresterea sau scaderea acestora in functie de viteza de
rotatie.

Dupa cum se observa, determinarea necesarului pentru stocuri nu se poate

face in afara altor active si pasive de exploatare (ct. clienti, ct. furnizori).
 Metoda standard
Metoda standard sau metoda termenelor de plata vizeaza
determinarea nevoilor de finantat ale ciclului de exploatare aprovizionare
exprimate initial in zile/cifra de afaceri si abia in etapa a doua, in
volum valoric.
Se porneste de la faptul ca necesarul de finantat al ciclului de stocaj
exploatare rezulta din decalajul dintre incasari si plati,legat de
diferite operatiunica: productie
. Cand exista decalaj permanent intre incasari si plati desfacere
intreprinderea trebuie sa apeleze la resurse permanente, adica pe
termen lung, respectiv trebuie sa-si constituie fond de rulment.

Aceasta metoda decurge in 2 etape:

In prima etapa se evalueaza durata de rotatie a fiecarui post din activul de
exploatare si pasivul de exploatare, exprimata in numar de zile de flux, astfel:

- durata stocurilor

- in zile de cumparare pentru materii prime, materiale, marfuri

etc;

- in zile ale ciclului de productie pentru productia neterminata,

semifabricate;

- in zile sortare, ambalare, pentru productia finita.

- durata creditului-client, in numar de zile/vanzari;

- durata creditului furnizor, in numar de zile/cumparari.

⋄
“
In etapa a doua se estimeaza toate nevoile ciclului de exploatare in
functie de un indicator unic al activitatii - cifra de afaceri sau volumul
vanzarilor.
⋄ Fiecare durata de rotatie se converteste in zile/cifra de afaceri,
coeficientul de conversiune depinzand de ponderea structurii
costurilor.

Exemplu
- Situatia bilantiera a unei societati comerciale la sfirsitul exercitiului expirat se prezinta astfel:

10
 Activ Pasiv

Imobilizari 10 mil Capit.propriu 12 mil

Stocuri 5.5 mil Datorii la termen 6 mil

Clienti 3,0 mil Furnizori 2.5 mil

Disponibil 2.0 mil

Total A 20.5 mil Total P 20.5 mil

- pentru exercitiul curent intreprinderea isi propune:

♦ cifra de afaceri 31 mil.
♦ costul marfurilor 21 mil. (70% din CA)
♦ cumparari de marfuri 18 mil.

11
Determinarea necesaruluide finantat pentru active de exploatare, dupa metoda
standard, se realizeaza in felul urmator:

a)Calcularea duratei in zile a elementelor ciclului de exploatare:

· durata stocajului = (Stocuri*360)/costul marfii=2.5*360/14=141 zile
· durata creditului client = (creante client*360)/cifra de afaceri=3*360/31=36zile
· durata creditului furnizor = furnizori*360/cumparatori=2.5*360/18=50 zile

b) Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare:

- Stocaj (41 x 70%)98,7 zile
- Credit client36,0 zile
- Credit furnizor (50 x 70%)35,0 zile
Fond de rulment in zile = 98,7 + 36 - 35 =99,7 zile
Fond de rulment sume=(30*99.7)/360=8308333, ceea ce reprezinta 27,69% din CA

12
Metoda KANBAN
Aceasta metoda a fost dezvoltata in Japonia de firma Toyota. Denumirea
sistemului Kanban vine din faptul ca se plaseaza un carton in uzine
pentru a cere noi piese. Aceasta metoda este acum utilizata in SUA (IBM,
General Motors, General Electric etc.) si in Europa.
Ea este denumita, de asemenea, metoda stocului zero sau metoda de
productie in flux continuu.

