UNIVERSITATEA EUROPEI DE SUD-EST LUMINA

CENTRUL PENTRU EDUCAȚIE

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
CUM COMUNICĂM?
- elemente de „citire” rapidă a interlocutorului -

Psiholog MARIN DRĂMNESCU

 Agenda
Structura cursului

Tema I. Locul şi rolul psihologiei educaţiei în sistemul ştiinţelor psihopedagogice

Tema II. Elemente de psihologia dezvoltării psihice umane
Tema III. Învăţarea umană şi şcolară
Tema IV. Procesele psihice senzoriale implicate în învăţare
Tema V. Gândirea, ca proces psihic cu rol central în învăţare
Tema VI. Memorarea eficientă şi imaginaţia creativă în învăţare
Tema VII. Procesele psihice de activare şi reglare a învăţării
Tema VIII. Personalitatea şi autorealizarea ei
Tema IX. Cunoaşterea şi caracterizarea psihologică a personalităţii elevului
Tema X. Psihologia socială a mediului educativ şcolar
Tema XI. Probleme psihopedagogice ale consilierii şi orientării şcolare şi profesionale
Tema XII. Particularităţile psihopedagogice ale educării elevilor cu C.E.S.
Tema XIII. Igiena activităţii şcolare
Tema XIV. Problematica succesului/ insuccesului şcolar
 PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

 Psihologia educaţiei reprezintă o aplicare a psihologiei şi a

metodelor acesteia în cadrul studierii proceselor de predare şi învăţare.

 Psihologia educaţiei este o ştiinţă a educaţiei pentru că

abordează sub unghiuri psihologice condiţiile de existenţă şcolară ale
educatului în relațiile sale complexe cu educatorul precum şi toate
procesele sale de învăţare.

 În literatura psihologică domeniul de studiu acoperit de

psihologia educaţiei poate fi întâlnit sub diferite denumiri: psihologie
şcolară, psihologia educaţiei, psihologia educaţională, psihopedagogie,
psihologie pedagogică. Indiferent de denumire, toate aceste discipline
acoperă acelaşi câmp de studiu.

 Întrebarea fundamentală la care ar trebui să răspundă

psihologia educaţiei este, sau ar trebui să fie: „Cum învaţă elevii?”. Prin
oferirea răspunsului pot fi obținute şi soluţii practice pentru a facilita
actul educaţional.
 Ce facem azi...

I. Culisele comunicării verbale

Moduri de a gândi, moduri de a vorbi

II. Indicatori care apar în conversaţii

Cât şi cum vorbim? Cât şi cum ascultăm?

III. Indicatori tăcuţi ai limbajului

Cuvinte fără sonor. Gesturi care influenţează.
 Ce urmărim?
Să identificăm modul de gândire propriu şi modul de gândire al elevului.
CUM GÂNDESC / GÂNDEŞTE?

Să ne folosim de limbajul elevului pentru a stimula comunicarea/învățarea.

CE SPUNE CELĂLALT?

Să folosiţi cuvintele de maxim impact cu care elevul va rezona/reacționa.

CE SPUN EU?

Să sesizăm indicatorii non-verbali şi să-i interpretăm cât mai corect.

CE ÎMI ARATĂ?
Să ne asigurăm o poziţie avantajoasă atât în comunicarea profesională,
didactică cu elevul, cât şi în planul personal al relaţiilor interumane.
CUM ÎMI IMPUN MESAJUL?
TIPARE DE GÂNDIRE
 Sisteme senzoriale

Vizual

Auditiv
KINESTEZIC

Gustativ

Olfactiv
 Tipare de gândire

Vizual Kinestezic

Vizual
Kinestezic

Auditiv
Auditiv

Vizual Auditiv Kinestezic

Kinestezic Vizual

Auditiv Test
Gândirea vizuală (de tip vizual)
- caracteristici -
Comportament vizual

 capul este îndreptat în sus, privirea la

fel, gestica mâinilor este la nivelul
superior al corpului, vocea înaltă
 vorbirea rapidă şi cu un ton ridicat
 va respira superficial, cu partea
superioară a toracelui ­respiraţie
rapidă, scurtă
 va gesticula prin aer, în sus,
încercând adesea să contureze
imaginile pe care le vede în minte
 va dovedi adesea o anume tensiune
corporală
Seturi verbale – gândire de tip vizual
- Da, mi-am făcut o imagine
- Totul este mai clar
- Văd ce vreţi să spuneţi

