10/5/13

ORASUL PALIMPSEST - Fundatia Romnia Literara

napoi la pagina curenta

Lecturi: ORASUL PALIMPSEST de Pia Brnzeu

Alte articole de Pia Brnzeu

Palimpstine este Bombay, orasul palimpsest din The Moor^s Last Sigh (Ultima suflare a Maurului), romanul publicat de Salman Rushdie n 1995. Obsedat de India natal, unde nu se mai poate ntoarce deoarece a fost exilat din aceast lume, Rushdie nu reuseste s se desprind de orasul tuturor bucuriilor si al iluziilor, al incertitudinilor si deceptiilor, pe care, asemenea eroului su, Moraes Zogoiby, poreclit Maurul, l iubeste si urste cu pasiune. Exorcizarea operat n romanele anterioare, precum Midnight^s Children (Nscuti la miezul noptii - 1981) sau The Satanic Verses (Versetele satanice - 1988), a fost insuficient. Rushdie se ntoarce din nou la orasul n care coordonatele spatio-temporale reale sunt rsturnate n fantezii si halucinatii, unde o multime de religii, nationalitti si limbaje coexist ntr-un flux multi-secular al politicului, unde binele si rul se suprapun n dorintele fantasmagorice ale excesului si perversiunii. Orasul nu mai este o entitate geografic bine delimitat, un punct concret n spatiul asiatic, ci devine un eveniment stratificat n timp, traversat de propria-i istoricitate si de propriul su ritm intern. Descriind "cel mai indian dintre toate orasele indiene", Rushdie/ Moraes suprapune evolutia unei Indii hinduiste si islamice peste cea crestin si mozaic ("India islamic zace ca un palimpsest peste fata Mamei India" p. 299), India Asiei peste cea european a britanicilor, India prezentului independent peste cea a trecutului colonial si, n fine, India realittii peste cea a mitului. Ceea ce orasul si dezvolt n plus fat de alte metropole ale literaturii anglo-saxone - cum ar fi, bunoar, Londra lui Defoe, Dickens si T.S. Eliot, Dublin-ul lui Joyce sau New York-ul descris de Dos Passos - este dimensiunea fantasmagoric, ireal, rezultat partial din nclecarea Europei cu Asia, translatia Europa/Asia este un fenomen firesc, fie c se desfsoar pe coordonate geografice, istorice sau literare. l repet si n Versetele Satanice, unde ofer o imagine neobisnuit a Londrei indienizate, transformat ntr-un Bombay al Europei. n ultimul su roman ns, translatia este directionat invers. Europa este transportat n Asia si adaptat acolo. Fenomenul se datoreaz n bun msur eroului indian, de origine mauro-portughezo-spaniol, ai crui strmosi, pe de o parte descendenti ai ultimului sultan maur, Boabdil, pe de alta, ai lui Vasco da Gama, ajung cndva n India. n plus, spiritul orasului Bombay trieste prin inepuizabila putere narativ a locuitorilor si. Palimpstine este "un ocean de povesti", n care "toti locuitorii sunt naratori" si toat lumea "vorbeste odat" (p. 350), ntr-un iures nucitor al ideilor si al cuvintelor imposibil de stpnit. Povestile dezlntuite neac n lumea fantastic a vechilor mituri toate detaliile politice realiste - cum ar fi, bunoar, relatiile Indiei cu Marea Britanie, fundamentalismul islamic, personalittile istorice precum Jawaharlal Nehru si Indira Ghandi -, interesante mai ales pentru cei care cunosc bine istoria Indiei si pot savura baza satiric a romanului. Tot ele contureaz arta realismului magic creat de Rushdie, o form de postmodernism diferit de cea a scriitorilor sud-americani, de pild, datorit contopirii a dou traditii strvechi, total opuse: cea britanic si cea indian. Interesant este si mutatia imagologic pe care o opereaz acest scriitor al exilului atunci cnd scrie despre India. Conform teoriilor imagologice, natiunile au o imagine despre sine (self-image), creat din interior, si o imagine despre alte natiuni (hetero-image), creat din exterior. n cazul lui Rushdie (a crui situatie nu este unic, ci se aseamn cu cea a altor
www.romlit.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1