Ideea de baza a sistemului consta in aceea ca intreprinderea trebuie sa detina un

stoc minimal, dar pentru aceasta furnizorii sai ar trebui sa poata livra la timp
piesele care ii sunt necesare intreprinderii. Acest sistem este mai larg decat un
sistem de gestiune a stocurilor. Este, de asemenea, un sistem de gestiune. Suma
stocurilor este redusa la minimum, ca si timpul si distanta dintre diferitele
operatiuni.
 Pentru ca firma sa poata livra rapid, trebuie ca ea sa intretina relatii urmarite cu furnizorii
sai si sa existe o buna coordonare.
Sistemul Kanban modifica ipotezele modelului clasic:
• diminueaza costul de comanda al stocurilor. Acesta poate fi obtinut printr-o
localizare judicioasa a unitatilor de productie;
• diminueaza stocul de securitate. Acesta poate fi obtinut, ameliorand relatiile dintre
intreprindere si furnizorii sai.

Metoda Kanban considera ca aceste costuri pot fi

minimizate gratie unei mai bune localizari si coordonari
intre intreprinderi.
Metoda analitica
Metoda analitica vizeaza determinarea necesarului de
active circulante pe fiecare element in parte, urmand ca
in final sa se insumeze. Prin urmare, se va stabili
necesarul pentrumarfuri, ambalaje, alte active (obiecte
de inventar, echipament si materiale de protectie,
materiale si piese de schimb) si stocuri pentru productie
(materii prime, materiale, combustibil,
productie neterminata etc.)

Nmf=Sf-R-I + Cc
• Stocul final de marfuri se determina pornind de la
N,nf = necesarul de marfuri;
doi indicatori: volumul desfacerilor (D) si norma de stoc
Sf= stocul final de marfuri anual, trimestru;
in zile (Sz) sau stoc/zile desfaceri, dupa formula
I =impozitul pe profit;
urmatoare:
R= rabatul comercial;
Sf=(D*Sz)/T
Cc = cheltuieli aferente stocurilor.
 Metoda ABC de gestiune a stocurilor
In cadrul preocuparilor de determinare a marimii
optime a stocurilor, activitatea de planificare
economica si financiara a trebuit sa rezolve o alta
relatie contradictorie. Astfel, urmarind distributia
dupa valoare a stocurilor de active circulante din
majoritatea intreprinderilor, s-a observat ca circa
70% din numarul articolelor existente in stocuri
reprezinta numai circa 10% din valoarea totala a
acestora, in timp ce aproximativ alte 10% din
numarul articolelor detin circa 70% din valoarea
totala a stocurilor. In aceasta situatie, nu se mai
justifica, din punct de vedere financiar, urmarirea
si controlul detaliat al stocurilor de valoare mica,
dar care detin o pondere mare ca numar de
articole, folosindu-se, in acest scop, metode
globale. 16
 O strategie eficienta de gestiune a stocurilor a fost fundamentata de
'Metoda ABC' care imparte stocurile de active circulante in trei grupe:

- grupa A (putine, dar valoroase): articole de active

circulante de valoare mare pe unitatea de masura, dar
cu pondere mica in numarul total de articole;
- grupa B: articole de active circulante de valoare
medie si cu pondere medie in numarul total de articole;
- grupa C ('multe, dar marunte'): articole de valoare
mica pe unitatea de masura, dar cu pondere ridicata in
numarul total de articole.
Metoda ABC permite:
- o urmarire detaliata a stocurilor din grupele A, B si o determinare a marimii
matematice optime a acestora, astfel ca necesarul de capitaluri pentru formarea si
pastrarea lor sa fie minim. Pentru aceste grupe se justifica folosirea metodelor
analitice de fundamentare a nevoii de functionare pe tipuri de stocuri (curente, de
siguranta etc.), pe categorii de stocuri (de materiale, de produse in curs, de
produse finite) si chiar pe elemente componente nominalizate (pe fiecare fel de
materiale, de produse, in curs de produse finite);
- o urmarire globala a stocurilor din grupa C (materiale si produse diverse) care se
vor aproviziona in loturi mari, pentru perioade mari de timp, pentru a reduce, in
acest fel, cheltuielile de transport - aprovizionare.
 Viteza de rotatie