CUVINTE CHEIE: EXPRESII CHEIE

- a vedea - Lucrurile sunt un pic tulburi
- a se concentra - Îmi este neclară situaţia
- clar - Viitorul pare luminos
- a lumina - Perspectivele sunt sumbre
- imagine - A vedea totul în roz
- tulbure - E cam întunecat la faţă azi
- culoare - Suntem în formă
- peisaj - Abia aştept să ne revedem
- întunecat - Lucrurile încep să arate mai bine
- privire - A avea cale bătută
- O expresie plină de culoare
- Situatia e albastră
- L-am citit dintr-o privire

Exercitiu
Gândirea auditivă (de tip auditiv)
- caracteristici -

Comportament auditiv

 capul este îndreptat într-o parte, ochii la fel

– îndreptaţi la nivelul median al feţei,
gestica mâinilor la nivelul urechilor,
respiraţie la nivelul diafragmei
 vocea cu inflexiuni, vorbire “cântată”,
ritmată, poate chiar acompaniată: lovind cu
pixul sau cu degetul
 va vorbi ritmic, aproape melodios, pe o
tonalitate medie
 va gesticula prin aer undeva mai jos decât
cineva care gândeşte vizual
 îşi va înclina adesea capul în lateral, ca
pentru a accentua volumul pe care îl
înregistrează prin urechi
 îşi va atinge adesea urechea şi gura şi îşi va
lipi mâna de faţă, ca şi când ar vorbi la
telefon
Seturi verbale – gândire de tip auditiv
- Sună bine
- Îmi spune ceva chestia asta
- Înţeleg ce vreţi să spuneţi

CUVINTE CHEIE: EXPRESII CHEIE

- A suna - Îmi tot spun să fiu atent
- A auzi - Mă bucur să aud asta
- A spune - Spune-mi cum este
- A vorbi - Trăncănesc despre asta
- Declic - Lucrurile s-au potrivit la ţanc
- Răsunet - Să vă explic
- Discuţie - A se armoniza
- Volum - Dacă te-ai asculta ce spui
- Tare - Suntem pe aceeaşi lungime de
- A plesni undă
- Îmi sună bine
- Mă încântă ce-mi spui
Gândirea kinestezică (de tip kinestezic)
- caracteristici -

Comportament kinestezic

 Va vorbi cu rezonanţă, pe o voce

joasă şi cu multe pauze tăcute
 Va respira cu partea inferioară a
pieptului - o respiraţii adâncă,
înceată, precum oftatul.
 Va gesticula jos şi spre dreapta.
 Va aborda o poziţie înclinată
spre spate, relaxată, cu mişcări
libere.
Seturi verbale – gândire de tip kinestezic
- Simt că e bine
- Sunt mişcat de ceea ce aţi spus
- Mi-a lăsat un gust amar
CUVINTE CHEIE: EXPRESII CHEIE
- Impact - Măcinat de durere
- Gust - Gustul dulce al succesului
- Simţ - A lua contact cu realitatea
- Atingere
- Mirosul fricii
- Miros
- Am priceput la ce te referi
- Tensiune
- Aspru - Călduroase felicitări
- Amar - O ţin sub control
- Relaxat - M-a mişcat lucrul acesta
- A adulmeca - A fost o lovitură dată mândriei mele
- Să ne ţinem tari
- Am savurat momentul
- Ţine-te bine!
 Mişcări oculare. Semnificaţii.

Construcţii vizuale- Vc Amintiri vizuale- Va

Construcţii auditive- Ac Amintiri auditive - Aa

Dialog intern - Di
Kinestezic- k

DREAPTA STÂNGA
1. Petrol
a O imagine de un anumit fel, de exemplu, o maşină, o staţie de benzină?
b Un sunet, de exemplu, sunetul petrolului curgând În cisternă, sunetul unei explozii?
c O atingere, de exemplu, senzaţia din momentul în care ţineţi în mână furtunul de benzină?
d Un miros, de exemplu, mirosul petrolului?
e Un gust, de exemplu, gustul de petrol (presupunând că îl cunoaşteţi)?

2 Cel mai bun prieten al dvs.

a Un sunet, de exemplu, sunetul vocii lui?
b O emoţie, de exemplu, sentimentul faţă de el?
c Un miros, de exemplu, mirosul parfumului acestuia?
d Un gust, de exemplu, gustul unei mese luate împreună cu el?
e O imagine, de exemplu, felul cum arată sau un loc în care aţi fost împreună?

