Referat

literatura universal



Tema : Personajul n literatura universal din
secolul al XIX-lea





Realizat: Cebanu Victoria
grupa 222EL


Chiinu 2014
Secolul XIX nu e omogen i uniform, ci contradictoriu i tensionat. Dup 1800 se observ o densitate
deevenimente i valori, un ritm alert de progres, mai ales n a 2-a jum. a sec. XIX. Secolul al XIX-lea i
epuizeaz resursele interne, culturale, spre 1880, cnd lumea estecu totul alta dect n deceniile anterioare
ale sec. XIX, cnd modernismul , ntr-o accepie mai restrns, iafirm premisele prin simbolism (post-
romantismul din poezie) idecadentism .
Secolul al XIX-lea, chiar dac l limitm la 1880, nu este deloc unul omogen. Principala lui ruptur,situat
convenional la mijlocul secolului, este produs de disjuncia dintre ROMANTISM i REALISM.
Exist,chiar n manifestrile lui de vrf, diferene considerabile ntre deschiderile moderne ale operelor.
O serie de scriitori reprezint foarte bine secolul XIX, fr a anticipa schimbrile: Novalis,
Byron, Vigny,Hugo, Dickens, Balzac, Pukin, Bolintineanu sau, n filosofie, Hegel.
Opera altor scriitori anticipeaz modernitatea: Hlderlin, Poe, Flaubert, Dostoievski, H. James,
Baudelaire,Rimbaud, Eminescu i, n filosofie, Nietzsche i Kierkegaard. Aceast a 2-a serie arat germenii
unei altementaliti.Personajul in literatura universala in sec XIX se bazeaza mai mult pe :
- Triumful istorismului
(ideea de descriere)- Hegel ideea de baz = devenirea- familiile regale erau obsedate de genealogii[eu /
istoria familiei mele]- o naiune / fiin se definete prin istoria sa-
imaginaia ca principiu de creaie,spontaneitatea (se d fru liber imaginaiei pt. descoperirea de sine.
Secolul al XIX-lea se definete prin naturism (v. A. Pleu,
Pitoresc i melancolie ) natura arepentru romantici atribute materne.Sentimentu euphoric al progresului,
afirm cultul sentimentului literatura romanticse bazeaz pe aceast tendin (lacrimogen)- omul fiin
sentimental definit de o
mitologie a scrisului, a crii i a memoriei culturii
crede n puterea culturii scrise- istoria = memoria omenirii, depozitat n cultur
expansiunea individualismului
- epoc fericit, echilibrat, cu un ritm naturalal existenei evoluia lumii e perceputca fiind continu, fr
un sfrit previzibil;la Belle poque, ultimul secol dintr-o serie natural,stins cu ocazia 1-lui rzboi
mondial .Stendhal (1823) n eseul RACINE I SHAKESPEARE se pronun foarte clar pentru o
literaturnou, pe care o consider romantic, fiind mpotriva literaturii clasice. Stendhal nu agreeaz pe
niciunul dintrecontemporanii si romantici, dar trimite mereu la Shakespeare ca posibil
surs a romantismului. Adevratul manifest al romantismului francez = prefaa la drama CROMWELL de
Victor Hugo (1827),cel mai important text teoretic pentru ntregul romantism european. Cnd apare aceast
prefa, exista deja nFrana o ntreag generaie de scriitori cu aceleai opiuni, iar Hugo era un scriitor de
mare prestigiu.
TIPOLOGIA PERSONAJELOR ROMANTICE:
n poemele epice, n romanele confesive i cele istorice, sunt prezente mai frecvent 3 categorii depersonaje:
1.Inadaptatul , ca expresie a unei neputine de armonizare cu lumea
2.Rzvrtitul , ca expresie a conflictului dramatic dintre lume i individ
3.Geniul , ca o chintesen a personalitii excepionale, ca o ntruchipare a atitudinii filosofice sintetizatede
Rmantice.
TEMA NATURII
are nuane, intensiti i stiluri diferite de la un poet la altul. Exist, ns, 3 tendinece definesc specificul
naturii n romantism:
1.natura ca refugiu din faa civilizaiei . Pentru romantic, societatea i civilizaia apar ca
opresive,agresive, inconfortabile i inacceptabile. Remediul mpotriva unei civilizaii
