Frontiera economică

GEOPOLITICA FRONTIERELOR
EUROREGIUNILOR

Păduraru Cosmin –Marian

Frontiere politice și funcțiile
economice ale statelor

Din perspectiva lui Victor Tufescu, un stat trebuie să

îndeplinească câteva funcții ce sunt absolut necesare
în raport cu profilul spațiului în care evoluează pentru a
putea fi definit pe harta geostrategică:
• Funcții politice
• Funcții culturale
• Funcții militare
• Funcții economice
În raport cu aceste funcții, deci în consecința acestora,
rezultă poziția geopolitică a formațiunii statale
respective.
SPAȚIUL GEOPOLITIC ROMÂNESC
În perioada interbelică doi teoreticieni, Victor Tufescu
și M. Popa-Vereș, și-au îndreptat atenția către România,
cercetând asupra așezării acesteia în context geopolitic.
În urma acestor cercetări au reușit să scoată în relief
două aspecte importante:
• Plasamentul economic al țării în raport cu relația
Europa-Asia
• Unitatea statală a României, ca o condiție fundamentală
pentru îndeplinirea rolului său economic european.
 Un alt subiect abordat de Victor Tufescu în lucrarea
. sa din anul 1943, intitulată „Funcțiile economice ale
României”, face referire la o localizare a României
menționată chiar de Regele Carol I: „România se află
pe drumul Indiei”. Astfel, Victor Tufescu preia această
informație susținând și argumentând în același timp
importanța istorică a acestei poziționări în relație cu
economia, dând exemple elogvente și în strânsă
legătură cu afirmația menționată.
Victor Tufescu adopă mai multe perspective în
lucrarea sa ce au legătură cu spațiul geopolitic
românesc.
Unitatea economică a teritoriului
românesc.
M.Popa-Vereș abordează și el subiectul economic,
fiind unul dintre cei mai preocupați de acest subiect cu
o viziune largă asupra științei geopoliticii ca și „știință
a națiunii”.
Viața economică a unei comunități este în mod
fatal determinată de condițiile mediului geopolitic,
„localizarea ramurilor de producție” sau „circulația
bunurilor” neputând eluda această realitate, în pofida
intervenției tot mai active a individului uman în
corectarea „deficiențelor” mediului geografic.
 „Rețeaua de comunicații” stabilită la nivelul unui
. stat, circulația bunurilor econimice, etc., nu urmează
un plan aleatoriu, configurația lor fiind dependentă de
condițiile spațiale, necesitățile economice sau nevoi de
apărare: „De aici rezultă în mod logic că orice atingere
forțată adusă sistemului de comunicații
dezechilibrează, total sau parțial, economia
transporturilor și exercită o influență nefavorabilă
asupra economiei naționale și în genere asupra întregii
vieți de Stat”. (M.Popa-Vereș, Cedările noastre
teritoriale: dezorganizarea economiei
transporturilor, în „Geopolitica și Geoistoria” sept-
oct. 1941, an I, p.51.
 În opinia mea, atât V. Tufescu cât și M.
. Popa-Vereș subliniează un aspect foarte
important și anume că, de-a lungul
timpului economia țării a afectat
structura acesteia la nivelul frontierelor.
Aceste „deformări” au fost rezultatul
emigranților dar și imigranților, deci al
fluxului economiei din România. Aceste
circumstanțe pot fi atribuite și altor
state în perspectiva geopoliticii.
Bibliografie
Ilie Bădescu; Dan Dungaciu, Sociologia și
Geopolitica FRONTIEREI, Editura: FLOAREA
ALBASTRĂ.