Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A efectuat:Iachim Dan
A verificat: Balan Mariana
Chisinau, 2019
GESTIUNEA STOCURILOR
2
Necesarul - in stocuri trebuie astfel stabilit incat sa stimuleze intreprinderea in folosirea cat mai
eficienta a acestor valori, in mobilizarea tuturor factorilor care sa conduca la accelerarea vitezei de
rotatie, pentru reducerea absoluta sau relativa a stocurilor. Necesarul de stocuri trebuie sa exprime
nevoile reale de fonduri; abaterile de la criteriul realitatii due la greutati financiare: imobilizari in cazul
supradimensionarii necesitatilor, nerealizarea volumului activitatii in cazul subdimensionarii lor.
metoda extrapolarii
metoda standard
“
ciclului de exploatare:
Politica defensiva (2) are in vedere finantarea activelor circulante in principal, din surse permanente (fondul de
rulment), care au costuri de procurare mult mai mari, dar si o acoperire suficienta impotriva riscului de reinnoire a
creditelor si a cresterii ratei dobanzilor.
O politica neutra (3) consta in sincronizarea perfecta dintre scadentele activelor si pasivelor pe termen scurt.
Rentabilitatea si riscul ce ar insoti formarea activelor si pasivelor circulante au sensuri contrare si se neutralizeaza intr-
o oarecare masura. Fondul de rulment ar reprezenta marja de siguranta pentru finantarea activelor circulante si pentru
autonomia financiara a intreprinderii.
5
Metoda
extrapolarii
Dimensionarea stocurilor dupa metoda
extrapolarii sau metoda globala porneste de
la ideea unei legaturi directe intre fondul de
rulment, ca sursa permanenta de finantare,
si cifra de afaceri, legatura ce poate fi
exprimata sub forma raportului FR/CA.
Exemplu:
FR0 = 40000
CA0 = 100000
CA1 = 125000
FR1 = FR0 / CA0 * CA1
FR1 = (40000/100000)*125000=50000
Aceasta metoda leaga evolutia fondului de rulment numai de cifra
de afaceri, netinand seama de alti factori:
- durata stocurilor
Exemplu
- Situatia bilantiera a unei societati comerciale la sfirsitul exercitiului expirat se prezinta astfel:
10
Activ Pasiv
11
Determinarea necesaruluide finantat pentru active de exploatare, dupa metoda
standard, se realizeaza in felul urmator:
12
Metoda KANBAN
Aceasta metoda a fost dezvoltata in Japonia de firma Toyota. Denumirea
sistemului Kanban vine din faptul ca se plaseaza un carton in uzine
pentru a cere noi piese. Aceasta metoda este acum utilizata in SUA (IBM,
General Motors, General Electric etc.) si in Europa.
Ea este denumita, de asemenea, metoda stocului zero sau metoda de
productie in flux continuu.
Nmf=Sf-R-I + Cc
• Stocul final de marfuri se determina pornind de la
N,nf = necesarul de marfuri;
doi indicatori: volumul desfacerilor (D) si norma de stoc
Sf= stocul final de marfuri anual, trimestru;
in zile (Sz) sau stoc/zile desfaceri, dupa formula
I =impozitul pe profit;
urmatoare:
R= rabatul comercial;
Sf=(D*Sz)/T
Cc = cheltuieli aferente stocurilor.