falsificatoare e refugiul nnatura care ofer protecie, desfurarea deplin a eului, a manifestrilor luntrice
i singurtate.
2.natura ca manifestare a mreiei divine . Viziunea panteist e specific romantismului. D-zeu apare
nfiecare element al naturii.
3.natura ca oglind a sensibilitii.
Poetul romantic proiecteaz asupra naturii starea sa sufleteasc,personificnd-o. Peisajul e oglinda
unei stri sufleteti .VICTOR HUGO in lucrarea sa NOTRE DAME DE PARIS (1831)o evocare a Parisului
din sec. XV. Principala atracie o constituie pitorescul lumii medievale, o lume redat prinevenimente,
atmosfer, culoare local (obiceiuri, srbtori, veminte, etc.) - de discutat la seminaral 2-lea aspect e cel
al romanului de dragoste. Intrigile se es n jurul Esmeraldei, fermectoarea igancdansatoare al 3-lea aspect
e dimensiunea eseistic, preocuparea pentru arhitectura gotic , avnd n centru, ca monument,catedrala
Notre Dame, considerat un suprapersonajPe toate planurile, romanul e o orchestraie de antiteze n cel mai
pur stil romantic, ntre verticalitateacatedralei i orizontalitatea lumii din jurul ei, pierdute n mizerie,
ntre personaje, ori n construcia aceluiaipersonaj: Quasimodo = aspect fizic urt, frumusee interioar,
Claude Frollo = aspect fizic plcut, rutate,Quasimodo / Esmeralda. Opera lui Gustave Flaubert, situat la un
moment de rscruce n evoluia literaturii franceze, este unadin marile culmi ce jaloneaz istoria realismului
critic. Metoda de creaie pe care Stendhal i Balzac oilustraser n deceniile precedente i pierduse mult din
vigoare i se discreditase n minile mai puinndemnatice ale celor ce-i imitau. Iat de ce Flaubert creeaz
dup o formul proprie, nscut anume din ne-voia unei nnoiri; este adevrat c inovaiile lui au constituit i
un punct de plecare pentru coala naturalist,dar aceasta a aprut de fapt n afara i chiar mpotriva
inteniilor lui Gustave Flaubert. Madame Bovary este simbolul decaderii morale eterne, al prabusirii umane
si al simturilor dezlantuite. Frumoasa tanara care devine printr-o casatorie banala doamna Bovary traieste o
existenta exaltata, cufundata in sine si in visele de mana a doua inspirate din carti de consum popular cu
cavaleri si marchize. Ea neaga realitatea, cautand iubirea zugravita in carti, chiar daca traieste langa un
barbat anost care nu banuieste nimic din zbuciumul emotional care marcheaza existenta sotiei sale.
Frumusetea femeii atrage admiratori, insa setea ei de iubire imaginara nu este ostoita, doamna Bovary
devenind, fara sa o doreasca in mod constient, o adultera decazuta. Pasiunile sale nebunesti, setea de gateli,
tapiserii si matasuri, dorinta de a duce o viata luxoasa pe care nu si-o poate permite o tarasc intr-o existenta
paralela, viciata, care darama chiar idealurile cladite cu grija in adolescenta pe esafodajul viselor livresti. Cu
toate ca personajul pare detestabil, ipocrit, chiar cinic uneori, putem spune ca Madame Bovary este, la un
nivel ascuns primei priviri, un exemplar feminist, care isi neaga rolul desemnat de societate, de sotie si
mama, pentru a duce o existenta independenta, fie ea si reprobabila. Geniul lui Flaubert se remarca prin
multiplele tehnici de dezvoltare a personajului. Emma Bovary este, datorita lui, o fiinta complexa, a carei
esenta nu poate fi cuprinsa si inteleasa decat prin intermediul intregului roman. Comparatiile sunt stralucite,
alternarea planului real cu cel imaginar ne da o perspectiva poliedrica asupra caracterului, iar impreuna cu
stilul de a povesti, de a zugravi situatiile de viata, toate acestea justifica admiratia totala fata de o scriere
perfecta.

