Management

Sanitar
AUTORITATEA ȘI RESPONSABILITATEA
MANAGERIALĂ
 Autoritatea și responsabilitatea
managerială

Managerul este acea persoană din cadrul organizației care are sarcina ca, prin intermediul funcțiilor
manageriale, cu ajutorul subalternilor și prin coordonarea activității, să atingă obiectivele.
 Rolurile manageriale- Mintzberg a prezentat 10 roluri
manageriale grupate pe trei mari categorii, astfel:
Roluri interpersonale:
Rol de reprezentare
Rol de lider
Rol de legătură
Roluri informaționale:
Rol de monitor
Rol de difuzor
Rl de purtător de cuvânt
Roluri decizionale
Rol de antreprenor
Rol de persoană care gestionează conflictele
Rol de persoană care alocă resursele
Rol de negociator
Rolurile interpersonale reflectă relațiile pe care
orice manager le are cu celelalte persoane și
modul cum gestionează aceste relații
1.Rol de reprezentare- managerul este autoritate formală, care îl implică atât legal, dar și social. Este nevoie de
semnarea anumitor documente, de participarea la întâlniri în sfera domeniului de activitate, dar și de primire a unor
invitați importanți la nivelul organizație, de implicarea ca și gazdă la diverse manifestări științifice.
Exemplu: managerul unei organizații cu rețea națională de furnizare servicii medicale, va semna documente,
contracte ale organizației, dar va fi și gazda pentru vizita unor personalități în domeniu, a unor reprezentanți ai
ministerelor, ai autorităților locale.
 Rolurile interpersonale reflectă relațiile pe care
orice manager le are cu celelalte persoane și
modul cum gestionează aceste relații
2. Rolul de lider- include relația cu subordonații, capacitatea și necesitatea ca un manager să își motiveze
subalternii. Rolul unui manager este și acela de a coordona. Managerul (din exemplul anterior), prin colaborare cu
departamentul de resurse umane, trebuie să aibă informații privind motivarea subalternilor, gradul de pregătire,
posibilitățile de îmbunătățire a perfomanțelor acestora.
3. Rol de legătură- managerul trebuie să stabilească legături cu exteriorul organizației, iar acest rol este important
deoarece nicio unitate nu poate funcționa independent de mediul din care face parte. Managerul trebuie să
participe la întâlniri cu alți manageri din domeniu, cu persoane care au rol de decizie și influență în domeniul
medical, la nivel național, dar și internațional.
 Rolurile informaționale

1. Rolul de monitor presupune capacitatea de analiză și sinteză a informațiilor; subalternilor le trebuiesc transmise
date filtrate din punct de vedere cantitativ și calitativ. Transmiterea unor mail-uri prin forward generalizat poate
duce la încărcarea subalternilor cu informații inutile, fără ca aceștia să aibe capacitatea de selecție corectă.
2. Rolul de difuzor- managerul trebuie să transmită doar anumite informații în funcție de tipul acestora, celor din
diverse departamente sau doar către conducerea departamentelor.
3. Rolul de purtător de cuvânt- deși majoritatea organizațiilor mari au o persoană care ocupă această funcție
pentru transmiterea unor informații spre exterior, acest rol îi revine și managerului în anumite situații- partcipări la
anumite conferințe, congrese, întâlniri în domeniu. Spre exemplu, managerul din exemplul nostru, anual
informează personal opinia publică privind realizările organizației, noile perspective.
 Rolurile decizionale- realizarea obiectivelor unei organizații se bazează pe capacitatea managerială
de a lua anumite decizii.