Metoda ABC de gestiune a stocurilor
In cadrul preocuparilor de determinare a marimii
optime a stocurilor, activitatea de planificare
economica si financiara a trebuit sa rezolve o alta
relatie contradictorie. Astfel, urmarind distributia
dupa valoare a stocurilor de active circulante din
majoritatea intreprinderilor, s-a observat ca circa
70% din numarul articolelor existente in stocuri
reprezinta numai circa 10% din valoarea totala a
acestora, in timp ce aproximativ alte 10% din
numarul articolelor detin circa 70% din valoarea
totala a stocurilor. In aceasta situatie, nu se mai
justifica, din punct de vedere financiar, urmarirea
si controlul detaliat al stocurilor de valoare mica,
dar care detin o pondere mare ca numar de
articole, folosindu-se, in acest scop, metode
globale. 16
O strategie eficienta de gestiune a stocurilor a fost fundamentata de
'Metoda ABC' care imparte stocurile de active circulante in trei grupe:
Viteza de rotatie a activelor circulante si, prin urmare, a stocurilor reprezinta un indicator
calitativ al activitatii unitatilor economice exprimand eficienta folosirii acestora; ea se exprima
prin intermediul a doi indicatori: viteza de rotatie in zile sau durata in zile a unui circuit si
coeficientul vitezei de rotatie sau numarul de circuite pe care le parcurg mijloacele circulante
intr-o perioada de timp (de obicei,un an).
• Viteza de rotatie in zile (V) se determina ca un raport in care la numarator inscriem
produsul dintre stocul mediu (S) si numarul de zile din an sau trimestru (T), iar la numitor,
volumul cifrei de afaceri (CA) anual sau pe trimestre.
V=SxT/CA
Acelasi rezultat se obtine raportand perioada de timp (T), an sau trimestru, la coeficientul
vitezei de rotatie sau numarul de circuite (NC), in cazul ca se cunoaste acest din urma
indicator.
V=T/NC
Coeficientul vitezei de rotatie sau numarul de circuite pe care le parcurg
activele circulante intr-o perioada de timp (NC) se calculeaza, fie ca raport intre
cifra de afaceri (CA) si stocul mediu ( S), fie ca raport intre perioada de timp (T) si
viteza de rotatie in zile (V).
NC=CA/Ssau NC=T/V
In vederea obtinerii acestor indicatori, unitatile economice calculeaza, in prealabil,
stocurile medii dupa urmatoarele formule:
Str=(Si+Sf)/2San=∑Str/4
in care:
20
Sisteme de gestiune a stocurilor de productie
21
Sistemul cu cerere constanta la intervale egale (Cc - Tc)
Se caracterizeaza printr-un consum constant in timp drept, in care
la intervale egale de timp se cer (se comanda) cantitati egale.
Deci: T1 =T2= Tn
N1 =n2= nn
Nn - cerere in perioada 'n';
Tn - intervalul de timp pentru care se asigura consumul din cadrul
stocului (la care se reinnoieste stocul).
22
Sistemul cu cerere constanta la intervale variabile
Se caracterizeaza printr-un consum variabil in timp, drept pentru care se pot
comanda (cere) cantitati egale, dar la intervale neegale de timp.
Comenzile se lanseaza in momentul in care nivelul stocului se situeaza la nivelul
punctului de comanda.
23
Sistemul cu cerere variabila la intervale constante de timp Se
caracterizeaza prin existenta unui consum neuniform in timp, ceea ce face
ca pentru perioade de timp egale sa se consume cantitati diferite, ce deter-
mina cantitati variabile necesare pentru completarea stocului.
Deci:T1=T2 = T3 = Tn
N1 ≠ n2 ≠n3 nndeoarece:
Ni = S – Siex, in care:
S - stocul de productie normat;
Siex - stocul existent in momentul sosirii unei noi
comenzi.
Comenzile se lanseaza la intervale de timp constante,
comandanduse cantitati variabile.
24
Sistemul cu cerere variabila la intervale variabile de timp
Se caracterizeaza prin existenta unui consum variabil pe unitatea de timp si
cu o cerere variabila in timp.
Aceasta determina ca in functie de consumul corespunzator anumitor
perioade sa existe un nivel variabil al stocului, ceea ce face ca pentru
recom-pletarea stocului sa se foloseasca cantitati variabile.
Deci:
T1≠T2≠…≠Tn
N1≠n2≠…nn
S1≠S2≠…Sn
Comenzile se lanseaza in momentul in care nivelul
stocului se situeaza la nivelul unor puncte de comanda.
Cantitatile comandate la un anumit moment sunt egale
cu stocul pentru perioada respectiva (Si) minus stocul
existent (Siex):
Ni=Si-Siex
Sfarsit
26