MIHAI EMINESC

U
şi călătoriile sale prin
EUROPA
 C E R N Ă U Ţ I - 1858-1860
• Se înscrie în octombrie 1858 în clasa a III-a
la Şcoala primară Naţional Hauptschule
(Şcoala primară ortodoxă orientală) din
Cernăuţi. Frecventează aici şi clasa a IV-a
în anul şcolar 1859/1860.
• Are ca învăţători pe Ioan Litviniuc şi Ioan
Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici.
Cadre didactice cu experienţă, învăţătorii
săi participă la viata culturala şi întocmesc
manuale şcolare.
• Termină Şcoala primară cu rezultate bune
la învăţătură.
• Nu s-a simţit legat, afectiv, de învăţătorii
săi şi nu-i evocă în scrierile sale.
 C E R N Ă U Ţ I - 1860-1862
• Eminescu se înscrie în septembrie 1860 la
Ober Gymnasium, liceul german din Cernăuţi,
înfiinţat în 1808, singura instituţie de
învăţământ liceal la acea data în Bucovina
anexata de Imperiul habsburgic în 1775. Se
înfiinţează şi o catedră de română, destul de
târziu, după 1848. Este ocupată de Aron
Pumnul.
• Termină clasa I cu rezultate bune la
învăţătură.
• Se înscrie în septembrie 1861 în clasa a II-a şi
are profesor de româna pe I. G. Sbiera,
succesorul lui Aron Pumnul la catedră. Îl
califică, în amândouă semestrele, cu note
maxime la româna. Obţine insuficient pe un
semestru la latina şi pe amândouă semestrele,
la matematica.
• Se înscrie în septembrie 1862 din nou în clasa
a II-a, frecventează cursurile numai primul
semestru şi se retrage, cum se arată în
catalog, ca elev-particular. Are note foarte
bune la toate materiile. La română are
calificativul eminent.
 C E R N Ă U Ţ I - 1865-1866
Eminescu asistă la spectacolele
date de trupa Fany Tardini-
Vlădicescu (se reprezentau mai
multe piese de Vasile
Alecsandri. În repertoriu
figurează vodeviluri, comedii şi
drame traduse din franceză).
• Trimite revistei Familia din
Pesta poezia De-aş avea, pe
care i-o publică Iosif Vulcan,
redactorul revistei. Iosif Vulcan,
redactorul revistei, o însoţeşte
cu o notă redacţională. Cu
bucurie deschidem coloanele
foaiei noastre acestui june de
numai 16 ani, care cu primele
încercări poetice ne-a surprins
plăcut. Poezia e semnată M.
Eminescu, cum va proceda de
aici înainte.
 C E R N Ă U Ţ I - 1866
• Încetează din viaţă în 12/24 ianuarie Aron
Pumnul, cărturar şi mare personalitate a
luptei naţionale în Bucovina sub
stăpânirea austriacă.
• I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul,
întocmeşte împreună cu câţiva elevi o
broşură omagială Lăcrămioarele
învăţăceilor gimnasisti din Cernăuţi la
mormântul profesorului Aron Pumnul; este
difuzată în timpul ceremonialului funebru.
• Broşura cuprinde şapte poezii, toate fără
titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu
(privatist), St. Stefureac, I. Ieremievici iar E.
Franzos şi Ehrlih publică în germana.
Poeziile nesemnate aparţin, probabil, lui I.
G. Sbiera.
• Aron Pumnul este în poezia de debut a lui
Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul,
cum o întitulează editorii geniul mare al
deşteptării Bucovinei.
1869 – Mihai Eminescu la 19 ani
• Primul portret al poetului,
executat de către fotograful
J. Tomás, din Praga, când
Mihai Eminescu era în
drum spre Viena.

