„Steaua fără nume”

Mihail Sebastian

-caracterizarea personajului Marin Miroiu-

Marin Miroiu este personajul principal al piesei, profesor de matematică într-un

modest oraș de provincie, dedicat în întregime profesiunii sale, studiului, pasionat de
cercetarea universului stelar. Miroiu este un idealist, o structură romantică, predispusă la
visare, un iubitor al nocturnului, fascinat de frumusețea, intraductibilă în cuvinte, a spațiilor
siderale.

Într-o lume închisă, limitată, redusă la automatisme zilnice, la rutină, Miroiu poartă
stigmatul singurătății și izolării, datorită preocupărilor sale și felului său de a fi. Între el și
lume se produce un hiatus, deoarece lumea nu poate să-l înțeleagă și să-l aprecieze. Indivizii
limitați și înguști din punct de vedere intelectual, de tipul d-rei Cucu, văd în profesorul Miroiu
un ins bizar, trăind într-o lume modestă din punct de vedere material - dar, bogata din punct
de vedere spiritual -, fiind capabil să plătească o sumă exorbitantă pentru o carte veche. Micul
oraș de provincie are o existență banală, pragmatică, excepție făcând Miroiu, însetat de
absolut, fiind atras parcă hipnotic în fiecare noapte de studiul galaxiilor. Se poate spune că
nocturnul reprezintă pentru Miroiu un univers compensativ, un refugiu din realitatea
meschină.

Viața lui Miroiu va ieși din făgașul obișnuit datorită întâlnirii cu Mona, o femeie
frumoasă, atrăgătoare, venită parcă dintr-o altă lume. Mona este coborâtă din acceleratul de
București, fiindcă nu avea bilet, iar Miroiu se oferă să o găzduiască peste noapte. Prin
vestimentație, prin limbaj, prin gesturi, Mona îl fascinează pe Miroiu. La rându-i, Mona este
fascinată de lumea în care profesorul trăiește, de pasiunile acestuia. De reținut faptul că
Miroiu si Mona se întâlnesc în gară, gara fiind considerată de profesor "marea", "portul,
necunoscutul, depărtarea". Ea pare a fi o ispită pentru Miroiu, dar nu poate găsi puterea de a
evada din orașul provincial. Tentația gării o au și elevele, aspru sancționate de d-ra Cucu.

Miroiu si Mona petrec o singură noapte împreună, privind cerul înstelat și descifrând
cifrul secret al stelelor. Deși aparțin unor lumi diferite, eroii sunt două ființe neînțelese,
introvertite, care, formând un cuplu, ar reuși să se împlinească spiritual. Eroinei, această
întâlnire îi relevă faptul că nu este fericită, că lumea ei, a luxului și banilor este una artificială,
falsă, care anulează micile bucurii ale vieții.