1. Rolul de antreprenor- presupune ca managerul să identifice oportunități pentru a facilita atingerea obiectivelor.
2. Rol de persoană care gestionează conflictele- în activitatea unei organizații pot să apară conflicte, chiar situații
critice, nu doar interpersonale, dar și interdepartamentale. Rolul managerului este să gestioneze corect, obiectiv
aceste situații. Spre exemplu, departamentul medical al unității este în conflict cu cel de marketing. Primul afirmă că
nu sunt destule consultații și nu își pot atinge obiectivele, deoarece cei de la marketing nu promovează serviciile spre
potențialii clienți. Cei de la marketing afirmă că, potențialii clienți aleg calitatea mai bună a altei organizații de profil.
Managerul trebuie să aibă acces la toate informațiile și să stingă acest conflict care generează stagnarea activității.
Atitudinea echidistantă, concentrată pe problemă și nu pe persoane în mod special este esențială.
 Rolurile decizionale- realizarea obiectivelor unei
organizații se bazează pe capacitatea managerială
de a lua anumite decizii
3. Rolul de persoană care alocă resursele- managerul este cel care stabilește prioritățile, stabilește planurile de
acțiune. Alocarea resurselor umane, materiale, financiare pe departamente trebuie făcută în funcție de nevoi. Dacă
managerul a lucrat anterior ca și coordonator al unui departament, nu poate aloca pe principiul ,, sentimental",
resurse peste necesar aici, defavorizând alte departamente.
4. Rol de negociator- putem spune că întreaga activitate a managerului poate fi privită ca o negociere: negociază cu
furnizorii achizitia unor medicamente, aparatură, încercând să obțină condiții cât mai bune de cumparare, negociază
cu un nou angajat salariul de angajare, negociază pentru a gestiona anumite conflicte.
Abilități manageriale
Abilități umane- managerul trebuie să nu uite că lucrează cu oameni și trebuie să aibă
capacitatea de a colabora, de a interacționa și de a motiva subalterni;
Abilități tehnice- managerul trebuie să cunoască domeniul în care lucrează și să dispună de
competențe pe domeniul de activitate al organizației. Managerul nu trebuie confundat cu cel
mai bun specialist în domeniu din cadrul organizației;
Abilități conceptuale- managerul trebuie să poată realiza strategii, să le implementeze, să aibă
capacitatea să înțeleagă anumite idei, propuneri.
Abilități manageriale
INFLUENȚAREA........
Influența reprezintă capacitatea de a schimba/de a influența modul de gândire al altei persoane.
De multe ori auzim termenul auzim expresia ,, a fost influențat...". Nu știm dacă acest aspect este
pozitiv sau negativ. În ceea ce privește capacitatea ca o persoană să influențeze o altă persoană/
grup, deosebim:
Manipularea
Persuasiunea
Manipularea
Manipularea reprezintă aspectul negativ, în
sensul în care o persoană/un grup sunt
influențate pentru a lua anumite decizii, dar
doar în avantajul celui care le manipulează.
 Persuasiunea
Persuasiunea reprezintă tot un mod
de influențare, dar în sensul în care
decizia luată este în avantajul
ambelor părți.
 Persuasiunea
Robert Cialdini în lucrarea sa ,,Psihologia
persuasiunii- Totul despre influențare" a
enumerat șase principii ale modului în
care putem fi influențați: reciprocitatea,
dovada socială, angajamentul și
consecvența, simpatia, autoritatea,
raritatea.
Persuasiunea-
Reciprocitatea
Reciprocitatea
Nu de puține ori am auzit expresia ,, Bine faci, bine
găsești". Este în natura omului de a răspunde cu
aceeași modedă la o favoare. De acest lucru se folosesc
multe companii în strategiile de marketing. Ni se oferă
consultații gratis, ni se fac reduceri substanțiale,
suntem ,,ajutați la greu " tocmai în ideea că vom
răspunde pozitiv, adică vom cumpăra produsul sau
serviciul respectiv. Acestui principiu i se potrivește
expresia ,,..cu placere, sunt sigur că data viitoare vei
face la fel pentru mine". Cum vei putea refuza să faci
orele suplimentare ale unui coleg, când el a facut acest
lucru pentru tine?
 Persuasiunea- Dovada
socială

Dovada socială
Fiecare persoană participă la viața socială după anumite
reguli. Ne îmbrăcăm adecvat unui eveniment, este bine să
participăm la anumite manifestări, frecventăm anumite
locații etc. De ce? Fiecare persoană dorește să fie integrată
în anumite cercuri, să fie acceptată de mediul respectiv.
Faptul că anumite persoane publice urmează o anumită
dietă sau se adresează pentru consultații unei clinici de
specialitate, va fi urmată de publicul larg. De acest lucru se
folosesc multe companii, de modelele pe care societatea le
urmează.
Persuasiunea- angajamentul și
consecvența
Angajamentul și consecvența
Principiul pornește de la ideea că majoritatea
oamenilor au prima tendință să se țină de
promisiunea făcută. Nutriționistul față în față cu
un pacient va folosi acest principiu, obținând în
fapt angajamentul unui pacient pentru un anumit
regim, apoi consecvența. Obținerea
angajamentului de,, cumpărare" al unui
produs/serviciu, efectele pozitive ale acestuia vor
duce de cele mai multe ori la consecvența
cumpărării. De câte ori ne schimbăm brandul de
deodorant, pastă de dinți, medicul curant? Rar,
dacă suntem mulțumiți, vom fi consecvenți
Persuasiunea- Simpatia
Simpatia
O persoană care ne este simpatică va avea o
influență mult mai mare asupra noastră. Lipsa de
compatibilitate interpersonală nu este de acuzat,
pur și simplu există persoane care nu pot colabora
pe anumite planuri. De aceea există posibilitatea
să ne alegem medicul, avocatul, nutriționistul.
Marile companii mizează pe acest principiu al
simpatiei. Un idol al adolescenților, ,, va vinde"
foarte ușor o anumită băutură carbogazoasă, un
sportiv îndrăgit, va face același lucru cu o pereche
de pantofi sport. De ce credeți că marile companii
investesc sume uriașe în camapanii publicitare
care includ actori, sportivi de performanță?
Persuasiunea-
Autoritatea