Tipreste C uprins Nr. 9

1/4

10/5/13

ORASUL PALIMPSEST - Fundatia Romnia Literara

scriitori expatriati precum Hanif Kureishi, Kazuo Ishiguro, Timothy Mo etc.), imaginile se nuanteaz n ambele directii. Cnd Rushdie vorbeste despre Anglia, o vede din interior, dar cu distanta pe care i-o d originea indian (ne-am permis s numim aceast perspectiv infra-image), iar cnd vorbeste despre India cstig perspectiva exterioar a celui care sia prsit tara (alo-image). Iat de ce romanele sale reprezint interesante nuantri ale lumii postmoderniste contemporane, o lume a globalizrii si suprapunerilor, reflectat prin perspectiva pe care Rushdie nsusi o simte unic n felul ei si o defineste drept "stereoscopic" (Imaginary Homelands, p. 19). Datorit ei, orasul Bombay poate fi surprins n tridimensionalitatea sa pozitiv, negativ si fantastic. Aspectul benign al orasului este reprezentat de deschiderile sale infinite, pe care Moraes Zogoiby nvat s le citeasc pentru a-i putea urma cile, pentru a se bucura de imensa si inexhaustibila-i frumusete, pentru a-i evita pericolele. ntr-un astfel de Bombay nu e loc dect pentru oamenii care stiu s se ncadreze n comunitate, care nteleg c datoreaz supunere si fidelitate unei singure credinte, renuntnd la identitti multiple. Portretul unei Indii frumoase, calde si fertile, se leag de ideea maternittii unificatoare: tara ca mam si mama ca tar este un leit-motiv simbolizat de filmul Mama India, mentionat n repetate rnduri n acest roman. Mama lui Moraes, Aurora Zogoiby, este, evident, regina orasului, identificat cu metropola nti cnd i inhaleaz aromele fetide pentru a le reda n picturile sale, apoi prin dansul anual, n care, fiind aleasa orasului, aduce ofrande zeilor indieni n fata unei multimi prosternate n adoratie. Datorit Aurorei, istoria si familia, politica si fantezia se ncruciseaz ntrun peisaj urban romantic si atrgtor. Dar, tot prin ea, orasul si dezvluie si fateta sa ntunecat, crud. Moraes se teme de nsingurarea amndurora, de diferentele si stranietatea cultivate pn la autoanulare. Atunci cnd la un moment dat orasul explodeaz, toate lucrurile importante din Bombay, inclusiv picturile Aurorei Zogoiby, sunt distruse ntr-un proces al mortii triumftoare. De fapt, cresterea necontrolat a orasului, care se extinde mult prea rapid pentru a rmne benign, devine sinonim cu involutia metropolei nspre necropol. Decderea, poluarea, srcia par inevitabile n acest oras al multimilor ngrmdite, al claxoanelor asurzitoare, al pietei negre si al nchisorilor nfricostoare. Cnd, acuzat fiind de trafic de droguri, ajunge n nchisoarea Central din Bombay, situat undeva n subteranele orasului, Moraes ntelege c metropola nu-si arat toate secretele dintrodat, c are numeroase locuri ascunse si misterioase, dezvluite doar arareori. De aceea, perspectiva locuitorilor asupra orasului este ntotdeauna limitat, iar contactul trunchiat. Doar printr-o lupt perseverent, contorsionat si dureroas se cstig accesul spre interstitiile devoratoare ale metropolei. n fine, n ceea ce priveste coordonatele fantastice ale orasului, acestea se contureaz mai pregnant n acest roman dect n operele anterioare ale lui Rushdie. Ele sunt create de mintile nclinate spre naratiune ale locuitorilor, care, au si ei trsturi fabuloase. Moraes, bunoar, este, ca si orasul, un personaj palimpsest. Datorit unei dereglri interioare care l face s triasc doi ani ntr-unul, adic s mbtrneasc de dou ori mai repede dect un om obisnuit, Moraes consider c se dezvolt n toate directiile, fr control, ca "o asezare urban modern", ca "o explozie demografic", ca "un zgrie-nori fr limite legale" (p. 161). Cosmarul vietii sale njumttite l transform ntr-un simulacru de brbat. Nici nu ajunge s se maturizeze pentru c a si mbtrnit. La treizeci si sase de ani, avnd de fapt saptezeci si doi, este un btrn ce se gndeste la moarte. Desi Aurorei conditia lui Moraes i se pare cea a unui magic cltor prin timp, eroul tnjeste dup normalitate fizic, cu att mai mult cu ct cronologiilor sale suprapuse li se adaug o nltime neobisnuit si o deformare a minii drepte. Infirmitatea fizic (extins si asupra altor personaje, ca, de pild, asupra tatlui sau a lui Vasco da
www.romlit.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1 2/4