3 Felul În care v-ar plăcea cel mai mult să vă petreceţi timpul

a Sunetele asociate cu acest tip de activitate, de exemplu, sunetul vocilor oamenilor sau sunetul din
mediul înconjurător?
b Un gust, de exemplu, gustul mâncării favorite?
c Un miros, de exemplu, mirosul din mediul înconjurător?
d O imagine, de exemplu, unde aţi vrea să fiţi sau cel cu care aţi vrea să fiţi?
e O atingere sau o emoţie, de exemplu, cum vă simţiţi când vă gândiţi să vă petreceţi timpul În acest
fel, senzaţia pe care o aveţi în muşchi?

4 Ce aţi făcut ieri

a Un gust de un anume fel, de exemplu, a ceea ce aţi mâncat?
b O imagine, de exemplu, a locului în care v-aţi aflat?
c Un sunet, de exemplu, al unei conversaţii?
d O atingere, o senzaţie sau o emoţie?
e Un miros, de exemplu, al mediului în care aţi fost?
6. Restaurantul preferat
a O atingere sau o emoţie; de exemplu, felul în care v-aţi simţit acolo?
b Ce aţi văzut, de exemplu, oamenii cu care eraţi, ce era împrejur?
c Ce auziţi, de exemplu, conversaţie, muzică?
d Un gust, de exemplu, al mâncării?
e Un miros, de exemplu, mirosul care vine de la bucătărie?

7. O amintire din copilărie

a Un miros, o aromă, un parfum?
b O atingere sau o emoţie?
c O imagine?
d Sunete sau voci?
e Un gust?

8. Munca dvs.
a Un sunet, de exemplu, al unor echipamente de lucru sau al unor voci?
b O imagine, de exemplu, imaginea dvs. făcând ceva?
c Un miros, de exemplu, cel dimprejur?
d O atingere sau o emoţie, de exemplu, textura a ceea ce atingeţi sau sentimentul dvs. legat de slujbă?
e Un gust?

9. Unde aţi putea fi mâine

a O imagine?
b O emoţie sau o atingere?
c Un gust?
d Un miros sau o aromă?
e Un sunet?
10. Ceva ce vi se pare dificil de realizat
a O imagine sau un cadru?
b Un gust?
c Un sunet sau o conversaţie interioară?
d O emoţie combinată sau o atingere?
e Un miros?

11. O răsplată
a O emoţie, de exemplu, sentimentul de satisfacţie, sau o atingere, cum ar fi senzaţia fizică
atunci când faceţi sport?
b Un gust?
c Un miros?
d Un sunet, de exemplu, ceea ce vă spuneţi dvs. înşivă sau sunetul vocilor din jurul dvs.?
e O imagine, de exemplu, despre cum se înfăţişează ea?

12 Ceva amuzant
a Un sunet, de exemplu, ceea ce spune cineva sau ceva ce auziţi?
b O imagine, de exemplu, ceva sau cineva pe care-i vedeţi?
c O emoţie, de exemplu, senzaţia de amuzament, sau o senzaţie de atingere fizică? d Un
gust?
e Un miros?

13 Un scop pentru viitor

a Ceea ce vedeţi?
b Ceea ce auziţi?
c Ceea ce simţiţi?
d Ceea ce gustaţi?
e Ceea ce mirosiţi?
14 Aşteptările dvs. pentru restul săptămânii
a Imaginea a ceea ce vedeţi întâmplându-se?
b Emoţiile care însoţesc aşteptările?
c O aromă?
d Un gust?
e Felul în care vă simţiţi?

15. Ce faceţi în acest moment

a.Ce mirosiţi?
b Ce vedeţi?
c Ce auziţi?
d Ce gustaţi?
e.Ce simţiţi?
 Vizual Auditiv Senzitiv Gust Miros

1 a b c e d
2 e a b d c
3 d a e b c
4 b c d a e
5 d b e c a
6 b c a d e
7 c d b e a
8 b a d e c
9 a e b c d
10 a c d b e
11 e d a b c
12 b a c d e
13 a b c d e
14 a e b d c
15 b c e d a

Total
UNIVERSITATEA EUROPEI DE SUD-EST LUMINA
CENTRUL PENTRU EDUCAȚIE

VĂ MULȚUMIM !