• … când visam în
academii
 P R A G A - 1869
• În septembrie 1869, Eminescu
intenţionează, fără rezultat, să se
înscrie la Universitatea Carolina.
 V I E N A - 1869-1870
• La 2 octombrie 1869 Eminescu se înscrie la
Facultatea de Filozofie a Universităţii din
Viena, ca auditor extraordinar, deoarece nu
avea bacalaureatul.
• Asistă la prelegerile de istoria filozofiei,
filozofia practică, conversaţii filozofice
principii filozofice, exerciţii filozofice, istorie
şi critica a noţiunilor divine, introducere în
filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are
rezerve faţă de profesorii vienezi pentru
atitudinea lor faţă de filozofia kantiană.
• La 20 octombrie 1869 se înscrie în
Societatea Literară Socială România,
înfiinţată în 1867, iar în 23 octombrie şi în
Societatea Ştiinţifică a Românilor din Viena
şi iniţiază demersuri pentru unificarea lor.
• O delegaţie de studenţi români din Viena
între care se afla şi Eminescu face o vizită
lui Al. I. Cuza la spitalul din Döbling.
• Îl cunoaşte la Viena pe Iacob Negruzzi, care
evocă întâlnirea în amintirile sale.
 V I E N A - 1871
• Are loc la 8 aprilie 1871 şedinţa
de unificare a celor două societăţi
studenţeşti din Viena, ocazie cu
care ia naştere Societatea
Academică Socială Literară
"România jună" din Viena; sunt
aleşi Ioan Slavici, preşedinte, şi
Eminescu, bibliotecar; societatea
se va impune ca una din cele mai
importante societăţi studenţeşti.
• Se ţine serbarea de la Putna din
14-16 august 1871, organizată de
studenţii români de la
Universitatea din Viena. Slavici
este preşedinte al comitetului de
organizare iar Eminescu,
secretar. Programată pentru
august 1870 se amână din cauza
izbucnirii războiului franco-
german.
 V I E N A - 1871-1872
• Eminescu frecventează cursurile
Facultăţii de Drept a Universităţii
din Viena în semestrul de iarnă
1871-1872 şi semestrul de vară
1872.
 B E R L I N - 1872-1874
• Eminescu audiază la Facultatea de
filozofie a Universităţii din Berlin în
1872 1874 prelegerile de filozofie,
economie politică, istoria filozofiei,
istoria filozofiei greceşti, filozofia
hegeliană, istoria Egiptului, istoria
romana, dreptul roman, geografia
fizică, fizica, ştiinţe naturale. Din
cele patru cursuri pe care le ţine
Dühring prezintă un interes aparte
cele despre optimism şi pesimism
şi economie naţională. Alături de
cursurile obligatorii, se preocupă
de psihologia popoarelor, disciplina
întemeiata de H. Steinthal şi M.
Lazarus în 1860. Manuscrisele
cuprind note de curs, un studiu,
Economia naţională, un mare
număr de extrase privind
psihologia popoarelor.
 C R A C O V I A - 1874
• Corespondenţa în germană cu T.
Maiorescu privind trecerea doctoratului
spre a ocupa catedra de filozofie la
Universitatea din Iaşi arată că
Eminescu nu se considera pregătit să
ţină prelegeri universitare.
• El putea face comentarii de texte din
Schopenhauer şi Kant, începe
traducerea tratatului lui Kant, Critica
raţiunii pure; şi amâna astfel susţinerea
doctoratului la Berlin optând pentru
Jena, pretext faţă de Maiorescu pentru
întreruperea studiilor universitare.
•
Eminescu călătoreşte în august în
Königsberg, oraşul lui Kant, la Cracovia
şi la Lemberg; face investigaţii în arhive
ceea ce presupune o pregătire în
slavistică; traduce gramatica paleoslavă,
care rămâne în manuscris.
1878 – Mihai Eminescu la 28 de
ani
• Fotografia a fost executată la
Bucureşti, de către fotograful
Frantz Duschek, în urma
solicitării lui Iacob Negruzzi,
pentru tabloul Junimii.

• Unde vei gasi cuvântul

• ce exprima adevarul?
 V I E N A - 1883-1884
• Apare la Viena în aprilie
Almanahul Societăţii Academice
Social-Literare România Jună, în
care se publica Luceafărul.
• Eminescu pleacă la Viena la
sfârşitul lui octombrie 1883 însoţit
de Alexandru Chibici Revneanu,
un vechi prieten al sau; este
internat în Institutul de la Ober
Döbling, azi carţier al Vienei,
cheltuielile fiind acoperite prin
contribuţiile membrilor Junimii
bucureştene.
• Maiorescu îl vizitează la Ober
Döbling în 1 ianuarie însoţit de
Constantin Popasu, vărul său;
acesta poartă de grija poetului în
timpul internării sale în spital.
 V E N E Ţ I A - 1884
• Eminescu locuieşte aici puţină
vreme.
• Pleacă din cauza gondolierilor
gălăgioşi.
 F L O R E N Ţ A - 1884
• Eminescu părăseşte Institutul de
la Ober Döbling în 14/26 februarie
şi întreprinde o călătorie în Italia
însoţit de Al. Chibici Revneanu.
• După plecarea din Veneţia, însoţit
de prietenul său, Alexandru
Chibici Revneanu, locuieşte aici
numai pentru două săptămâni.
1884 – Mihai Eminescu la 34 de
ani
• Fotografia a fost executată
la Iaşi, de către Nestor
Heck.

• Trecut-au anii ca nori

lungi pe sesuri
• Si niciodata n-or sa vie
iara …
 O D E S S A - 1885
• În august-septembrie 1885,
Eminescu se afla la tratament, la
băi, în Odessa.
• Locuieşte în casa doctorului
Iahimovicz din Kuialnic, în
apropiere de Odessa.
• Corespondează cu Vasile Burlă şi
P. Novleanu, dând informaţii
bogate privind timpul petrecut aici.
1887 – Mihai Eminescu la 37 de
ani
• Litografie de Th.
Mayerhofer, după o
fotografie realizată la
Botoşani, de către Jean
Bielig.

• Pierdut e totu-n zarea

tineretii
• Si muta-i gura dulce-a
altor vremuri,
• Iar timpul creste-n urma
mea … ma-ntunec!
 • De-oi muri … al meu
nume o sa-l poarte
• Secolii din gura-n gura si
l-or duce mai departe …
 15 Ianuarie 2008

• Grupaj realizat de
• GHEORGHE CRĂCIUNESCU,
• clasa a X-a C,
• sub îndrumarea doamnei profesoare
• ANA-MARIA BĂLAŞA