Personajul literar si devenirea sa in evolutia istorica a literaturii, devenirea personajului a fost caracterizata
in forme distincte: ca trecere de la aristotelic la non-aristotelic, ca aprofundare a cunoasterii contradictiilor
fiintei umane, ca progres spiritual (prin trecerea de la biologic la moral si la dobandirea unor dimensiuni
transindividualE), ca proces al dez-eroizarii, al demitizarii(romanul fara erou" al lui W. Thackeray Balciul
desertaciunilor). Personajele medievale sunt in mare masura schematizate, intrucat ele reprezinta mai putin
individualitati si mai mult reflexe particulare ale unor valori umane transpersonale. in clasicism (indeosebi
in cel franceZ), personajele sunt caractere, construite pe o dominanta psihica (avaritia, mizantropia,
ipohondria boala imaginara etC), iar in tragedii, personalitatea lor ajunge dilematica prin conflictul dintre
datorie si pasiune. Eroii romantici sunt dominati nu de ratiune, ci de imaginatie si sentimente, avand insusiri
exceptionale si intrand frecvent in raporturi antitetice cu ei insisi ori cu alte personaje. in realism, eroii sunt
tipici, puternic determinati social in raport cu mediul, in timp ce in naturalism, ei sunt influentati
preponderent de biologic, fiind marcati de ereditate si de factorii patologici.De ex Becky Sharp o femeie
frumoasa, inteligenta, care cauta sa-si cucereasca un loc in societate tipul aventurierei lipsite de constiinta,
de cinste si demnitate, vanitoasa si egoista. O Moll Flanders a sec. XVIII. E silita sa salveze aparentele sub
masca unor virtuti ipocrite. Scopul ei: de a face avere si a obtine o pozitie sociala inalta, de a inceta sa faca
pe placul altora si de a-i sili pe altii sa-i faca ei pe plac. Pentru asta, e gata sa faca orice: sa insele, sa tradeze,
sa zdrobeasca viata altora. Nu iubeste pe nimeni, nici chiar pe barbatii de care isi leaga soarta. Fiecare om
reprezinta o treapta a scarii pe care se ridica la bogatie si o pozitie avantajoasa in lume. Ajunge intotdeauna
la numai 1 pas de scopul ei, fara sa-l poata atinge vreodata.O alta fata a personajului din sec XIX o putem
depista in romanul Oliver Twist de Charles Dickens. Dickens expune fr mil i critica aspru ntunericul
dominant a societii capitaliste i ipocrizie n roman. 1838 i 1839, el a publicat "Oliver Twist" descrie
viaa tragic a copiilor sraci din societate capitalist, expunnd pe ntuneric ajutor ca fiind proast i
educaia colar. Dickens este unul dintre cel mai mare romancier britanic, un reprezentant de seam al
realismului literar britanic, are un impact enorm asupra lumii de literatur. limbaj personalizat este Dickens
pe caracterizare folosind foarte bine ca un mijloc. Huligani, hoi, prostituate limba n carte sunt relevante
pentru identitatea lor, chiar cu argoul industrie. Cu toate acestea, nu Dickens fi reproducere naturalist, dar
pentru prelucrare, rafinare i aleag, s evite folosirea de cuvinte murdare, murdare. Erou Oliver caietul de
sarcini limbaj, stil elegant de conversaie, el nici mcar nu tiu de ce problema de furt. El a fost preedinte al
unui orfan srac mare, nu a fost niciodat o educaie bun, contactele sunt pctos, czut generaie de
nesuportat, cum vorbete, cum bine engleza prea? Dickens se concentreze pe performana propriilor idealuri
morale, mai degrab dect urmrirea n ntregime realist. Oliver au ieit n strad pentru prima dat cu
tlharul, care a fost primul buzunar dig se ntmpl este prietenul tatalui lui Brownlow. A doua oar, el a fost
inculpat Sykes spargere n deturnarea, furat, el se ntmpl s fie pro-matusa Ruth Malai acas. Acest lucru
are sens, n orice caz, nu poate fi justificat. Dar propriile abiliti lui Dickens mari din specific descrierea
detaliu n plin de via i de pasiune, asa ca atunci cand ai citit respiraie nervos, pentru acest lucru ar fi fost
obligat, episod nefiresc, de asemenea, au crezut. Aceasta este arta farmecul lumii lui Dickens.Atitudenea
personajului este putin diferita de acelui lui Flaubert. Romanul lui Lev Tolstoi, Anna Karenina , este
unanim recunoscut ca fiind unul din piscurile cele mai inalte ale artei literare. Eroina principala, initial
Tatiana Stavrovici ,viitoarea Anna Karenina, a pornit de la un personaj prin excelenta negativ, nici prea
frumoasa, ci doar atragatoare, dar vulgara, superficiala, cocheta ; ea devenea adultera fara prea multe
framantari sufletesti, mai degraba din perversitate decat din pasiune. Anna Karenina i afim personalitatea
nc din incipit, ns, doar pe parcursul operei o putem nelege mai bine. Ea denot o trie de caracter
impresionant, pe care multe dintre femei nu au putut-o dobndi niciodat, i care o va ajuta s depeasc
momentele grele la care este supus de societatea n care triete.
Dei i sunt puse la ndoial onestitatea i principiile, Anna este singura care are curajul s renune la tot
pentru a fi mplinit n iubire. Pentru o frm de dragoste, pe care, de altfel, a ateptat-o i de la soul ei de-
a lungul anilor de cstorie, va renuna la fiul ei, la dragostea acestuia, i la poziia pe care o avea n
societate.
Durerea de a vedea o femeie c se chinuie din cauza propriilor gnduri, sentimente i emoii trite, aa cum
face Anna, care mplinit acum pe plan amoros, devine goal pe dinuntru, datorit fiului pierdut, care de
altfel a fost pn s-l ntlneasc pe Vronski, singura ei raiune de a tri, poate schimba drastic imaginea
societii. Anna Arkadievna, persoan sociabil, prietenoas cu cei ce o nconjoar, a tiut mereu s i
afirme personalitatea, lucru dovedit de faptul c a nvat cum s i fac punctele de vedere ascultate, dar
mai ales, nelese de toat lumea.Toate aceste romane au n centru suferina din dragoste .Personajele caut
valori pe care s le considere mai importante ca dragostea : religia , patria, perfeciunea sau arta .Personajul
exemplific mitul singularitii, are mndria unicitii i voluptatea melancoliei ca boal .Afirmarea
interioritii determin forma romanului caspovedanie sau mrturisire .












BIBLIOGRAFIE CRITIC MINIMAL
Nemoianu, Virgil,mblnzirea romantismului Minerva, BPT, 1998;
Clin, Vera,Romantismul , Univers, ed. I, 1970, ed. II, 1975;
xxx, Romantismul. Arte poetice , Univers, 1982