Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAȚI

FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE BRĂILA


DEPARTAMENTUL MEDIU, INGINERIE APLICATĂ ȘI AGRICULTURĂ
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER – INGINERIA ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI

PROIECT
LA METODE FIZICE AVANSATE DE PURIFICAREA APELOR UZATE

TITLUL PROIECTULUI
EPURAREA AVANSATĂ A APELOR UZATE MUNICIPALE

2019-2020
CAPITOLUL I. TEMA DE PROIECTARE
 Proiectarea unei stații de epurare a apei uzate urbane,
cunoscând:
 1. Debitul de calcul

Debitul stației de epurare Debitul emisarului


Qzi,med=0,275 m3/s
Qzi,max=0,315 m3/s QMureș=732 m3/s

Qh,min=0,235 m3/s
Qh,max=0,355 m3/s

 2. Compoziția apelor uzate care sunt introduse în stația de


epurare:
 Solide în suspensie : MTS = 462 mg/l
 Substanțe organice : CBO5=318 mg O2/l ; CCOCr=410 mg O2/l
 Azot total : NT= 38 mg/l
 Gradul de diluție

Un parametru care intervine în calculele de proiectare a unei stații de


epurare care deversează în emisar apa de suprafață este gradul (raportul)
de diluție:
unde: Q - debitul emisarului
q - debitul maxim zilnic de ape uzate; q=0,315 m3/s.

Substanța Valorile limită în funcție de gradul de


poluantă diluție
sau U.M. Gradul de diluție
indicatorul
de încărcare 0 50 100
Materii în 1 50 100
suspensie mg/l 25 100 200
CBO5 mg O2/l 15 60 100
 Grad de epurare

Prin grad de epurare se înțelege procentul de reducere, ca urmare a


epurării, a unei părți din elementele poluante de natură fizică, chimică și
biologică din apele uzate, astfel încât partea rămasă în apa epurată să
reprezinte valorile limită admisibile.

GE = (Ci / Cf ) * 100 (%),

unde:
 Ci - valoarea concentrației inițiale a indicatorului pentru care se determină
GE (mg/l)
 Cf - valoarea concentrației finale a aceluiași indicator după epurarea apei
uzate (mg/l)
 Din rezultate se observă că cea mai bună variată este cea cu NT(azot),
având concentrația după epurare de 0.6 mg/l în varianta II si V.

Variante NTPA
indicator I II III IV V 001/2009
Cf
MTS mg/l 5,55 2,22 14,81 3,70 1,48 35
CBO5 13,6 6,12 13,6 6,8 3,06 25
mgO2/l
CCOCr 8,1 3,2 20,4 4,08 1,6 125
mgO2/l
NT mg/l 1,1 0,6 5,7 1,1 0,6 10
CAPITOLUL II. CONSIDERENTE PRIVIND EPURAREA
APELOR UZATE MUNICIPALE

1. Poluanții caracteristici apelor uzate municipale


Principalele categorii de poluanți sunt:
 Reziduuri organice
 Nutrienți
 Substanțe toxice
 Suspensii inerte
 Alți compuși organici
 Apă caldă
 Contaminare bacteriologică
2. Impactul asupra mediului

 Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează în


etapele următoare:
a) Etapa de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;
b) Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizarea raportului
privind impactul asupra mediului;
c) Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra
mediului.
 Din punct d vedere al impactului asupra mediului, activitățile se clasifică
în trei categorii:
a) Cu impact nesemnificativ;
b) Cu impact redus;
c) Cu impact semnificativ.
3. Necesitatea epurării apelor uzate

Obiectivul principal al
epurării apelor uzate îl
constituie îndepărtarea
substanțelor în suspensie,
coloidale și în soluție, a
substanțelor toxice, a
microorganismelor, bacteriilor
în scopul unei dezvoltări
durabile a societății ca urmare
a măsurilor adecvate de
protecția mediului.
4. Condiții de calitate privind evacuarea apelor uzate

 Stațiile de epurare a apelor uzate urbane trebuie să fie concepute,


proiectate, construite, exploatate și întreținute astfel ca să aibă un
randament suficient în toate condițiile climatice normale ale locului în care
sunt amplasate. Este necesar să se țină seamă de variațiile sezoniere ale
încărcăturii la momentul conceperii acestor instalații.
 Acestea nu trebuie să conțină:
o Substanțe poluante cu grad ridicat de toxicitate;
o Materii solide în suspensie peste limita admisă;
o Substanțe care pot conduce la creșterea turbidității, formarea
spumei sau la schimbarea proprietăților organoleptice ale
receptorilor față de starea lor naturală.
5. Standarde și normative

 Proiectarea,construirea și întreținerea rețelelor de canalizare se realizează


în conformitate cu standardele și normele tehnice naționale din domeniu,
fără a antrena costuri excesive în ceea ce privește: volumul și
caracteristicile apelor uzate, prevenirea pierderilor, limitarea poluării
receptorilor naturali determinate de fenomenele hidrometeorologice
neobișnuite și colectarea apelor uzate menajere și industriale în rețelele de
canalizare ale localităților sau în stațiile de epurare a apelor uzate
municipale se realizează în condiții prevăzute la hotărârea – Normativ
privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale
localităților și direct în stațiile de epurare, NTPA – 002/2002.
 Stațiile de epurare a apelor municipale trebuie construite, exploatate și
întreținute astfel încât să se asigure performanțe corespunzătoare în
condițiile climatice normale. La proiectarea stațiilor de epurare se va ține
seama de variațiile sezoniere ale încărcării cu poluanți.
6. Caracteristicile apelor uzate municipale