10/5/13

ORASUL PALIMPSEST - Fundatia Romnia Literara

Gama, un pictor aciuit pe lng casa lor) sugereaz c n Bombay corpul fizic se destram, si pierde normalitatea, se deconstruieste. Acelasi lucru este valabil si pentru nationalitatea lui Moraes, resimtit ca o nationalitate infirm, incomplet, dureroas. Nscut dintr-un tat evreu si o mam catolic, nu-si poate gndi conditia dect n termeni ludici, crend din cele dou cuvinte, "evreu" si "catolic", alte dou noi, "evrolic" si "catreu" (n englez "jewholic" si "cathjew"): "Eram amndou si nici una; un anonim evrolic, o nulitate catreu, un ghiveci, o potaie corcit. Eram - care e cuvntul ce se foloseste azi? - atomizat. Da, domnilor: un adevrat amestec din Bombay." (p. 104). Istoria complicat a familiei l apas, subliniind suprapunerile sociale, nationale si istorice ce i corup identitatea. Desi d numeroase detalii cu privire la strmosii si, are ndoieli cu privire la adevrul povestirilor auzite n copilrie, considerndu-le doar fictiuni repetate cu nemrginit plcere de rudele sale. Sunt naratiuni suprancrcate n stil indian, abundnd de versiuni alternative, prin care fabulatori cu o ndelungat traditie si contureaz o biografie diferit, mai aleas, "automitologizant". Moraes, dimpotriv, are plcerea de a submina legendele si de a rsturna traditiile. Despre bunica sa, posesoarea unor bijuterii de o frumusete si valoare neobisnuit, Moraes mrturiseste c a fost conductoarea unei bande de hoti de smaragde, suficient de isteat s pstreze o bun parte din capturi. Desi ne asigur c cele narate de el sunt autentice, ne dm seama c nu-l putem crede nici pe el. Ca si n cazul lui Saleem Sinai, naratorul din Midnight^s Children, regsim n Moraes Zogoiby povestitorul avid s nsire cuvintele tumultuos, nelundu-si nici mcar timpul necesar s rsufle. Prin Moraes, Rushdie devine un postmodernist al respiratiei oprite, al ultimei rsuflri, al expiratiei dinainte de exitus. Eroul su simte c se apropie de moarte si, coplesit de povestea sa, o revars chiar cu riscul, de a-si epuiza plmnii. Desi este fortat de mprejurri exterioare s lupte cu naratiunea n scris (este tinut prizonier de Vasco da Gama n Spania pentru a scrie povestea familiei Zogoiby), rmne totusi un sclav al cuvntului rostit, al dorintei de a nsira povesti pentru asculttori, de a ncerca prin exorcizare oral s scape de toate spectrele ce l bntuie. Palimpstine este, desigur, unul din cele mai obsedante. Dar, deoarece nainteaz prin ani cu o vitez mult mai mare dect cea ob isnuit, eroul se simte asemenea unui alergtor de curs lung, amenintat s colapseze dac nu stie s-si regleze respiratia. De aceea, povestirea sa nu se poate contura dac nu devine propria sa rsuflare: "Sunt ceea ce respir. /.../ Suspino ergo sum. Respir, de aceea exist. O respiratie nu este doar o respiratie. Inspirm lumea si expirm semnificatia." (p. 53). Obsedat c si va da "le dernier soupir", simte c trebuie s-si spun povestea ct mai repede. Dar, desigur, nu poate s nu realizeze marele su esec ca narator. Pentru pictorita Aurora Zogoiby, lupta nu se d pentru a stpni cuvintele, ci culorile. Si universul su se numeste Palimpstine, si arta sa este o art a palimpsestului, cu rdcini n copilria petrecut la Cochin, n care uscatul pretindea c este o parte a Angliei, iar trmurile erau scldate de Oceanul Indian. Picturile sale, ca si confesiunea lui Moraes, recreaz o natiune hibrid si plural, o Europ suprapus Indiei, o lume de carnaval unde se ntlnesc evrei, crestini, musulmani si hindusi. Dificultatea tehnic major, ce const pentru Moraes n a-si regla respiratia, o reprezint pentru Aurora redarea liniei ce desparte aerul de ap. mpletirea elementelor naste celebrele tablouri spiralate ale pictoritei, chinuite precum istoria familiei si psihologia membrilor si. Seria maur a picturilor sale s-a nscut dintr-un tablou palimpsest, al crui autor este de fapt Vasco da Gama (nu ntmpltor numit ca strbunul lui Moraes), chemat de tat pentru a-i face familiei un portret de grup. Fiind ns ndrgostit de mam, nu picteaz toti membrii familiei, ci doar pe Aurora, seznd pe o soprl si legnnd aer la pieptul su gol. nciudat de suprarea tatlui, acoper pictura cu un alt tablou, intitulat
www.romlit.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1 3/4

10/5/13

ORASUL PALIMPSEST - Fundatia Romnia Literara

ca si romanul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeasi tem este reluat de Aurora, obsedat si ea de tema Maurului. Dac initial, n tablourile sale, Maurul aprea ca o figur metaforic a pluralismului modern, simbolul noii natiuni indiene, el ajunge n ultimii ani ai Aurorei, cnd este pictat n exil, o figur a rului, a impurittii, a distorsiunii. Trind n contextul incoerent al gunoaielor orasului, Maurul intr ntr-o lume a fantomelor, devenind el nsusi o umbr degradat de viciu si crim. Totusi, n ultimul tablou al Aurorei, numit si el, desigur, Ultima suflare a Maurului pentru a sugera nc o dat n plus ct de complicat este stratificarea titlurilor, temelor, artelor si eroilor n acest roman, pictoritamam-India i red Maurului umanitatea. Metamorfoznd arlechinul abstract al gunoaielor ntr-un sultan nvingtor, ce si ntinde minile spre Palimpstine ntr-un gest suprem al iertrii, l salveaz ca idee pentru generatiile urmtoare. Este o ultim suprapunere a lui Moraes peste strmosii si, a orasului peste locuitorii si, a britanicului Rushdie peste India si a Indiei peste postmodernismul acestei planete.

Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara

www.romlit.ro/orasul_palimpsest?makePrintable=1

4/4