Viteza de rotatie a activelor circulante si, prin urmare, a stocurilor reprezinta un indicator
calitativ al activitatii unitatilor economice exprimand eficienta folosirii acestora; ea se exprima
prin intermediul a doi indicatori: viteza de rotatie in zile sau durata in zile a unui circuit si
coeficientul vitezei de rotatie sau numarul de circuite pe care le parcurg mijloacele circulante
intr-o perioada de timp (de obicei,un an).
• Viteza de rotatie in zile (V) se determina ca un raport in care la numarator inscriem
produsul dintre stocul mediu (S) si numarul de zile din an sau trimestru (T), iar la numitor,
volumul cifrei de afaceri (CA) anual sau pe trimestre.
V=SxT/CA
Acelasi rezultat se obtine raportand perioada de timp (T), an sau trimestru, la coeficientul
vitezei de rotatie sau numarul de circuite (NC), in cazul ca se cunoaste acest din urma
indicator.
V=T/NC
Coeficientul vitezei de rotatie sau numarul de circuite pe care le parcurg
activele circulante intr-o perioada de timp (NC) se calculeaza, fie ca raport intre
cifra de afaceri (CA) si stocul mediu ( S), fie ca raport intre perioada de timp (T) si
viteza de rotatie in zile (V).
NC=CA/Ssau NC=T/V
In vederea obtinerii acestor indicatori, unitatile economice calculeaza, in prealabil,
stocurile medii dupa urmatoarele formule:
Str=(Si+Sf)/2San=∑Str/4
in care:

Str = stocul mediu trimestrial;

Si = stocul initial al trimestrului;
Sf= stocul final trimestrial;
San, = stocul mediu anual.

20
 Sisteme de gestiune a stocurilor de productie

Sistemele de gestiune a stocurilor se diferentiaza in functie de natura

consumului (constant sau variabil) si de intervalul de timp la care se manifesta
cererea de reaprovizionare (intervalul dintre doua aprovizionari succesive) care
la randul lui poate fi constant sau variabil.In functie de cei doi factori, vor rezulta
patru tipuri de gestiune a stocurilor.

21
Sistemul cu cerere constanta la intervale egale (Cc - Tc)
Se caracterizeaza printr-un consum constant in timp drept, in care
la intervale egale de timp se cer (se comanda) cantitati egale.

Deci: T1 =T2= Tn
N1 =n2= nn
Nn - cerere in perioada 'n';
Tn - intervalul de timp pentru care se asigura consumul din cadrul
stocului (la care se reinnoieste stocul).

22
Sistemul cu cerere constanta la intervale variabile
Se caracterizeaza printr-un consum variabil in timp, drept pentru care se pot
comanda (cere) cantitati egale, dar la intervale neegale de timp.
Comenzile se lanseaza in momentul in care nivelul stocului se situeaza la nivelul
punctului de comanda.

23
Sistemul cu cerere variabila la intervale constante de timp Se
caracterizeaza prin existenta unui consum neuniform in timp, ceea ce face
ca pentru perioade de timp egale sa se consume cantitati diferite, ce deter-
mina cantitati variabile necesare pentru completarea stocului.

Deci:T1=T2 = T3 = Tn
N1 ≠ n2 ≠n3 nndeoarece:
Ni = S – Siex, in care:
S - stocul de productie normat;
Siex - stocul existent in momentul sosirii unei noi
comenzi.
Comenzile se lanseaza la intervale de timp constante,
comandanduse cantitati variabile.

24
Sistemul cu cerere variabila la intervale variabile de timp
Se caracterizeaza prin existenta unui consum variabil pe unitatea de timp si
cu o cerere variabila in timp.
Aceasta determina ca in functie de consumul corespunzator anumitor
perioade sa existe un nivel variabil al stocului, ceea ce face ca pentru
recom-pletarea stocului sa se foloseasca cantitati variabile.

Deci:
T1≠T2≠…≠Tn
N1≠n2≠…nn
S1≠S2≠…Sn
Comenzile se lanseaza in momentul in care nivelul
stocului se situeaza la nivelul unor puncte de comanda.
Cantitatile comandate la un anumit moment sunt egale
cu stocul pentru perioada respectiva (Si) minus stocul
existent (Siex):
Ni=Si-Siex
Sfarsit
26