 Acțiunea pe care apele uzate o exercită asupra receptorilor depinde de


compoziția și de concentrația lor în substanțe poluante.
 Din punct de vedere al naturii lor, substanțele poluante pot fi minerale,
organice, bacteriologice și biologice.
 Poluanții minerali provin din soluțiile sărurilor minerale, soluții de acizi și
baze, uleiuri minerale, particule argiloase, particule de minereu, de
zgura, nisip.
 Poluanții organici pot fi de proveniență vegetală și animală.
 Poluanții de natură bacteriologică și biologică reprezintă microorganisme
de diferite specii: ciuperci de drojdie și mucegai, alge mărunte și bacterii,
inclusiv bacteriile patogene. Acest gen de impurificare este caracteristică
apelor menajere și anumitor categorii de ape uzate industriale (abatoare,
spitale de boli contagioase, fabrici de prelucrare a pieilor, industrii de
medicamente,etc.).
CAPITOLUL III
TEHNOLOGIA ADOPTATĂ PENTRU EPURAREA APELOR
UZATE
1. Noțiuni teoretice
Stadiul actual al epurării apelor uzate industriale în România se
limitează la procesele convenționale de epurare care au loc în stațiile de
epurare industriale și municipale. Unitățile industriale realizează o
preepurare după care deversează efluenții industriali în sistemele de
canalizare pentu a fi epurate ulterior în stația municipală de epurare.
În funcție de încărcarea apelor uzate cu poluanți și modalitatea de
deversare, se pot utiliza variante de epurare convenționale care să includă
una sau mai multe procese :
 Procedee de epurare mecanică
 Procedee de epurare mecano-chimică
 Procedee de epurare mecano-biologică
 Procedee de epurare biologică
2. Calculul concentrațiilor intermediare relizate pentru etapele de epurare
mecanică și biologică

Varianta I G DZ DP
BNA +
FB
DS

Solid în CBO5 CCO Cr NT


suspensie

Cfg = 438,9 Cfg = 318 Cfg = 410 Cfg = 38


Cfd = 329,175 Cfd = 302,1 Cfd = 389,5 Cfd = 38
Cfdp = 148,128 Cfdp = 181,3 Cfdp = 272,7 Cfdp = 38
Cfna = 22,21 Cfna = 27,2 Cfna = 40,9 Cfna = 5,7
Cffb = 5,55 Cffb = 13,6 Cffb = 8,1 Cffb = 1,1
Varianta II BNA +
G DZ DP FB ACA
DS

Solid în
suspensie CBO5 CCO Cr NT

Cfg = 438,9 Cfg = 318 Cfg = 410 Cfg = 38

Cfd = 329,175 Cfd = 302,1 Cfd = 389,5 Cfd = 38

Cfdp = 148,128 Cfdp = 181,3 Cfdp = 272,7 Cfdp = 38

Cfna = 22,21 Cfna = 27,2 Cfna = 40,9 Cfna = 5,7

Cffb = 5,55 Cffb = 13,6 Cffb = 8,1 Cffb = 1,1

Cfca = 2,22 Cfca = 6,12 Cfca = 3,2 Cfca = 0,6


Varianta III G DZ C/F + DP BNA + DS

Solid în CBO5 CCO Cr NT


suspensie

Cfg = 438,9 Cfg = 318 Cfg = 410 Cfg = 38

Cfd = 329,175 Cfd = 302,1 Cfd = 389,5 Cfd = 38

Cfef = 98,75 Cfef = 90,6 Cfef = 136,3 Cfef = 38

Cfna = 14,81 Cfna = 13,6 Cfna = 20,4 Cfna = 5,7


C/F + BNA +
G DZ FB
Varianta IV DP DS

Solid în CBO5 CCO Cr NT


suspensie

Cfg = 438,9 Cfg = 318 Cfg = 410 Cfg = 38

Cfd = 329,175 Cfd = 302,1 Cfd = 389,5 Cfd = 38

Cfef = 98,75 Cfef = 90,6 Cfef = 136,3 Cfef = 38

Cfna = 14,81 Cfna = 13,6 Cfna = 20,4 Cfna = 5,7

Cffb = 3,70 Cffb = 6,8 Cffb = 4,08 Cffb = 1,1


C/F + BNA +
Varianta V G DZ FB ACA
DS DS

Solid în suspensie
CBO5 CCO Cr NT

Cfg =438,9 Cfg = 318 Cfg = 410 Cfg = 38

Cfd = 329,175 Cfd = 302,1 Cfd = 389,5 Cfd = 38

Cfef = 98,75 Cfef = 90,6 Cfef = 136,3 Cfef = 38

Cfna = 14,81 Cfna = 13,6 Cfna = 20,4 Cfna = 5,7

Cffb = 3,70 Cffb = 6,8 Cffb = 4,08 Cffb = 1,1

Cfca = 1,48 Cfca = 3,06 Cfca = 1,6 Cfca = 0,6


CONCLUZII
 Din punct de vedere ecologic și economic, varianta cea mai bună este
Varianta II sau V, având concentrația 0,6 mg/l.

Varianta II
•Grătare
•Deznisipatoare
•Decantoar primar
•Bazin cu nămol activ + decantoar secundar
•Filtru biologic
•Absorbția cu cărbune activ

Varianta V
•Grătare
•Deznisipatoare
•Coagulare - floculare + decantoar secundar
•Bazin cu nămol activ + decantoar secundar
•Filtru biologic
•Absorbția de cărbune activ
 Implementarea unor tehnologii de epurare avansată pentru recircularea
apelor uzate industrial se bazează, printre altele, pe funcționarea eficientă
a proceselor de epurare existente.
 Procesele de epurare avansata sunt capabile sa elimine poluantii prioritari
care de obicei nu pot fi eliminate prin aplicarea tehnologiilor conventionale
si care permit recirlularea sau chiar rreutilizarea efluentilor industriali.

S-ar putea să vă placă și