Autoritatea
Anumite persoane impun din partea celorlați
un anumit respect prin poziția pe care o
ocupă în societate: medic, preot, profesor. De
acest lucru se folosesc anumite campanii.
Emisiuni cu teme de educație privind
alimentația sănătoasă se folosesc de prezența
unor personalități în domeniu, a căror
expertiză va influența comportamentul
populației.
Persuasiunea- Raritatea

Raritatea
Orice lucru, cu cât este mai rar, cu atât este mai
valoros și mai dorit de oameni. De ce trufele au
un preț mare și cu toate acestea sunt
cumpărate? De ce anumite metale prețioase se
vând? Deoarece sunt rare, limitate. Acest
principiu este utilizat și în marketing: în limita
stocului disponibil, doar luna aceasta etc.
Persuasiunea

Principiile amintite mai sus sunt frecvent

folosite în marketing, în dorința de a
influența cât mai mulți potențieli clienți.
Este vorba de manipulare sau
persuasiune?
Dacă serviciul/produsul face ceea ce
promite și ceea ce dorește clientul, are
un preț acceptabil pentru acesta, este
vorba de persuasiune. Clientul cumpără
ceea ce caută pentru nevoile sale, iar
compania face profit din vânzare.
Autoritatea managerială
AUTORITÁTE, autorități, s. f. 1. Influență general acceptată a unei persoane, a unei organizații
sau a unei instituții în diferite sfere ale vieții sociale. 2. (Jur.) Pu­tere, drept de a emite dispoziții,
de a impune ascultare. 3. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri și să emită dispoziții cu
caracter obligatoriu. ♦ Repre­zentant al unui asemenea organ al puterii de stat. 4. Prestigiu de
care se bucură cineva sau ceva. ♦ Persoană care se impune prin cunoștințele sale, prin prestigiul
său.Din fr. autorité, lat. Auctoritas,-atis. 
Sursa: DEX '09 (2009) 
Autoritatea implică cel puțin două elemente:
Cel care dă comanda
Cel care primește comanda
Autoritatea managerială
Potrivit lui Max Webber, există 3 tipuri de autoritate:
Autoritatea tradițională
Acest tip de autoritate are la bază faptul că oamenii respectă anumite tradiții, recunosc ierarhii. Ca și
exemplu, ar fi autoritatea exercitată de casele regale, prin faptul că din generație în generație puterea
acestora se transmite.
Autoritatea charismatică
Definiția charismei este destul de dificilă. Frecvent folosim la adresa unei persoane descrierea că este
cherismatică, adică are anumite trăsături care o fac plăcută de ceilalți, iar aceștia o acceptă și o urmează,
acea personă devenind un lider.
Autoritatea legală- rațională
Acest tip de autoritate este legiferat, decurge din proceduri, metodologii. În cadrul unei organizații,
managerul are o astfel de autoritate în fața subalternilor, iar aceștia trebuie să respecte un set de proceduri.
Responsabilitatea managerială
Responsabilitatea este strâns legată de autoritate. Autoritatea este un instrument prin care
managerul atinge obiectivele față de care își angajează responsabilitatea. Managerul are
responsabilitatea atingerii obiectivelor planificate, iar autoritaea îi conferă mediul necesar pentru
aceasta.
Literatura de specialitate amintește mai multe tipuri de responsabilite:
Tipuri de responsabilitate în funcție de locul ocupat de manager în structura ierarhică
Tipuri de responsabilitate față de mediul intern și extern al organizației
Tipuri de responsabilitate în funcție de locul
ocupat de manager în structura ierarhică
Tipuri de responsabilitate față de mediul intern și extern al organizației
 Responsabilitatea etică
Responsabilitate etică se referă la
faptul că orice manager trebuie să
respecte principiile legale și etice.
Un manager nu poate impune prin
autoritate, realizarea obiectivelor, prin
utilizarea unor materiale care nu au
toate avizele pentru a putea fi
comercializate.
Responsabilitate economică
Responsabilitatea economică a managerului
este față de resurse. Acestea nu pot fi folosite
decât în scopul de atingere al obiectivelor. Nu
se va putea utiliza bugetul alocat achiziției de
aparatură, pentru achiziție de autoturisme.
Responsabilitatea legală
Responsabilitatea legală vizează respectarea
contractelor. Dacă un centru medical specializat
în medicină dentară, are un contract privind
furnizarea anumitor consumabile, pe care
trebuie să le plătească distribuitorului acestor
produse, la un termen de 90 zile, acest termen
trebuie respectat. Reciproc, furnizorul va
respecta condițiile.
Responsabilitatea socială
Responsabilitatea socială a managerului este
față de persoanele din cadrul organiției,
deoarece asigurarea condițiilor optime la locul
de muncă, duce la creșterea implicării
angajatului și la creșterea utilizării eficiente a
resursei umane.
Responsabilitatea discreționară
Responsabilitatea discreționară nu poate fi
considerată ,, obligatorie" ca cele anterioare,
dar un manager care face parte dintr-o
organizație care se poate implica în campanii de
caritate, are această obligație morală față de
societate.